708 matches
-
contemporane (în special cele din mediul online) afirmă că numele mănăstirii Plătărești ar proveni de la numele primului egumen grec al mănăstirii: „"Plastara"” sau „"Platara"”. Probabil că toate aceste surse se bazează pe informațiile cuprinse într-un articol din "Ziarul Lumina", oficiosul Patriarhiei Române, apărut în 2008, în care se face referire la o relatare a „"... unuia dintre puținii monahi ai sfântului lăcaș, părintele Rafail, care ne povestește că denumirea localității Plătărești, implicit a lăcașului de cult cunoscut drept Mănăstirea Plătărești, provine
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
Iosif Boda, Augustin Buzura, Petru Dătculescu, Claudia Iordache, Cătălin Iorgulescu și Sorin Vornicu. Directorul onorific al publicației era Alexandru Bârlădeanu, iar redactor-șef Octavian Știreanu. În prezent (decembrie 2009), ziarul se află în proprietatea lui Octavian Știreanu. Ziarul a fost oficiosul regimului Ion Iliescu. a fost și numele unei revistă literare apărută lunar în România în perioada martie 1932 - august 1938, sub direcțiunea lui Zaharia Stancu. Revista avea orientarea socialistă și antifascistă. A reapărut în perioada 19 februarie 1939 - 8 septembrie
Azi () [Corola-website/Science/300037_a_301366]
-
2 aprilie 1917 cu Pantelimon Halippa. Printre colaboratorii revistei și ziarului "Cuvânt moldovenesc" au fost: Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa, Simion Murafa, Alexei Mateevici, Daniel Ciugureanu, Onisifor Ghibu, Gheorghe Stârcea, Ion Pelivan, Teodor Inculeț etc. În Aprilie 1917 ziarul a devenit oficiosul Partidului Național Moldovenesc. În Aprilie 1917 un grup de intelectuali și funcționari moldoveni a pus bazele Partidului Național Moldovenesc care își propunea să lupte pentru dobândirea drepturilor cetățenești și naționale pentru moldovenii din Basarabia și de dincolo de Nistru. Iată lista
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
amplorii genocidului perpetrat în acea regiune. Numărul evreilor români și ucraineni omorâți în Transnistria era, după aprecierea lui Shahan, de circa 400,000, și nu de 35,000-70,000 cum se apreciase înainte pe baza unor cifre susținute de surse oficioase comuniste din România. Shahan a mai publicat o serie de romane pentru copii, intitulată "Alilot gvurá umistorin" (Peripeții de vitejie și mister), în care a povestit aventurile unui grup de copii evrei din România, supraviețuitori ai Holocaustului, care au pornit
Avigdor Shahan () [Corola-website/Science/336067_a_337396]
-
consideră în general că, în 1992-93, a primit asistență de la GRU când el și fratele lui, Șirvani, au luptat în Abhazia, o regiune separatistă a Georgiei. Cu toate acestea, nu au fost oferite niciun fel de dovezi în acest sens.”" Oficiosul pro-guvernamental Rosiiskaia Gazeta relata că Basaev era agent al GRU, iar un alt articol al jurnalistului Boris Kagarlițki susținea că "„este de menționat, de exemplu, că Șamil Basaev și fratele său Șirvani sunt vechi agenți GRU, și că toate activitățile
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
jucate numai în limba română și era interzis să se dea reprezentații în zilele de sărbători creștine. Teatrul a fost înființat în perioada cât Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor. La 27 octombrie 1940, săptămânalul oficios evreiesc "Renașterea noastră" publica sub titlul „Teatrul Barașeum se transformă“ inițiativa de renovare a sălii de teatru și a anexelor sale, cu colaborarea arhitectului Marcel Iancu și a inginerului Katz. Inaugurarea clădirii renovate a avut loc sâmbătă, 15 februarie 1941
Teatrul Barașeum () [Corola-website/Science/326070_a_327399]
-
vechi colaboratori și miniștri cărora le păstrase stima și încrederea sa. Călătorește de asemenea în Spania, unde face și o vizită de curtoazie generalului Franco (Winston Churchill și Dwight Eisenhower îl precedaseră cu câțiva ani mai înainte, unul în mod oficios în timpul numeroaselor sale escapade în Spania, celălalt în postură oficială), declarând că regretă că întâlnirea nu a avut loc mai devreme datorită circumstanțelor internaționale. Chiar dacă de Gaulle nu mai exercita nici o funcție publică, faptul că un om de prestigiul său
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, cu titulatura Mureșanul. Hirotonia intru arhiereu a avut loc în data de 11 decembrie 2011, Catedrală Mitropolitana „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail”, Paris, Franța. De-a lungul timpului a fost: redactor reponsabil al oficiosului Arhiepiscopiei Ortodoxe de Albă Iulia, „Credință străbuna” (1998-2003); membru în comitetul de conducere al Asociației Tinerilor Ortodocși din Balcani (B.O.Y.A.), ca reprezentant al asociațiilor ortodoxe de tineret din România (1998-2002). În cariera didactica a fost: asistent asociat
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
de voință națională slujită cu credință de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române înainte de a suferi îngenuncherea bolșevică și filorusă, a fost în sesiunea din decembrie 1946 ale cărei dezbateri și hotărâri s-au publicat în numărul pe primul trimestru 1947 al oficiosului „Biserica Ortodoxă Română”. Este vorba de decăderea din treapta de arhimandrit a lui Teoctist Arăpașu, „care s-a asociat cu arhiereul-vicar Justinian Marina, prelat perceput de asemenea ca procomunist, care-și submina superiorul, mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei” după cum scrie
Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, fiind licențiat în Drept. Dan A. Lăzărescu s-a înscris în PNL în timpul dictaturii legionare, când acest partid era interzis. În perioada 1946-1947, Dan Amedeo Lăzărescu a lucrat ca redactor al oficiosului PNL „Liberalul”. În timpul regimului comunist, între 1957-1964, a fost închis pe baza unei condamnări la 20 de ani de muncă silnică. După ieșirea din închisoare a lucrat - printre altele - ca documentarist la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (1969-1975). A devenit
Dan Amedeo Lăzărescu () [Corola-website/Science/305681_a_307010]
-
versiune a acestui discurs a fost publicată pe 28 noiembrie 1939 în ziarul elvețian "Revue de Droit International." De atunci au fost puse în circulați mai multe versiuni ale acestui discurs, unele diferind destul de mult în conținut față de prima. În oficiosul comunist Pravda din 30 noiembrie 1939, ziua în care a fost declanșat atacul sovietic împotriva Finlandei, Stalin a fost întrebat despre părerea sa despre afirmațiile cu privire la "discursul" care se presupune că l-ar fi ținut "Stalin la ședința Biroului Politic
Discursul lui Stalin din 19 august 1939 () [Corola-website/Science/300178_a_301507]
-
15februarie1878] ["ÎN NUMĂRUL NOSTRU DE VINERI... "] În numărul nostru de vineri am publicat o corespondență din București a ziarului "Nordul" Opinia acestui ziar este importantă. El reprezintă în Europa ideile și tendințele politicei rusești. El este pe lângă aceasta un jurnal oficios, adică prudent și cumpătat. Vom observa că mai întîi a păstrat asupra cestiunei Basarabiei cea mai adâncă tăcere și numai după ce această cestiune a fost pusă oficial la ordinea zilei a diplomației el în sfârșit a deschis gura despre dânsa
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se manifestă prin deosebitul interes etnologic ce-l arată ziaristica pentru regiuni depărate, unele pentru Bosnia și Erțegovina, altele pentru Afganistan și pentru îndrăznețul Șir-Ali, încît, urmîndu-se acest metod de-a discuta cestiunile, vom ajunge mai departe, până ce concertul penelor oficioase va ajunge la o simfonie asupra descoperirilor din Africa centrală; iar triburile negrilor vor avea onoarea de a întuneca prin importanța lor pierderea unei bucăți din pământul patriei. Astfel, pe când turcii împresurau Bizanțul, înlăuntru se discutau și se certau asupra
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
era atribuită, ca să poată învinovăți pe cabinetul actual c-a lăsai să se mutileze teritoriul fără nici o despăgubire. Acest macihiavelism - urmează "La Presse" - intră cu totul în mijloacele conservatorilor din București care, în timpul crizei de acum un an, găseau totdeauna oficioși grăbiți, gata să sufle la urechile principelui sfatul că luând un minister din dreapta va îndrepta ca printr-un farmec reaua dispozițiune a țarului. Principele Carol... a avut destulă perspicacitate și lealitate ca să recunoască că, luând un cabinet reacționar, urât de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lămuririle pe cari le dă "Romînul" ar fi tot atât de adevărate ca și insinuațiunile cu care-și începe articolul, atunci am sta rău de tot în Dobrogea. Dar să sperăm că e altfel. Ceea ce e caracteristic pentru lămuririle date de organul oficios e generalitatea lor. Turcii, tătarii, românii, grecii și alții sânt mulțumiți cu noi, bulgarii nu, căci li s-au luat dominațiunea de care s-au bucurat câtva timp sub ocrotirea armelor rusești. Cazurile speciale pe care le-am citat noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de grație cătră Camerele actuale. Despre actul formal al dizolvării vom relata mai jos. Deocamdată ne mărginim a spune că dicționarele limbelor europene nu cuprind cuvânt care să însemne pe deplin monstruozitatea sedinței de sâmbătă seară a Adunării deputaților. Foaia oficioasă se plânge uneori că nu poate discuta cu noi serios. Să admitem ipoteza aceasta și totodata extrema noastră bunăvoință de a fi cât se poate de moderați în vorbe. {EminescuOpX 212} Ei bine, spună-ne un muritor din lume daca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evreii să pretindă că ei sânt adevărații coloni ai lui Traian, adevărații români, și că voi sînteți cei cari uzurpați drepturile lor". Și acest răspuns nu ni l-ar putea da numai puterile europene; ni-l dă chiar "Romînul", organul oficios al partidului Warszawsky - Mihălescu, în n-rul lui de la 30 mai, unde umple două coloane și jumătate cu acuzări de înaltă trădare la adresa partidului conservator. Intră oarecum în logica acestor oameni de-a numi trădători tocmai pe bărbații aceia cari neam
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe categorii nu se va putea îndeplini. Camerele de revizuire nu vor ratifica învoiala făcută între guvernul "patriotic și național" al d-lui Brătianu și Alianța izraelită universală. [26 iunie 1879] ["MAREA MAJORITATE... "] Marea majoritate, aproape unanimitatea românilor - zice organul oficios al guvernului - nu-și dă încă seamă de mărimea pericolului în care și-ar pune țara dacă ar lua cam peste picior Tratatul din Berlin, adecă hotărârea celor șapte mari puteri, întărită de voința de fier a d-lui de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
majoritatea, aproape unanimitatea poporului nostru nu-și dă seamă de pericolele fictive ce le inventează guvernul pentru a-l speria, noi nu mai avem multe de zis. Pentru noi e de ajuns daca aproape unanimitatea poporului nu împărtășește spaimele organului oficios, și e și natural că nu le împărtășește, căci e un popor viteaz, drept, foarte tolerant, ba poate c-a început a recâștiga chiar vechea și admirabila lui calitate {EminescuOpX 283} de a judeca toate lucrurile cu sânge rece și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din România. El zice că Congresul a mers prea departe când s-a amestecat în afacerile interne ale țării. Puterile nu pot lua în nume de rău României daca nu va executa din literă în literă Tractatul de la Berlin. Ziarul oficios maghiar aprobă proiectul Mîrzescu, care în principiu face egale toate confesiunile. Modul de împămîntenire are drept {EminescuOpX 290} Legistlativa română a-l regula după cum pricepe mai bine. România din contra e amenințată de invaziunea evreilor din Rusia și ar ajunge
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-a ni se impune cumva o altă soluțiune decât a majorității. Cele publicate de noi ieri ne arată clar că în străinătate lucrurile sânt în privința noastră cu mult mai puțin negre decât îi plăcea imaginației d-lui Brătianu și oficioșilor din Strada Doamnei a ni le zugrăvi. În urma acestora credem că guvernul nu si-a pierdut până într-atîta judecata încît de la o nouă consultare a țării să mai spere ceva pentru sine și pentru soluțiunea sa. După cum stau astăzi lucrurile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de cetățeni franceji pe izraeliții indigeni din Algeria. Se vede dar că puterile judecă foarte drept când e vorba de evreii lor și că numai noi sîntem chemați a fi jertfa unei mistificațiuni. [7 iulie 1879 ] {EminescuOpX 294} [""FREMDENBLATT", ZIAR OFICIOS... "] "Fremdenblatt", ziar oficios din Viena, se, ocupă în primul său de la 17 iulie de cestiunea izraelită din România. Concluziile ce le-ar face acel ziar sau sfaturile ce ni le-ar da pot să ne fie până la un grad oarecare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe izraeliții indigeni din Algeria. Se vede dar că puterile judecă foarte drept când e vorba de evreii lor și că numai noi sîntem chemați a fi jertfa unei mistificațiuni. [7 iulie 1879 ] {EminescuOpX 294} [""FREMDENBLATT", ZIAR OFICIOS... "] "Fremdenblatt", ziar oficios din Viena, se, ocupă în primul său de la 17 iulie de cestiunea izraelită din România. Concluziile ce le-ar face acel ziar sau sfaturile ce ni le-ar da pot să ne fie până la un grad oarecare indiferente, căci, fiind
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vor răspunde dd. Brătianu si Comp. de acele nenorocite complicări datorite numai deșucheatei d-sale politice? Am vrea să avem un răspuns la această întrebare, răspuns clar, fără tirade întortocheate, fără blagomanie și platitudini tocite, după cum le e obiceiul radicalilor oficioși. D. Brătianu, luând odinioară asupră-și platonicește răspunderea greutăților în care ne-a vârât, astăzi se-nchină cu plecăciunea, se spală pe mâni de toate celea și se retrage de la putere dacă nu vom primi soluția Alianței izraelite. Cum rămâne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gîndindu-se la turburări, la schimbări, la prefaceri și în genere la răsturnări. Altfel nu se poate explica zelul cu care guvernul umblă să mai cumpere cele câteva voturi cari-i lipsesc până la completarea celor două treimi. [21 septembrie 1879] ["FOAIA OFICIOASĂ A GUVERNULUI... "] Foaia oficioasă a guvernului, în numărul său de ieri seara, scrie: ... Organul autorizat al partidei conservatoare, "Timpul", afirma în iunie trecut că "cestiunea evreilor poate forma oricând un pretext de invaziune". Citatul pe care-l face foaia radicală
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]