348 matches
-
Va trebui să admitem teza fondului comun indo-european formulată de noi în 1981-1983. Pentru alte limbi actuale se acceptă moștenirea din acest fond (rusă, engleză, latină, baltice) ca să citam numai câteva la întâmplare: „obșceindoevropeiskii plast slov russkogo iazyka“, (Mangu, Vascenco, Oița, LRLC, B., 1963, p. 45) „vocabularul latin era moștenit în bună parte, din i.e.“ (Al. Graur, Tendințe, p. 272), „common word stock“ (E. Iarovici, A. History, p. 7), „Stratul cel mai vechi a fost moștenit de limbile baltice ca material
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Va trebui să admitem teza fondului comun indo-european formulată de noi în 1981-1983. Pentru alte limbi actuale se acceptă moștenirea din acest fond (rusă, engleză, latină, baltice) ca să citam numai câteva la întâmplare: „obșceindoevropeiskii plast slov russkogo iazyka“, (Mangu, Vascenco, Oița, LRLC, B., 1963, p. 45) „vocabularul latin era moștenit în bună parte, din i.e.“ (Al. Graur, Tendințe, p. 272), „common word stock“ (E. Iarovici, A. History, p. 7), „Stratul cel mai vechi a fost moștenit de limbile baltice ca material
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
în sus și se uita la fete. Corina s-a apropiat la un pas de el, încă un pas, a pus mânuța pe capul lui. Bucuros, vițelușul a zbughit-o într-o nouă tură prin ogradă. - Hai să vedem și oițele de la vecinul de sus! zise Simona. Au sărit un pârleaz de răzlogi de lemn, au urcat prin livadă, până s-au apropiat de gospodăria lui Costan, vecinul din deal. Iaca și oițele. Dar iată și câțiva mielușei zburdând. Un miel
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
nouă tură prin ogradă. - Hai să vedem și oițele de la vecinul de sus! zise Simona. Au sărit un pârleaz de răzlogi de lemn, au urcat prin livadă, până s-au apropiat de gospodăria lui Costan, vecinul din deal. Iaca și oițele. Dar iată și câțiva mielușei zburdând. Un miel s-a băgat sub lâna mamei sale și-a început să sugă scuturând codița. - Skîîîîțțț! Na, c-am prins în poză și oițele cu berbecuții! Nu s-au oprit, au urcat mai
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
de gospodăria lui Costan, vecinul din deal. Iaca și oițele. Dar iată și câțiva mielușei zburdând. Un miel s-a băgat sub lâna mamei sale și-a început să sugă scuturând codița. - Skîîîîțțț! Na, c-am prins în poză și oițele cu berbecuții! Nu s-au oprit, au urcat mai sus, acolo unde se vedea pădurea. Aici au decis să facă popas. Au întins pătura sub un brad mare și rămuros, unde soarele încălzea puternic. S-au așezat să se odihnească
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
din care a făcut și mama mea parte), brunet și focos, cu fete frumoase și bărbați făloși: - Gheorghe Ene, zis Râmboacă, țăran mândru cu cinci fete frumoase precum zânele: Alexandrina (s-a căsătorit cu unchiul Gheorghe, fratele tatălui meu), Niculina, Oița, Valeria (verișoara, prietena și colega mea de clasă) și Luminița. - Radu Ene,nepotul bunicului meu. A iubit pădurea, petrecând mulți ani pe colnicele ei. Din pădure i-a venit sfârșitul în ziua în care, doborând un tufan, acesta s-a
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
în stand by? Însă, din câte îmi dau seama, diferența nu este foarte mare, având în vedere că sunt o haită de inculți fără valori morale, iar frumusețea câmpiilor cu turmele de miorițe la păscut, ceaunul cu mămăligă, băcița mulgând oițele, câini din jurul stânii, pădurile ce împodobesc peisajul - pădurile pe care compania devoratoare de lemn Holzindustrie Schweighofer și prințul mafiot DeRomanica-Paulică le-a cam făcut praf - și nu îi impresionează de loc pe șperțozaurii parlamentari! Ei văd doar €€€€€€€€€! În șpăgi! Desigur
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
de la beru „astru diurn“ în dravid. și abra „cer“ în scitica. Aici e și baran „berbec“ (slavă). Vedem o legatura și între armeanul mal „oaie“ și cecen malh „soare“, între udu „oaie“ (sumer.) și în udu „soare“ în uigură, între oița „oaie“ în baltice și Hayt, soarele abhaz cu dispariția aspirației, între chin. yang și taiyang „soare“. La fel tc. koyun poate avea o legătură cu turcic kün „soare“, oropom merek „oaie“ cu soarele meri din mitologia tupinamba (Brazilia). Turcii numesc
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
din hârtie împletită și pictată, coș din nuiele, libelule din foițe de aluminiu. Gheorghescu Oana (București) a absolvit Liceul de Arte Plastice și Facultatea de Ecologie, participă la expoziții de opt ani cu mărțișoare din vinilin, reprezentând: broșe, buburuze, albinuțe, oițe, pinguini, pisicuțe, bufnițe, văcuțe, hipopotami, maci, ghiocei, ciupercuțe, balerine. Câmpeanu Andreea (București), artist plastic, confecționează și expune mărțișoare reprezentând oițe din lână naturală, de diverse culori, predominând mov și alb. Capul de oaie este făcut din lână, fața din coajă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Arte Plastice și Facultatea de Ecologie, participă la expoziții de opt ani cu mărțișoare din vinilin, reprezentând: broșe, buburuze, albinuțe, oițe, pinguini, pisicuțe, bufnițe, văcuțe, hipopotami, maci, ghiocei, ciupercuțe, balerine. Câmpeanu Andreea (București), artist plastic, confecționează și expune mărțișoare reprezentând oițe din lână naturală, de diverse culori, predominând mov și alb. Capul de oaie este făcut din lână, fața din coajă de fistic vopsit, piciorușele din ceramică. Mirea Mihaela (București), artist plastic, are ca domenii: mărțișoare, pictură pe pânză ce prezintă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
le aducea de la păscut): „Mărie și Mărioară,/ Ochii tăi de căprioară”. A doua zi când a mers la primărie s-o declare la starea civilă, i-au sunat în minte versurile pe care le ascultase de la ciobănașul care-și mâna oițele spre casă: „Mărie, Mărioară, ochișori de căprioară”. A surâs fericit: „Da, acesta e numele ce-l va purta, MARIA, la fel cu al Fecioarei Maria.” *** Fetița cu obrăjorii de culoarea piersicii, fiica preotului Murărescu a crescut într-n climat de
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
nu era unde trebuia să fie. Dar le-am făcut totuși în ciudă. Găleata era plină de țuică, cam poșircă, la primire. Am returnat-o însă goală. Sâc! Ce ne dă Domnul Dumnezeul Nostru ca să ne arate tuturor că suntem oițele sale dragi pe care le păstorește cu mare plăcere? Păi, așa la vederea oricărui votant, Dumnezeu ne oferă din belșug cutremure, vijelii și potopuri. Jucându-se cu trăsnetele sale Dumnezeiești ne mai dă pe ici pe acolo minuscule incendii. Vrea
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
de specific local. Nu a fost însă confirmat statistic că acei credincioși care țin posturile ar trăi mai mult. Culmea este chiar că „învățătorii spirituali ai credinței” nu respectă cele propovăduite credincioșilor și trăiesc, în păcat permanent, mai mult decât oițele lor pe care le îndrumă pe căile credinței. Aceste defecțiuni se regăsesc la tot ce se referă la Divinitate indiferent dacă este unică, eventual sub trei forme, sau poli-reprezentată printr-un șef și o mulțime de subordonați specializați precum religiile
DIVINITATE SAU IDOL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347167_a_348496]
-
în cor cu mine, răgușit, ușor, și-n închipuire, îmi apare Ieslea, Iosif cu Maria și cu Pruncul lor. Grajdul luminat, abia, de o lampă, face să se vadă, paiele de fân, peste care stau, ațipiți − ca-n stampă! −, mielușei, oițe, măgărușul brun... Dincolo de ușă, noaptea-a tras cortina... Stelele și luna risipesc lumini... Sub șopron, păstorii, își consumă cina, și mai trag, ...să meargă, câte-un strop de vin. Liniștea adâncă, a nopții depline, face să se-audă, tot mai
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
vreți voi - puteți s ava îmbrăcați de pe acum - cât mai gros cu putință - puteți să vă luați de pe acum - cele mai roșii cizmulițe cu putință - puteți să - mă rog, nu știu dacă le-a crescut blana - tundeți de pe acum - toate oițele năzdravane - și să le duceți la ungureni, la pătura artizanală de lână, costă 60 de pâini pătura naturală - clasa hibernala - nu 100, cu lâna altuia... - Ei - merită, nu? - Mănâncă un om câte o pâine pe zi, tot anul, măcar o
MONOLOGUL MĂGARULUI LUI BURIDAN… de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340563_a_341892]
-
viitorul, căci ei îți spun pe șleau: dă-ne un purcoi de bani și noi, în schimb, îți vom arăta cum să faci din compania ta mică una care să stea de strajă la intrarea în topul Forbes, iar din oițele plictisite de le păstorești acum vom scoate mâine niște pui de lei pe care-i vom umple de happiness, awesomeness, thoughtfulness, faithfulness și alte ness-uri care le vor da insomnii creatoare tot restul vieții lor leonice. Cu toate acestea
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
mină demnă, de nezdruncinat. Știu că acum, privită din afară, viața noastră din anii optzeci se compunea ca un tablou sumbru, sufocant. Nu-mi propun să redau starea aceea de luptă continuă în care ne agitam în tinerețe, ca niște oițe condamnate la un statut subuman. Eram „vinovați” din start, pentru simplul fapt că ne născusem în „epoca de aur”. Pe atunci nu percepeam dramatismul așa de acut. Umoarea apăsătoare nu avea o densitate constantă; printre picături trăiam momente de bucurie
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
grădină pentru legume și zarzavaturi, iar pe lateral un coteț pentru păsări precum gâște, rațe și găini. Bineînțeles că nu lipsea pintenatul care în fiercare dimineață le anunața sosirea zorilor cu cucurigul său deșteptător. Undeva, într-un țarc, aveau câteva oițe și din lâna lor bătrânica începu să toarcă. Deși vederea îi slăbise din cauza vârstei înaintate, când lua furca în brațe aceasta parcă devenea fermecată, așa de subțire și frumos ieșea firul și se răsucea pe fus. Fiindcă umpluseră cămăruța de
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
la vânătoare ca să vă chemați câinii... - Am să-l dau unui copil orfan pe care l-am luat pe lîngă conacul meu. Ambii părinți i-au murit acum câțiva ani. L-am pus să aibă grijă în fiecare an de oițe și mieșușeii lor. Dacă va cânta din el, îi va trece timpul mai ușor când va merge cu ele la pășunat... Boierul ajunse la conacul său și-l chemă pe băiețelul orfan. - Ionele, iată ce ți-am adus! - și-i
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
-i dădu fluierul. Băiatul întinse timid mâna și-l luă: - Mulțumesc frumos conașule, dar ce să fac cu el? - Să sufli, iar el va cânta. Ia încearcă! - Mie rușine... Nu știu să cânt, dar voi învăța de mâine dimineață cu oițele pe pajiște... A mai trecut ceva timp. Căruța cu jucării ajunse la conac și boierul împărți toate jucăriile la copiii din sat. La sfârșit își aduse aminte de Ionel și se întristă. Uitase să-i oprească și lui câteva. - Ptiu
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
către cerul albastru. Parcă vântul se oprise în loc, păsărelele amuțiseră, frunzele nu mai tremurau, iar apa izvorului nu mai curgea. Totul părea ca un vis plăcut, totul era plin de farmec și poienița cuprinsă de o vrajă ca de basm. Oițele se strânseseră în jurul băiatului și ascultau tăcute cu mielușeii lor în brațe. Boierul fu cuprins de o bucurie fără margini când ascultă melodia care ieșea din fluier. - Ăsta-i un fluier fermecat! - își zise. Într-un târziu băiatul nu mai
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
în jurul băiatului și ascultau tăcute cu mielușeii lor în brațe. Boierul fu cuprins de o bucurie fără margini când ascultă melodia care ieșea din fluier. - Ăsta-i un fluier fermecat! - își zise. Într-un târziu băiatul nu mai cântă. - Gata oițele mele dragi, luați-vă mielușeii și mergeți la păscut că acum se face seară și trebuie să mergem la staul. Voi veți paște iarba fragedă de pe zăvoi, iar eu voi continua să vă cânt. Mai trecu ceva vreme și boierul
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
de astăzi, dimpreună cu duhovnicii lor, în acest loc râvnit de reconfortare duhovnicească. Documentele puține scrise nu expun explicit viața sfinților de aici. Inscripția din biserica veche îl pomenește pe Arhiepiscopul Ghelasie, acest vlădică cu viață sfântă, care-și păstorea „oițele” umblând din munte în munte, călare pe măgar, cum l-a găsit și ceasul morții, și „sluga necuvântătoare” l-a dus la mănăstire în sunetul clopotelor satelor, care băteau singure. S-a sfârșit discret, ca Moise, asemănându-se cu acela
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
fața locului, înregistrare cioplită în piatră prin grija unui cioplitor în lemn din care ne-a rămas doar ciocănitul. În înregistrare are loc o discuție sfâșietoare între victimă și un bolovan adică, între victimă și un bolovan se afla o oiță pe nume Mioara zis și Miorița, care de trei zile încoace gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place, mortul de la groapă nu se mai întoarce ... Proverb spus la rând la brânză de un tâmpit ... Nu este esențial
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
lemne în pădure. Ne-am bucurat revăzând la stână băieții lui Moralciuc, Vladimir și Gheorghe, care ne erau colegii la școală. - Aha, ați venit pentru brânză? ne întâmpină unul dintre băieți. - Da, ne-a trimis mama să luăm brânza pentru oițele noastre. - Măi, Viorele și Mihăiță ... ați nimerit cam rău ... tocmai ieri a venit un om bogat, cu mai multe oi la stână și a luat tot cașul pe care-l aveam. N-avem decât cașul fiert azi dimineață, care încă
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]