277 matches
-
Vasile Constantin. Noutatea aceasta a luat forma unor poeme intitulate „Destăinuirile unui duhovnic", publicate în mai multe reviste românești din jurul lumii de către remarcabilul jurnalist româno-australian, George Roca.Din aceste poemele cu tematică religioasă parcă se desprinde chipul părintelui Prodromos îmbrăcând odăjdiile firii ca să facă însemne pe răbojul vremii. Astfel ne dă învățătură precum cele desprinse din vechile ceasloave și cazanii. Sunt poezii spuse cu cumpătare în graiul simplu, curat și frumos al țăranului nostru înțelept care ne amintește de învățăturile sfintei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > PROCESIUNEA PLOII Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1689 din 16 august 2015 Toate Articolele Autorului cu icoane și odăjdii, un sobor cânta întruna. unul, mirosind a drojdii, se ținea numai de una. chit că era jerpelită, la soare ea râdea rebelă: vai, ce vreme-afurisită, cine m-a făcut umbrelă? se rugau cre(ș)tinii-n cor: dă-ne, Doamne,-un
PROCESIUNEA PLOII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374647_a_375976]
-
a Duhului Sfânt, în care nu sunt venerate nici biserică și nici Statul, nici omul și nici tradițiile, ci este înălțat numai Christos și El crucificat. “ “Mântuitorul ne-a chemat să-L mărturisim lumii nu prin haine popești, nu prin odăjdii de argint sau lanțuri și cruciulițe de aur, nu prin turle înalte de biserici sau fete de masă brodate pe altare, ci printr-un sacrificiu personal nebunesc și printr-un eroism debordant dovedit în tranșeele din linia întâi a frontului
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
citească. Tradițional la ora 8 se închideau ușile bisericii și era mare rușine să rămâi pe afară. În timpul liturghiei popa vorbea articulat chiar, sau în special, când citea Sfânta Evanghelie. Evlavioșii ascultau sfintele cuvinte nu rețineau manela popească și bogăția odăjdiilor ca babele noastre. În plus fiecare biserică organiza săptămânal câte o serată culturală. Pe rând. Era o adevărată întrecere între biserici care de care să aibă o serată mai bogată din punct de vedere cultural atrăgând astfel mai mulți participanți
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
esența “spiritului “ pe care îl descoperim în poezia Elisabetei Iosif. Mnemosina, muza memoriei, muza asimilării prin amintire, este totodată muza libertății spirituale: “ Zboară și acum spre Curtea regală a cerurilor/ Cu veșmântul verde, hrănit din somnul florilor./ Eliberează prințesele cu odăjdii roșii. Mestecând culoarea/ Portocalie a zorilor, Gânditorul ne străfulgeră și azi, Cântarea.“( Gânditorul). Acesta, Gânditorul, este simbolul memoriei și amintirii ce absoarbe în el arta trecută, tradiția dar și pe cea contemporană, precum și îndrăzneala noii experimentări a acelor formule extraordinare
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346747_a_348076]
-
acoperite sumar cu câteva mlădițe de boj ori de alte verdețuri. Ele cântă și joacă sub stropii de apă aruncați de săteni și cheamă, prin cântecul și prin dansul lor, ploaia. Este o formă de rugăciune. Alții sunt îmbrăcați în odăjdii bogate, frumoase și scumpe, au cântări bine strunite, dar poate că înaintea lui Dumnezeu pătrunde mai repede rugăciunea ,,paparudelor”, tocmai că e mai sinceră și mai curată. Nu este exclus ca ,,Scrisoarea pastorală” să fie doar ,,paparuda”, care, pe limba
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
care spune că „Părintele Timotei nu-i doar gând, ci și faptă. Una care îmbracă întotdeauna veșmântul ofrandei. Albumul Rădășeni, dăruit consătenilor și conaționalilor, deopotrivă, pregătit cu rigoare, pricepere, har și dogoarea izvorâtă dintr-o curată afecțiune, reprezintă chipul în odăjdii de preț al acestei așezări stârnitoare de admirație”. Despre smeritul preot din satul livezilor Chiar dacă s-a desprins de satul natal, cu mulți ani în urmă, gândurile Arhimandritului Timotei Aioanei „i-au zburat însă mereu la izvoare, acolo unde s-
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
LUI TRAIANUS Autor: Traian Vasilcău Publicat în: Ediția nr. 442 din 17 martie 2012 Toate Articolele Autorului Psalm înflorit La nașterea lui Flaviu-Lucian Îngerul Tău, Doamne, C-o mînă sub cap Doarme pe pămînt. Ca o floare a raiului, În odăjdii de sfînt, Te caută cu aripile Încrucișate la piept Și, găsindu-Te, Falnic visează. Îngerul Tău, Doamne, Lucindă rază, În brațe-ntîrziate de iarbă A poposit. Vecia în mine lucrează. Simt c-ajunge-oi un psalm fără seamăn În cîmpia iubirii de Tine
ALTFELIZVODIREA LUI TRAIANUS de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348350_a_349679]
-
cununia cu Dumnezeu și cea cu distinsa d-nă preoteasă Floare, partenera sa de viață. Sărbătoarea s-a desfășurat în biserica din Rontău, plină ce credincioși și rudenii, chiar neanunțați și într-o zi de joi. Cei trei fii, îmbrăcați în odăjdii au săvârșit o slujbă de mulțumire și recunoștință pentru părinții lor prezenți, care profund emoționați și cu ochii plini de lacrimi au asistat slujba specială. Urmând rânduiala canonică a unei nunți, cei doi „miri” au primit cele două verighete simbolice
ANIVERSARE INEDITĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376093_a_377422]
-
în urmă și nu pot deloc pricepe de ce-am colindat prin stepe, privind viața cum se curmă într-o nefirească turmă îmbrăcată în otrepe, care nu putea concepe că de fapt prăpăstii scurmă. Am să-mbrac straie alese, chiar odăjdii de se poate, pe bordei clădind palate unde-am să iubesc crăiese, am să rup lanțuri și lese exultînd în libertate, am să fug de orice gloate, evitînd mereu ce șes e. Ce-a rămas doresc să fie o deplină
ŞTIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379736_a_381065]
-
apar din senin. Nici un doctor nu m-a putut ajuta. Am pornit televizorul și ascult liturghia de la catedrală. Un splendid cor îmi umple sufletul de armonii, cu adevărat cerești dar ... Din când în când un tenor cu calități vocale, în odăjdii preoțești, dă un simulacru de spectacol citind din Sfânta Evanghelie. Flexiunile vocii în tonuri de prim solist al operei face însă neinteligibil tot ce pronunță. Păcat. In pauze se aude în surdină câte o rugăciune vorbită, ne-cântată. Deși am
LITURGHIA CREŞTINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379772_a_381101]
-
o asemenea predică pe care tot omul o poate înțelege. La Protestanții Evanghelici liturghia este și mai simplă. În biserica fără zei (statui și icoane de sfinți), fără uși împărătești care să separeu clerul sfânt de păcătoșii mireni, preotul, fără odăjdii bogate, în ținută sobră, vorbește normal ca toți oamenii chiar și atunci când se adresează Domnului Dumnezeului Nostru, al tuturor. E mai mult decât înălțător. Urmează și o predică cu multe învățăminte utile deoarece aceea religie nu condamnă cunoașterea în favoare
LITURGHIA CREŞTINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379772_a_381101]
-
Avea, totuși, chiar înainte de maturizare, înfățișarea unui adevărat bărbat, viguros, călcând cu toată hotărârea. Semănase la chip cu Kirk Douglas, doar că ochii lui erau albaștri-oțelii, iar părul castaniu, lucios, ondulat. După hirotonisire, purta plete lungi până la grumaz. Rasa ori odăjdiile îl făceau mai înalt. Apoi, avea, vedeau toți, carismă! Cucerea atenția, încredera oricui, iar zâmbetul îi era de-a dreptul plăcut ofensiv. Vorba era meșteșugită, mereu în slujba intențiilor sale. De câte ori nu se referise mamă-sa, Geta, la efectul graiului
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
politică, omul religios ca și ateul convins sânt „animale politice”. Diferența devine evidentă însă la nivelul moral și cel al conștiinței dacă un om prin naștere ori educație se dovedește a fi lup sau miel, sau dacă este lup în odăjdii de oaie. Această condiționare și de comportament demonstrează dacă de fapt credința religioasă le determină oamenilor idealul politic și responsabilitatea socială, ori dacă dimpotrivă, politica pe care o fac le determină religia și credința, ori lipsa acestora. Autoritățile politice și
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
în limba liturgică până azi. Iată lista lor: Duhul Sfânt (duh sviatâi), mucenic (muceniku), sfânt (sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
exemplu are, atunci când este corect îndeplinit, efecte specifice în planele subtile, fiind în realitate o formă de magie pentru inducerea autohipnozei: vizarea unei surse slabe de lumină așezate în așa fel încât ochii să trebuiască ridicați puțin; preotul creștin, în odăjdii strălucitoare, stă întotdeauna pe o platformă ușor ridicată față de restul bisericii. E de așteptat apariția la participanții la ritual a unei stări incipiente de hipnoză, aptă să înlesnească totodată și sincronizarea concentrării lor în sensul indicat de preot (prin gesturile
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
calității sale (pe care și le asumă), domina împrejurările oficiale, primea în sala divanului ori în audiențe publice, prezida activitatea politică a Curții, participa la marile ospețe aulice, ocupa tronul domnesc la praznicele Bisericii îmbrăcat în haine ce semănau cu odăjdiile sacerdoților, era insul care concentra în apariția sa puterea (discreționară, fără margini, venită din timpuri imperiale, de nimeni din interior serios cenzurată) și autoritatea de a o exercita. El conducea, pentru că era stăpânul feudal absolut (în cadrul unei monarhii absolute - zic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ale lui Lucian Blaga, Serghei Esenin (în transpunerea lui Zaharia Stancu), din proza lui Aleksandr Kuprin, cronici la cărți publicate de C. Stere (În preajma revoluției) și Emanoil Bucuța (Crescătorul de șoimi), Mircea Streinul (Carte de iconar), Iulian Vesper (Echinox în odăjdii), Ion D. Mătasă (Doi ani în Guribaba), Cezar Petrescu (Nepoata hatmanului Toma) ș.a., un necrolog al poetului Nicolae Milcu, iar Mihail Celarianu e prezent cu fragmente din romanul Polca pe furate. Este reprodus din „Rampa nouă ilustrată” un articol al
PETRODAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
subtilități. Registrul tonalității e cel tragicomic, precum în Slăbiciunea părintelui Grigore (cu un personaj care nu poate auzi o melodie cântată la fluier fără a face „un pont”, adică un pas strașnic de „bătută” țărănească, chiar și când e cu odăjdiile pe el; nuanța dramatică vine din neputința înfrânării impulsului vital, neputință comună tuturor personajelor). Cum, de obicei, dramatismul este subiacent umorului, scriitorul îl convertește ușor în șarjă dezlănțuită. Așa se întâmplă în Sectarii (1938), roman-pamflet la adresa politicianismului. Șarja groasă trece
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
și linge sângele închegat. Pe marginea uliței, ciulini uscați, mari cât pumnul, îi agățau hainele. Ieși la drumul mare. Strident, clopotele făcură să vibreze văzduhul dogoritor. în jurul bisericii era adunat tot satul cu prapori, icoane și odoare bisericești. Preotul, în odăjdii bogate ca un episcop, intona cântece de rugă, făcând să răsune văile: "Dă-ne, Doamne, ploaie!". O bătrână lua în căușul palmelor apă din cofe mari de lemn purtate de fecioare și uda zidurile bisericii jur-împrejur. Apa se scurgea în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga urcă tremurătoare și umedă pe zidul rece al bisericii, ca o iederă în căutarea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și linge sângele închegat. Pe marginea uliței, ciulini uscați, mari cât pumnul, îi agățau hainele. Ieși la drumul mare. Strident, clopotele făcură să vibreze văzduhul dogoritor. în jurul bisericii era adunat tot satul cu prapori, icoane și odoare bisericești. Preotul, în odăjdii bogate ca un episcop, intona cântece de rugă, făcând să răsune văile: "Dă-ne, Doamne, ploaie!". O bătrână lua în căușul palmelor apă din cofe mari de lemn purtate de fecioare și uda zidurile bisericii jur-împrejur. Apa se scurgea în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică, era clădită după datină și toți pereții erau zugrăviți cu chipuri de sfinți. Prin ochiurile de geam, lumina zgârcită mângâia scândurile, geluite și ferecate cu nisip, cu care era podită biserica. Sihastrul își puse odăjdiile și ținu utrenia după pravilă, asistat de Bătrân singurul enoriaș de ocazie. Obrazul împrumută culoarea zidului, vocea liniștea umbrei, privirea se stinse scăpărând în interior, ruga urcă tremurătoare și umedă pe zidul rece al bisericii, ca o iederă în căutarea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să fie cât mai mare, năimiră și niște muzicanți de la taraf... Nu uitară să tragă o raită și pe la biserică, unde dădură peste pălimar și, după ce-l unseră cu toate alifiile, altfel spus, Îl Îmbătară pulbere, luară cu ei cădelnița, odăjdiile, prapurile, icoana cu Înălțarea lui Iisus, potirul de Împărtășanie, ceaslovul, liturghierul și Sfânta Evanghelie, precum și năsăliile și chiar cristelnița (pe care, ce-i drept, o cam cărară În zadar). Ajunși În țintirim, cei șase petrecăreți scoaseră din ladă toate hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cam cărară În zadar). Ajunși În țintirim, cei șase petrecăreți scoaseră din ladă toate hainele bătrânei și le Înșirară pe crucile din apropiere, făcându-le să semene cu niște sperietori, iar unul dintre ei, Condrat, trăgând peste hainele de lucru odăjdiile și patrafirul luat de la pălimar, se deghiză În preot - și acum așteptau cu sufletul la gură momentul În care bătrâna se va trezi din somn. Ca să nu se plictisească, băieții nu uitară să ia pe drum cu ei și vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]