126 matches
-
Halal! râdeau zidarii în cor. - Dar mă-ta ce-are? -Nț! - Spune, țîcă! Iar râdeau salahorii. Tot de la ei luau țigări și învățau să tragă mahorca-n piept. Ține de urât, ziceau. Pe la paisprezece ani erau galbeni și necrescuți. Mușca oftica din pieptul lor. Mai mureau, asta era viața. Dar aveau o zi a lor meșterii, sâmbăta, când puteau să petreacă, să risipească, să cânte și să se îmbete. Erau împărați! La patru lăsau mistriile, se spălau, își îmbrăcau cămășile peticite
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lăturile și nu știau ce vorbesc, chiuiau și se sărutau ca și când ar fi amanți - el singur sta în mijlocul lor senin, surâzând, și singurul semn că beuse era că paloarea sa obicinuită se colora c-un gingaș roza - ca acel al ofticei. Eu de felul meu nu puteam bea, dar într-adevăr că trebuia să mă mir de acel copil, acel înger cu păr negru * și lung, cu ochii de-un albastru așa de strălucit și de adânc, cu fața așa de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
își scutură mâinile de coji, încercând să nu bage de seamă că Mierlă le caută pe cele sfărâmate, prin iarbă. Se apropie, privind mai mult curios decât înduioșat : — Stai mai deoparte, îi spuse lui Lucică, arătând la Magdalena. Vezi că oftica se ia... — De la care la care ? zâmbi Lucică trist. Iadeș își mută privirile de la el la fată și înapoi. Lucică scoase din buzunar o batistă care purta aceleași semne ale bolii. Să moară mama, se dumiri Iadeș. De-aia vă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lumii întregi : — Să te blagoslovească apa rea, boarea și crăpătura pământului, furnicăturile, încurgerile și junghiurile, păienjeneala, zgârcii și poceala ! Ologeala și urzicătura... Să te lovească profețiile prorocilor, Sfântul Ilie să-ți usuce gâtul ca cenușa... Să te bată Dumnezeu cu oftică, cu lepra Egiptului, cu trânji, cu râie și pecingine, cu vânt rău și rugină, cu orbire și cu amorțeala inimii... Vedea-ți-ai moaștele în oglindă ! Trupul lui crescuse monstruos. Anteriul i se umflase și pulpanele întunecau cerul. Privirile îi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Tractarea pământului în pomăt. Capitul X. Animalele stricăcioase pomilor, boalele și alte neajunsnri. A) Animalele: Sugătoar[e]le - Paserile - Omidele - Gândacii de mai (cărăbuși) și coropișnițele - Diverse alte insecte. B) Boalele: Tăciunele - Cangrena - Curgerea de gumă și idropica - Gălbinarea și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Se beau 4-5 căni pe zi, Îndulcite cu miere. Ceai de troscot, o linguriță la o ceașcă. Se beau 2 căni pe zi. Ceai cu hamei, o lingură la o cană. Se beau 2 căni pe zi. TUBERCULOZA PULMONARĂ (ftizie, oftică, oftigă, boală de plămâni) Este o boală infecto-contagioasă, cronică, produsă de bacilul tuberculos (bacilul lui Koch), cu localizare la nivelul aparatului respirator (bronhii și plămâni). Infecția se face pe cale respiratorie, prin inhalarea aerului conținând bacilii tuberculoși răspândiți de un bolnav
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gușter, șopârlaiță, bolfe, anghină. Laringită: răgușeală. Struma (hipertrofia glandei tiroide): gușă. 3. Bolile pieptului: Bronșită: tuse, tusea convulsivă la copii este numită tuse măgărească. Astm (emfizem, dispnee): năduf, năduh, nădușeală, Înădușeală, șui, Înecăciune. Pneumonie. Pleurezie: junghi, cuțit, țeapă. Tuberculoză pulmonară: oftică, osfică (Oltenia), boală seacă (Lăpușna), cihotcă (Ismail). II. BOLILE APARATULUI CIRCULATOR ȘI ALE SÂNGELUI Palpitații: bătaie de inimă. Hidropizie. Ascită. Anasarcă: dropică, apă, boală de apă. Scrofuloză: jolnă, scrofuri. Scorbut: studeniță. Cașexie: rast. Gută: podagră. Reumatism articular: mâlcoviță, mărcoviță. Reumatism
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Țiganul a fost primul întreprinzător particular, insul care l-a sfidat o dictatură pe Ceaușescu, crescând și murind cu Kent-ul și valuta de gât și cu sămânța de floarea soarelui în poală? Țiganul, el ni le vindea. Muream de oftică dacă nu le aveam. Primul care și-a pus pielea la bătaie să treacă granița pe burtă, pe coate, câtă frunză și iarbă, cine e? Țiganul. Cine lucra la negru că nu-l vedea nimeni? Țiganul. Pentru cine au furat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe* de cal vindeci buba rea și oftica. (Gh.F.C.) Ficatul de cal cu țuică e bun la amețeală și nebunie. (Gh.F.C.) Cană Dumineca să nu te speli pe ochi din cană ori din ulciorul din care bei apă, căci apoi va mirosi urît. Candelă Cînd verși candela e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fii curat în cap. Mîța și cînele cînd au durere de cap mănîncă iarbă. Capac Cînd a plesni căpacul de pe oală, să știi că ai să prinzi o mare veste. Capră Laptele de capră roșie e bun pentru bolnavi de oftică (tusă cu înecăciune). Carne Cînd iese de la înviere, carne nu se mănîncă, pentru ca să nu deie lupii la vite. în ziua de nuntă, mirii nu mănîncă carne, ca să le fie corpul ușor, să aibă noroc și să tră iască ani mulți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un augur păgubitor. Inima de hulub e bună s-o mănînci cu ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima de hulub crudă e bună pentru atacați* să mănînce. Căpățîna de porumbel nu se mănîncă, căci e rău de oftică. Iapă Să vinzi numaidecît iapa care și-a omorî mînzul în cămeșă. Iarba-fierului Se crede că acela ce are iarba fierului* și atinge cu ea orișicare încuietori le deschide. Iarba-fiarelor crește prin smîrcuri și pe lacuri. (Gh.F.C.) Iarba-fiarelor are noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ochi mai deschis nu se îndură de lumea asta. Oftat Cînd oftezi fără să vrei e semn că vei avea o amărăciune. Oftică Să nu bei apă din ulcică, că dacă s-a uitat mîța în ea ai să capeți oftică. Oglindă Să nu te uiți noaptea în oglindă, că-ți pier vederile. Sara nu e bine să te uiți în oglindă, că îmbătrînești. Sara nu e bine să te uiți în oglindă, căci urît lumii te vei face. Nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
25 de paturi”, unitatea medicală a fost trecută în categoria spitalelor permanente (spital de categoria i). Până în anul 1900 aici au activat doctorul Pavel Șindelca și, ulterior, doctorul Fr. Muller. În cadrul spitalului puteau fi tratate atât bolile interne - friguri, reumatism, oftică -, cât și bolile dinafară - buboaie, ciolane rupte, patimi galicești (bolile venerice). În anul 1898, conform raportului întocmit de Primăria Bacău, cu ocazia expunerii proiectului de buget pe exercițiul 1899-1900, în spitalul comunal „Pavel și Ana Cristea” lucrau un medic de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
idee-acțiune sau nu vin la toată lumea. Nu știam ce să mai fac, dar nici nu mă mișcăm. Trimisesem de mult nuvela la Gândirea, dar nu primisem nici un răspuns. Adesea gândeam că numai cu pâine și apă, o să mă îmbolnăvesc de oftică și o să mor. Eram chiar încredințat dar nu făceam nimic. Proprietarul avea altă idee: că, zise el odată în fața ciorbei de fasole care îi aburea în față, "cine mănâncă mereu numai pâine goală, se tâmpește la cap". Am râs de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
driblingul din care ar fi trebuit să marchez în ultimul minut. Ciudat pentru mine totuși, pentru că nu sânt microbist și nu am ținut niciodată cu vreo echipă din România, ci doar cu naționala. Chiar și acum, la vârsta asta, de oftică, mi se mai întîmplă să mă apuc să recalific echipa României, dar nu mai ajung niciodată la goluri, mă împotmolesc în amănunte, pentru că mă interesează doar povestea cum ajung eu, hodorog de peste 40 de ani, să joc în echipa națională
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
au venit dinspre Egipt. Cronicarul Ion Neculce scrie despre necruțătoarea variolă din 1652. în sec. XVIII tifosul exantematic lovește pe românii din Banat, iar cazurile de tuberculoză sunt sesizate în toate straturile sociale. în Istoria hieroglifă, Cantemir îi spune popular oftică și ohtică. în 1785 la Craiova se interzice vânzarea obiectelor decedaților de ftizie. Ca ecou luminist occidental, începe și la noi să crească interesul pentru sănătatea și grija față de copil. Orfelinate, acțiuni caritabile, apar în această perioadă, de exemplu în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cuier. — Vino în sufragerie, îl invită ea. —Vreau să o facem aici, spuse el malefic. Pe rucsăcele și ghetuțe. — Dar nu se poate! Ea a început să râdă puternic când i-a văzut fața acoperită de o expresie de falsă oftică. —Arăți ca Craig. El și-a împins buza de jos și mai tare în afară și a râs și mai mult. Acum serios, șopti ea. Dacă se trezește unul dintre ei și vrea să meargă la baie și ne vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
un zugrav de firme, munci ca salahor și fu câtva timp spălător de geamuri. Marele său talent se relevă la o întrunire socialistă, unde își recită balada. Omenirea îl descoperi, în sfârșit, când amândoi plămânii îi erau deja mușcați de oftică. Orașul Viena îl internă într-un sanatoriu din Tirol, unde acest gigant cu trup de stârpitură, acest schelet mistuit de flacăra geniului scrise întâia și poate cea mai de valoare a sa lucrare; „Trotz alledem”. S-a restabilit datorită îngrijirilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ridicată Visul meu a fost să mă despart de omul acesta și să te iau pe tine, dar dacă ai murit, să dai complimente tuturor a lor mei și să-i spui lui Marcu, că Țiganca s-a topit de oftică, patru săptămâni după elă Laura dispare prin tapet. Moartea trece dincolo și Hilda intră aproape goală călcând pe tocuri înalte și ținând mâinile într-un manșon negru. - Egon a murit la balamuc, spune ea distrată. Zicea că nu poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
la trei și cinșpe În zori n-a mai Înghițit și a văzut-o ieșind În goană și smiorcăind. Unii zic că cauza dă motiv iera că se troscănise praștie, da consensu ăl mai generalizant ie că să bocea dă oftică, fincă-l iubește. Când m-am dus a doua zi să-l văz, Cufărașu iera radios, și ba se arunca jos, ba sărea sus din trampolină În piscină. ți-ar fi plăcut. II Miercuri am reluat dialogul. Savastano a sosit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
se văd alte stricăciuni. Cine stă aici? Mitriță Ciornei, domnu' ofițer, răspunde o femeie trupeșă, cu batic negru peste părul alb. Tocmai ce-a venit de pe front, că s-a prăpădit nevastă-sa. Lucra la filatură și a dat în oftică. L-a văzut cineva? Păi, nu. Și-i curios, că nu era nea Mitriță omul să nu facă nimic pe lângă casă. Când termină ce are de spus, femeia, parcă nemaiștiind ce să facă, își aranjează cu grijă șorțul curat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Ardeal după Hațeganu, e elevul lui... "Într-o zi lui Hațeganu, înlănțui el dând pe gât un pahar de vin, cât e el de mare, i-a făcut figura un țăran, care a venit la el cu plămânul ciuruit de oftică. I s-a arătat radiografia, nu și-a dat seama că țăranul era acolo, alături pitit în suita lui, și zice, moare, asta e, domnilor, moare!... După un an se întoarce țăranul sănătos și zice: domnu doctor, acum mi-e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
săpun, tot felul de nimicuri ieftine, dar cu acest negoț se întreținea. Era bolnavă, cu picioarele umflate, așa că ședea tot timpul pe scaun. Marie era fiica ei, de vreo douăzeci de ani, bolnăvicioasă și slabă; se îmbolnăvise de mult de oftică, însă tot mai umbla pe la casele oamenilor, unde se tocmea zilnic la muncile cele mai grele: freca podele, spăla rufe, mătura curțile, rânea grajdurile. Un comis-voiajor aflat în trecere a sedus-o și a luat-o cu el, iar după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bună și pentru bolile de stomac, și colăcei - Malva silvestris - și-și scarpină barba - Tradescantia - gândindu-se la preuteasă care a păcătuit lepădând folosindu-se - culmea! - chiar de „colăceii“ lui abia amintiți. Mai bine Îi dădea vecinei să scape de oftică. Las’ că are și el partea lui de vină, că n’o fi eunuc, cel puțin așa spune Helleborus purpurascens. De teamă că prietenul nostru Popescu s’a supărat, Îi șterpelesc popii calul, care poate fi deopotrivă o libelulă, o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
flori sau capsule de mac roșu. Obrinteală. Se smintește făină de cucuruz în apă rece, iar terciul obținut se aplică pe locul inflamat. Se leagă cu lână neagră nespălată. Vara, cînd dă frunza de curechi, se poate întrebuința și aceasta. Oftică. Hrean amestecat cu miere de stup se unge pe pâine și se mănâncă pe săturate. Iarba codrului, fiartă cu miere, două lingurițe pe zi. Se bea trei fire de Jale într-o jumătate de litru de apă îndulcită. Murele fierte
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]