1,924 matches
-
în atmosfera reacționară din capitala Spaniei franchiste - scria tendențiosul criticastru - se amestecă printre cei ce, fugind de mînia dreaptă a poporului ajuns la putere, au crezut că pot lua patria pe talpa pantofilor pentru a menține, aiurea, un regim politic odios, condamnat definitiv de mersul progresist al istoriei". Dar Spania lui Franco, precizează Ion Cristofor, era comparativ cu România un paradis al democrației! Spre a adăuga cu pertinență " Se subînțelege că autorul trebuia să justifice înaltele demnități de partid deținute printr-
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
I. P. Culianu, Virgil Nemoianu și ceilalți colaboratori ai "oficinei imperialiste americane". După ce și-a vîndut ce avea și el de vînzare pe atunci - conștiința și condeiul, pe meschine privilegii, hop!, după 1989, capitalismul nu i s-a mai părut deloc odios fostului comersant de piei de cloșcă, cosmopolitismul n-a mai fost detestabil și valuta nu i-a mai puțit. Devenit fruntaș pe ramură în întrecerea capitalistă, expertul în afaceri imobiliare și-a făcut uitată activitatea publicistică de la "Luceafărul". E drept
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
reflex de singularizare sau din cine știe ce alte motive. Sau pentru a le plăti confraților de condei cine știe ce polițe. Cazul lui Paul Goma e prea bine cunoscut. Iată și recent: întrebat, în ,Jurnalul literar", ce părere are despre declarațiile noi ale odiosului general Pleșiță, omul care îl maltratase în închisoare, trece de el repede, în restul imensului articol luându-i la refec pe Monica Lovinescu, pe N. Manolescu, pe }epeneag, pe Iorgulescu , pe Buzura etc., etc. Cu ei are mereu ceva de
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
este semnul frivolității și capitulare de la țelul suprem al artei care cere inclusiv sacrificiul trupului. Arta ar trebui să răzbune carențele afective și să suplinească iubirea, o vulgară diversiune. Viața pe care i-o prescrie fiicei sinistra mamă este o odioasă depersonalizare în numele muzicii, pretext superior care justifică orice restricție socială. Ratarea complexului Electrei, interdicția genitalității și reprimarea libidoului deviază sexualitatea înspre masochism. În lipsa comunicării cu celălalt sex, a asumării dorinței erotice și a seducției, cu alte cuvinte, a unei socializări
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
inteligență din lume?" (p. 111) Sarcasmul lui Ioan Petru Culianu este devastator, cuvintele sale ustură pecum loviturile de bici, dar întrebarea care se pune este dacă aceste texte sînt un motiv destul de serios pentru a justifica o crimă atît de odioasă precum cea produsă în toaleta Universității din Chicago. În general, se spune că o crimă nu poate fi justificată prin nimic. Este greu de crezut că doar dorința de răzbunare pe niște pamflete publicate într-o revistă de limba română
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
nu mai sunt examinat nici o dată, și în felul ăsta se evită contactul direct cu acel examinator. Nu-i dau numele, fiindcă fiul său este profesor la Iași și este o familie cunoscută. Dar pentru mine este un lucru absolut odios să fiu bătut pentru că am scris un articol, pentru că am debutat, pentru că am ieșit din rând. Mi-aduc aminte și de stupoarea clasei, când a auzit că un coleg... Vă dați seama că eu sunt singur încă din clasa a
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
suntem români, la pomană ne place foarte mult. Așa că jumătate nu ne-a plăcut și jumătate da. Dacă ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că totul e de fațadă și în spate se ascunde un proiect experimental odios de manipulare a creierelor de artiști. Dacă nu ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că proiectul experimental odios de manipulare a creierelor de artiști nu există și atunci muzeul nu are nici un rost. Urmărim cum ne simțim
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
noi să pictăm casa poporului, înseamnă că totul e de fațadă și în spate se ascunde un proiect experimental odios de manipulare a creierelor de artiști. Dacă nu ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că proiectul experimental odios de manipulare a creierelor de artiști nu există și atunci muzeul nu are nici un rost. Urmărim cum ne simțim în zilele care vin.
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
care se mai află în anturajul său vor deveni suspicioase și-l vor acuza de duplicitate" (p. 371). Recomandarea de publicare a cărții aproape că sare în ochi, iar despre agenții Securității se poate spune orice, (că erau cinici, ticăloși, odioși etc.), dar nu că duceau lipsă de inteligență. Paul Goma, Culoarea Curcubeului '77 (Cutremurul oamenilor). Cod "Bărbosul"(Din dosarele Securității, 1957-1977), Editura Polirom, Iași, 2005, 540 pag.
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
minunat puse în scenă. Acum el era cel care povestea: despre India, într-o ciudată supraapreciere, după cum mi se părea, a lui Tagore - "unul din cei mai mari poeți ai tuturor timpurilor". Apoi vorbi despre caracterele popoarelor: Toate națiunile sunt odioase!", cunoscuta lui maximă. A treia sticlă de vin roșu era golită. Chelnerul, fără să întrebe, o aduse pe a patra și ne turnă la amândoi. Băusem deja două pahare din ea. Acum Keyserling nu se mai ocupă nici el de
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
pe a patra și ne turnă la amândoi. Băusem deja două pahare din ea. Acum Keyserling nu se mai ocupă nici el de paharul său plin și privi deodată cu o expresie de imensă ironie în jur. Toate națiunile sunt odioase!", exclamă din nou, iar cu vârful barbișonului îmi arătă, ridicându-și bărbia, spre un tată de familie care împreună cu o femeie în vârstă, consoarta sa corpolentă, puternic fardată, și cu o palidă fată, consuma un hartan de miel. "Un exemplar
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Firește, multe dintre afirmațiile "viețașilor" sînt nerelavante. Altele sînt incoerente, prolixe și plicticoase - cu greu s-ar putea spune că această carte te ține cu sufletul la gură - dar ele oferă cel puțin o revelație interesantă: chiar și cel mai odios criminal a fost odată un copil inocent pe care viața l-a împins spre un destin astăzi fără întoarcere. Firește, ce spun eu aici este un truism de o banalitate răsunătoare, dar, în urma lecturii acestei cărți, vă asigur, semnificația acestei
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
pe care din când o ridica la ochi parcă nevenindu-i să creadă că se numea publicație. Ca și cum soarta însăși s-ar fi răzbunat pe participarea lui MRP, - de neînțeles pentru un intelectual ca el, - la redactarea putrefacției poeziei, pamfletul odios antiarghezian, apărut sub semnătura dinastiei A. Toma, tot în organul „Scânteii“ la care acum se uita ca la o zdreanță. Autorul periferic al Cânticilor țigănești poate că pizmuia în secret Florile de mucigai ale poetului din Mărțișor, tot periferice și
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
personal. În instituția creată după evenimentele din martie 1990 de la Târgu-Mureș, au fost primiți majoritatea covârșitoare a băieților fini de la fabrica „Ochiul și Timpanul”. Dacă-i luăm în considerare și pe foștii securiști din Armată (așa-numiții „ceiști”), cei mai odioși dintre ofițerii în uniforme verzi, putem avea o imagine destul de limpede a mentalității primilor recruți ai lui Măgureanu. Că pe parcurs lucrurile se vor fi schimbat într-o oarecare măsură, e posibil, deși am rezerve uriașe la acest capitol. Tocmai
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
linșajul ei moral. Și nu e vorba numai de foștii ofițeri de Securitate. E vorba de oameni (scriitori!) care au atacat-o în mod necinstit și mincinos pe d-na Lovinescu în articole pe cît de faimoase, pe atît de odioase, găzduite de oficine ale instituției de represiune din regimul Ceaușescu precum Flacăra ori Săptămîna. Unul dintre cei care au împroșcat-o cu noroi pe d-na Lovinescu este chiar Adrian Păunescu, redactorul șef al Flacării, astăzi senator PSD, fost senator
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
de înger! Nu oricine suportă o asemenea discuție. Scriitorii chiar se pot lipsi de ea (nu e, într-adevăr, problema lor), dar criticii - nu, pentru că ar însemna un abandon de la una din misiunile lor firești: participarea permanentă la alcătuirea unei („odioase” și „reprobabile”) ierarhii a valorilor, niciodată definitivă, niciodată stabilă sau în afara contestațiilor și de aceea întotdeauna derutantă, mai ales pentru novici. E un joc periculos jocul cu canonul; îl joci în doi, îl joci în trei, îl joci în câte
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
Iulia Iarca Orice s-ar spune în mod oficial - sau mai puțin oficial - despre perioada comunistă, oricât de odioasă ar apărea astăzi, ne place sa citim despre ea. Valoarea documentară, împreună cu o luare de poziție personală, asigură, de cele mai multe ori, succesul autorului care se încumetă la acest subiect. Având în vedere aceste considerente, nu e greu să deduceți că
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
care face farmecul locului: o percheziționează pe K. F., îi confiscă scrisorile și răspândesc zvonul că ele sunt confecționate de femeia singuratică, abandonată. Bătrâna nu rezistă umilinței și va muri. Cu ea piere o lume, tocmai cum doresc cei doi odioși și discreți persecutori. Vladia, obsedată de propriul trecut, se năruie. K. F. fusese însuși simbolul Vladiei de altădată, din care "izvora în valuri lungi și lente o singurătate neomenească, lipsită de suferință și tristețe" (p. 238). Dispariția lui Șerban Pangratty
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
bătătură precum proprietarul lor în politică. Măcar ei păreau destul de bărbătoși, pe când Ionescu e băgat în aceeași oală cu alde Lamsdorf și Eulemburg; nici un prilej nu scapă Costescu pentru a mi-l desemna ca poponar. Dar nu asta-l face odios în ochii mei. Aud că mă încondeiază printre oameni în fel și chip. Merită o lecție bădăranul. Sper ca până la toamnă să înscriu în registrul Agriculturii specia Marele Alb de Sionu - dorobanții mei îl vor umili pe fudulul din Bărcănești
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
logică a acestei politici fără minte este tot mai pregnanta teorie că nici copiii nu mai aparțin, neapărat, părinților lor biologici. Principalul instrument ori agenție de stat prin care Norvegia pune în practică ideologia secularista a familiei este inumanul și odiosul Barnevernet. Familia intenționala Odată demarată această confuzie privind „ai cui șunt copiii”, confuzia nu poate decît să se extindă. În urmă cu cîțiva ani The Institute for American Values din New York a publicat un dosar extrem de interesant și important privind
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
ceva... de accceptat, de înțeles. Când este vorba însă de trădare românească în ceea ce privește cel mai înalt „astru” al culturii românești, și l-aș numi aici pe UNICUL EMINESCU, POET, GAZETAR, PATRIOT ROMÂN, este deja prea mult. Miroase a nimicnicie, trădare odioasă, totală iresponsabiliate. Dacă ar fi să întrebăm astăzi elevii sau chiar studenții noștri ce ne pot spune despre Eminescu, cu siguranță ar răspunde: „Cel mai mare poet”, Poetul nepereche” sau Personalitatea completă a literaturii românești”. Dacă ar fi să-i
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
în activitatea organelor de partid și de stat". Aveau, spune Sorin Toma, și un precursor: Buharin." Părerea lui Sorin Toma este împărtășită azi chiar de personalități credibile ale istoricilor comunismului românesc. În anii cincizeci însă, Ana Pauker era un personaj odios , așa că tânărul Marin Preda putea fi, în fața unor contemporani, absolvit de păcate. În 1952, Desfășurarea pare, totuși, un text eliberator. Ca și alte texte ale lui Marin Preda, dar mai decis ca altele, evoca dezvrăjirea lumii: eliminarea unui duh rău
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
în vitrine cuvintele pe buzele oarbe repetate de pianina mecanică a furnalelor a dimineții spălăcite în detergenții sloganurilor drumurile noastre treceau prin laminoare și îngrășăminte funebre revolta se simțea în cearceafurile agățate în balcoane în borcanele cu greieri în bețiile odioase sau boeme faruri scandaluri fotografii viespi eliberate din matca lor în praful mahalalelor în strigătul gaterelor și al păsării împușcate salamuri cu soia se rostogoleau prin noi împreună cu kilul de zahăr și ulei ca printr-un purgatoriu de carne și
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
o notiță din 4 octombrie 1941: "Sorana Gurian cu chestia Obler () arestat pentru corupție. Ce vrea de la mine ș?ț"27 Acuzația "Luptătorului" că Max Obler ar fi fost agent al Gestapoului și că Sorana Gurian ar fi lucrat pentru odioasa instituție germană pare, în concluzie, infirmată. � E greu de conceput că poliția română ar fi arestat în 1941, pentru corupție, un agent al Gestapoului) Certitudinea deplină ar putea-o însă aduce doar arhivele Siguranței și ale poliției. Pînă ce
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
acum, în deruta politică a anilor de război, Lovinescu se dovedește un spirit lucid și echilibrat, îngrozit deopotrivă de legionarismul lui Ion Barbu și de bolșevismul lui Victor Eftimiu, de pildă. Fanatismele de orice coloratură le cataloghează cu un categoric "Odios! Odios!", iar pe oameni îi judecă în sine, nu în funcție de considerente la modă. De aici judecata lui nuanțată asupra membrilor evrei ai cenaclului, nici lăudați mai mult, nici criticați mai mult decît merită. Iar cînd un antisemit citește "poezii tîmpite
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]