2,027 matches
-
cosmosului sevelor... faptului ofrandelor ... altarul cuvintelor... Suflete tare, suflete mare jertfă a jertfelor sunt acceptă-mă acum !... Citește mai mult ncantație anticăSuflete tare, suflete mare... Atoatefăcătorule !...... Atoateiubitorule !...Tu esti din veci...formă spațiuluispatiului-finituluiinfinitului-luminiilumina sufletelor...suflet dai viselor cosmosului sevelor...faptului ofrandelor... altarul cuvintelor...Suflete tare, suflete marejertfă a jertfelor suntacceptă-mă acum !...... XVI. CÂNTEC DE DRUM, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015. Cântec de drum E un cântec despre tine. Un cântec vechi ți s-a
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
din scobitura coapselor sale neastâmpărate. Schimbându-și poziția, atacă curajoasă reduta, urcând călare peste trupul său atletic, încercând cu dibăcie să dirijeze inamicul pe poarta a cărei cheie o aruncase și acum aștepta cu nerăbdare larg deschisă să-și primească ofranda. - Nu mai pot să aștept, nu mai rezist, iubitule, te rog să mă crezi că te doresc și că sunt de nerăbdătoare să mă pătrunzi, să-mi răscolești toată dorința de a te avea și de a scăpa de coșmarul
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIA ȘALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Deși interpreta de muzică populară și folclorică Maria Șalaru este omniprezentă și încântătoare în respirația cultural artistică a Bacăului, ar fi
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
Maria Șalaru. Cântecul Mariei Șalaru e conservator de idei estetice și deopotrivă reflector de lumini sensibile, spirituale. De o viață de om și de o infinitate de act artistic, Maria Șalaru făurește cu ființa, cu anii și glasul ei aceste „ofrande” artistice pentru publicul bacăuan în primul rând, dar, incontestabil și încontinuu, pentru marele public românesc de pretutindeni. Cele mai frumoase flori ale câmpului sunt spicele grâului! Acestea-s cântecele Mariei Șalaru. Dar, cine sunt mirii și miresele pădurii?! Mugurii și
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
va vedea, între personalitățile municipiului și județului Bacău, memoria ei se va așeza pe temelie din pietre argintate și aurite, pe care rugina uitării nu le va degrada niciodată...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Șalaru. Ofrande artistice urbei sale / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
puse laolaltă într-o expoziție. Un adevărat, uluitor tezaur“, a apreciat dr. Florin Drașovean, reputat expert în cultura Vinča. Zeci de vase cu extraordinare ornamente geometrice, zoomorfe și antropomorfe, unele uriașe, statuete senzuale, dansatori, bărbați, femei și androgini, mese de ofrandă, unelte, topoare, idoli, obiecte de ritual magic descifrează sensurile unei lumi care-a făcut-o posibilă pe a noastră. Idoli fecunzi, belșug, prăbușire „Toate piesele din expoziție provin dintr-o singură așezare aparținând primei faze Cucuteni, cea de la Scânteia, și
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
canibalice, autofage (“mutația/Reciclările din interregn/Energofagia reciprocă”), a unei umanități damnate (dar damnate, dimpreună cu Dumnezeul ei! - “nemila” este complementară trădării/”vânzării” Sinelui Divin, anticipând funcția Iudei!): “Mieii zburdând pe morminte/Mieii înțărcați carne roșie/ Adulmecată de canibalii păstori/ Ofranda cea plăcută domnu lui/Motivația fratricidului/Cainul iertat de cel de mai sus/Ca să se împlinească mutația/Reciclările din interregn/Energofagia reciprocă/ Paradigma și strămutările/Namilei, Nemilei/și rodnicei de frate vânzare/sângele bușnind în celesta lucrare” - cf. Plânsul mieilor
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
o subțirime a spiritului frizînd inițierea. Cauza stă în noblețea licorii pe care ești chemat s-o descrii, noblețe la care ajungi numai dacă găsești un unghi de la înălțimea căruia s-o privești. De la libația de odinioară ca gest de ofrandă adusă duhurilor și pînă la gestul actual de închinare a unui toast, pînza de sensuri ce învăluie vinul e copioasă. Se poate vorbi de un veritabil etos crescînd în jurul acestei băuturi, și din acest motiv cunoscătorii nu se recrutează din
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
pe înțelepciune și sfătuire care ține în balanță elanurile. De altfel, Hürrem îi răspundea la fel de poetic-pătimaș, neuitând să strecoare între metafore și câte o mică uneltire („Lumea mea, cei doi ochi ai mei, cel pe al cărui drum mă ofer ofrandă, fericirea mea, Rüstem Pașa este supusul tău. Să nu-l scoți de sub protecția ta”) sau câte un îndemn diplomatic. Cartea lui Erhan Afyoncu ne dezvăluie, de altfel, și pasiunea sultanei pentru diplomație (de pildă, după moartea bătrânului Sigismund în 1548
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
nu se repetă nu mai este istorie. 1141. Istoria este o succesiune de amintiri ce au avut norocul să poată fi înțelese de Iluzia Vieții. 1142. Care rai și-a uitat iadul acasă și mai este călcat de Dumnezeu? 1143. Ofranda este un mijloc de a-L mitui pe Dumnezeu pentru păcate. 1144. Depărtarea este o lacrimă a apropierii. 1145. Supărarea este curcubeul fericirii de a cunoaște patima lumii. 1146. Patima este o spărtură de Destin ale cărui cioburi se pot
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
drumuri de munte sau în pădure. POSTUL SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL. Pentru sporul casei și pentru sănătate, se respectă tradiția Moșilor de Sânpetru și se sfințesc la biserică pachete cu colăci, lumânări, mere dulci și mere acrișoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Oamenii pistruiați trebuie să se spele pe fata cu apă la miezul nopții, când cântă cocosul; tradiția spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulțesc . Dacă tuna și fulgeră în ziua Sfinților Apostoli, nucile
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
Șerban - La planète Proust: Esquisses d’un journal de lecture, Editions Non Lieu, Franța. Moderator: Michel Carrasou Invitați: Iulia Badea Guéritée și Adrian Mihalache. 15.20 - 15.50, Standul României Prezentare de carte: ABECEDAUR de Șerban Foarță și Tudor Banuș, Ofranda muzicală / Ofrande musicale de Șerban Foarță (traducere din limba română de Benoît-Joseph Courvoisier) și Chanter Bouche close de Tudor Arghezi (în traducerea lui Benoît-Joseph Courvoisier) Moderator: Dinu Flamand Invitați: Tudor Banuș, Miron Kiropol, Nicolae Tzone. 16,00 - 16.40, Standul
România, la Salonul Internațional de Carte de la Paris [Corola-blog/BlogPost/92575_a_93867]
-
planète Proust: Esquisses d’un journal de lecture, Editions Non Lieu, Franța. Moderator: Michel Carrasou Invitați: Iulia Badea Guéritée și Adrian Mihalache. 15.20 - 15.50, Standul României Prezentare de carte: ABECEDAUR de Șerban Foarță și Tudor Banuș, Ofranda muzicală / Ofrande musicale de Șerban Foarță (traducere din limba română de Benoît-Joseph Courvoisier) și Chanter Bouche close de Tudor Arghezi (în traducerea lui Benoît-Joseph Courvoisier) Moderator: Dinu Flamand Invitați: Tudor Banuș, Miron Kiropol, Nicolae Tzone. 16,00 - 16.40, Standul României Prezentare
România, la Salonul Internațional de Carte de la Paris [Corola-blog/BlogPost/92575_a_93867]
-
se referă la un fenomen care are loc în cadrul procesului de maturare a whisky-ului (evaporarea a 2% pe an), filmul este, de fapt, despre a doua șansă. Îngerii de aici putînd fi interpretați ca fiind atît cei care “primesc” ofranda alcoolizată evaporată din baricuri, cît și ca persoanele pe care le întîlnim în momente critice și care ne pot schimba total cursul vieții. Scenaristul Paul Laverty - cel care a mai scris pentru Ken Loach: Route Irish (2010), Looking for Eric
Cel mai recent film al lui Ken Loach [Corola-blog/BlogPost/98437_a_99729]
-
nr. 2058 din 19 august 2016. Ca-ntr-o cădere, toamna, în tainică tăcere, Când vântul în pădure e o sălbăticiune, Se-așază-ncet pe frunze ,drept jertfă, o durere, Coroană-mpovărată de jar și de tăciune. Pământu’-și cere partea, altarul cu ofrande, Sufletul lor piere sub razele autumnale, Privesc fereastra vieții-mi și frunza care cade, Singurătatea zilei ascute iar pumnale. Citește mai mult Ca-ntr-o cădere, toamna, în tainică tăcere,Când vântul în pădure e o sălbăticiune,Se-așază-ncet pe frunze
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
ascute iar pumnale. Citește mai mult Ca-ntr-o cădere, toamna, în tainică tăcere,Când vântul în pădure e o sălbăticiune,Se-așază-ncet pe frunze ,drept jertfă, o durere,Coroană-mpovărată de jar și de tăciune.Pământu’-și cere partea, altarul cu ofrande,Sufletul lor piere sub razele autumnale,Privesc fereastra vieții-mi și frunza care cade,Singurătatea zilei ascute iar pumnale.... XIX. AMURG, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2053 din 14 august 2016. Amurgul ca o mantie din cer se
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
mine însă zilnic tu mă pierzi, Pentru că-n nebunia clipei n-ai timp să mă dezmierzi, Eu te iubesc pe tine, nu ce-ai putea a fi, Eu nu sunt plăsmuire din verbul a iubi, Sunt doar o dăruire- a ofrandei pe vecie Din gustul de iubire al tău pe veșnicie, Pentru c-a fost o clipă de timp ce s-a oprit, Magie dăruită nouă de către infinit, A fost secunda-n care tu fără mine mori, Iubirea purtătoare a miilor
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
mine însă zilnic tu mă pierzi,Pentru că-n nebunia clipei n-ai timp să mă dezmierzi,Eu te iubesc pe tine, nu ce-ai putea a fi,Eu nu sunt plăsmuire din verbul a iubi,Sunt doar o dăruire- a ofrandei pe vecieDin gustul de iubire al tău pe veșnicie, Pentru c-a fost o clipă de timp ce s-a oprit,Magie dăruită nouă de către infinit, A fost secunda-n care tu fără mine mori,Iubirea purtătoare a miilor de
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
reiese că așa e mai peste tot, iar unele chiar mă lasă cu gura căscată, de tre’ să mă duc la dentist să mi-o închidă cu forța, pentru că se referă la poșete de multe zeci de milioane, aduse ca ofrandă învățătoarelor. Sau la plicuri cu bani sau la mobilă de bucătărie. Ba am auzit una și cu o mașină oferită la început de ciclu primar, “ca să fie pentru toți cei 4 ani”. În aceste condiții, dați-mi voie să vă
Copile, mergi și fură un portofel, e spre binele tău! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20212_a_21537]
-
Gabriela Ana Balan Publicat în: Ediția nr. 1899 din 13 martie 2016 Toate Articolele Autorului Visăm, scormonim, căutăm însetați, uneori însângerați, prin nămeți, prin deșert, pe fundul oceanelor, uneori de bucurie pline, alteori de tristețe, cărăm în spinare munți, aducem ofrande, miruim, descoperim, ne redescoperim, uneori reușim, alteori nu, ne ascundem, fugim, luăm de pe umeri poveri, cu convingerea fermă că toate acestea ne-au fost lăsate de la Dumnezeu... Dar mă întreb, câți dintre noi reușim să ne croim anevoios un drum
UN ZBOR FRUMOS PRIN POEZIE, CU ARIPI DE ÎNGER de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384140_a_385469]
-
plânsu-i, și foșnetu-i mi-mbracă somnu-n ape, sub ochi-mi reci,ascuns nisipu-i luciu, oglinzi de îngeri sapă pe sub pleoape. Din mine se vor naște negre valuri, zale de alge îți vor strânge pasul, tu vânzător de suflete-n bazaruri, ofrandă-mi ești iar eu voi fi popasul! Referință Bibliografică: VÂNZĂTORUL DE SUFLETE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VÂNZĂTORUL DE SUFLETE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384169_a_385498]
-
mod nefericit vocabularul sportiv cu termenul „hooligans”. Majoritatea stadioanelor arată în timpul meciurilor ca niște mostre de iad. Crede cineva că Dumnezeu se află atunci acolo ? Nu, se află în schimb stăpânul întunericului, căruia nebunii suporteri îi aduc în mod conștient ofrande. Zeul fotbal. Închinare la idoli. Și nebunia nu se termină la ieșirea de pe stadion : suporterul fanatic e în stare să discute ore și zile în șir, oriunde s-ar afla, despre tot ceea ce ține de sportul său preferat. În cazul
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
ce se umple de viață miros de tămâie și rugăciuni zumzăite nazal peste rămășițele altei coridei abia încheiate și c-un suspin de ușurare noi nu noi încă nu privirile deja se abat dincolo de gura abia umplută a pământului cătând ofranda ce va unge celelalte nesătule picurându-le peste rictus stropi rubinii ce îl transformă-n zâmbet iar mâinile roiesc în cercul unui zbor viu ce se adună se întinde să tot dea să tot ia să primească și-atât este
SFÂRŞITUL VEŞNICIEI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383676_a_385005]
-
a mai oprit omul să-și manifeste latura întunecată a naturii sale , când răul distrugător îngenunchiase lumea, însă nu și umanitatea ce , până la urmă , a impus pacea în condițiile aceleeași Istorii - repetitivă, dublicitară, nestatornică, frivolă ! Poate de aceea trebuiau aduse ofrande sau , mai bine spus, luate ofrande de către ape, munți sau păduri, pentru a îmbuna la un moment sau altul, în istorie, acele forțe ignorate de om, ale unui univers netulburat în mersul său impetuos... Așa a fost și în vara
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
manifeste latura întunecată a naturii sale , când răul distrugător îngenunchiase lumea, însă nu și umanitatea ce , până la urmă , a impus pacea în condițiile aceleeași Istorii - repetitivă, dublicitară, nestatornică, frivolă ! Poate de aceea trebuiau aduse ofrande sau , mai bine spus, luate ofrande de către ape, munți sau păduri, pentru a îmbuna la un moment sau altul, în istorie, acele forțe ignorate de om, ale unui univers netulburat în mersul său impetuos... Așa a fost și în vara aceea... Dunărea, ca orice apă, a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]