97 matches
-
pârâul Bucșoița, care a existat și pomenit în hronicile vechi, înainte de a lua ființă sătucul Bucșoaia. Ocupația bucșoienilor, atât cu începutul înfiripării lor pe aceste locașuri, cât și în mare parte în prezent, a fost și este creșterea vitelor și oieritul, mai puțin lucrul la pădure, care după ’90 au fost decimate fără milă, acest aspect fiind posibil datorită prezenței unor legi care să zăgăzuiască pofta lotrilor de păduri, care au lăsat pecingini urâte pe trupul codrilor. După zicala bucovinească „tăt
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Fondurile vistieriei proveneau din dările directe ale populației și în primul rând, din bir. Cămara domnească se alimenta din impozitele indirecte, numite huzmeturi în Țara Românească, și ruzumaturi în Moldova. Este vorba despre veniturile ocnelor de sare și ale vămilor, oieritul, dijmăritul, vinăritul etc. Veniturile cămării domnești se ridicau de multe ori, până la 2/3 din cele ale vistieriei, ajungând în unii ani să rivalizeze cu acestea. “Sămile” vistieriei Moldovei ne furnizează informații interesante asupra acestor aspecte. Din “sama” vistieriei pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
culturale a evreilor în Maramureș. Suntem după 1850. Acum se petrece fenomenul menționat al împământenirii, acum ei devin agricultori și păstori, fără a părăsi însă mai vechile ocupații ale negustoritului și meșteșugăritului. Devin stăpâni pe pământurile cumpărate în munți. Reînvață oieritul de la românii maramureșeni, aceia cu tradiții străvechi în acest domeniu. Ridică stâne pe „fonți” după modelul celor românești, prepară brânza cușeră (devenind cușerari și baci deopotrivă) și aranjează interiorul stânei după tipul celei maramureșene, iar exteriorul după tipul celei someșene
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
transformă într-o realitate economică imposibil de neglijat. Nemaiântâlnit la scara Europei, aspectul intră în istorie ca o particularitate, una din nenumăratele, a diasporei iudaice. E în acest caz, ceva mai mult decât o încercare de recuperare: nomazi fiind dintotdeauna, oieritul i-a atras, evreii reînsușindu-și repede una dintre ocupațiile lor de bază din antichitate. Cunoașterea pe care o avem cu privire la această mișcare istorică poate fi conexată la revoluția intelectuală a secolului. Dacă o parte din referințele relative la evreii din
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Studii documentare și teoretice, ed. cit. Karl Gotlieb von Windisch, Geographie des Königreiches Ungarn, Pressburg, 1780, vol. II, pp. 136-156. Johann von Csaplovics, Topographische statistisches Arhiv des Königreiches Ungarn, 1821, vol. I, p. 401, apud Tiberiu Morariu, „Câteva contribuții la oieritul evreilor maramureșeni” („Quelques contributions sur la vie pastorale des Juifs du Maramureș”), în Lucrările Institutului de Geografie al Universității din Cluj. (Travaux de l’Institut de Géographie de l’Université de Cluj) (Roumanie), vol. IV, 1928-1929, Cluj, 1931, pp. 183-203
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
parte instituțiilor academice și intelectualilor din zonă. Cercetarea românească este mai restrânsă. Numiri de munți, localități, păduri se identifică cu termenul de valah ecou al unui trecut când valahii erau populație distinctă. Vocabularul în special cel ce se referă la oierit, unelte agricole, articole de îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație în zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
căi știute doar de el, spre locuri noi, pe care nu le-aș fi cunoscut niciodată, aflate în interiorul țării. Dincolo de Istru, am vizitat orașe fortificate și sate opulente. Dacia e populată de milioane de locuitori care trăiesc din agricultură și oierit, încă din vremurile primitive. Opreliștea tăcerii Sanctuarul secret al geților e situat pe muntele sacru Kogaion. Nici măcar Aia n-a fost vreodată în locul acela. Femeile nu au acces. Se poate ajunge până la o anumită zonă alpină de care nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Aeronautică Română (IAR) sau fabricile producătoare de armament, Malaxa, din Tohanul Vechi sau Fabrica de celuloză și de hârtie, din Zărnești, care deja avea o bună tradiție în regiune. Mulți dintre tinerii din satele brănene au renunțat la profesiile tradiționale oierit, tăietori de lemne în pădure însușindu-și meserii moderne, mai bănoase și, poate chiar mai curate. Unii dintre ei au plecat definitiv, profitând de libertatea de mișcare în interiorul României Mari, au devenit muncitori la fabricile din Zărnești, Tohanul Vechi sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
parte instituțiilor academice și intelectualilor din zonă. Cercetarea românească este mai restrânsă. Numiri de munți, localități, păduri se identifică cu termenul de valah ecou al unui trecut când valahii erau populație distinctă. Vocabularul În special cel ce se referă la oierit, unelte agricole, articole de Îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație În zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile Învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
seamă jucând eternul rol de Gică-contra. Au avut la dispoziție două decenii pentru a produce lucrări de genul celor pe care astăzi le critică de pe înalta lor platformă ideologică. N-au făcut-o. Restul e doar o vorbăraie sterilă, un "oierit al minții" care, departe de a produce brânză, ne aruncă în obraz produsele reziduale ale neputinței și frustrării. Cu atât mai binevenită este monografia Perfectul acrobat. Leonte Răutu, măștile răului, publicată de Vladimir Tismăneanu și Cristian Vasile (Editura Humanitas, 2008
Știți cine a fost Leonte Răutu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7820_a_9145]
-
acum, de către Judecătoria Sânnicolau Mare, un mandat de arestare preventivă pe 29 de zile pentru furt calificat l În data de 12 iunie, în jurul orei 15,30, pe fondul consumului de alcool și în urma unor discuții contradictorii pe probleme de oierit, dintre L.S.A. , de 18 ani, din Visag, și Viorel P. , de 40 de ani, din Brăila, întâlnirea a degenerat în acte de violență. Primul l-a lovit în cap pe Viorel P. cu o bâtă, după care acesta l-a
Agenda2005-25-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/283837_a_285166]
-
bogat și dă la săraci sub forma de biserici sau direct din buzunar, în bancnote de 50 și 100 de lei. Deci un model de urmat în viață. Dar nu toată lumea are norocul să cumpere terenuri pe doi lei pentru oierit și să se trezească peste 10 ani că valorează milioane, după care să mai facă și câte un schimb “avantajos” cu vreun minister, pentru a-și spori un pic averea. Și atunci, din tot ce are Jiji, copiatorii lui se
Bodu, despre Becali: Jiji e ca și terminat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78541_a_79866]
-
când a fost atestat de un document semnat de principesa Anna Bornemisza - numele doamnei fiind demn de un vers dintr-un hai-ku. De fapt, este vorba de satul Vitoriei Lipan, a cărui viață tăcută e ritmată, silită, nu de legile oieritului, ci dăruită celor ale lucrării pământului. Strămutarea puerului din cătun de către unchiul său Gheorghe, zis ,Domnu' George" la un liceu extrem de bun, foarte ,select" din ,Micul Paris" a fost traumatismul puternic al copilăriei scriitorului care i-a lăsat stigmate adânci
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
cu sufixul supinului verbelor de conjugarea a IV-a (-it), frecvent atașat sufixului de agent -ar, producînd deci varianta -ărit: albinărit, beșlegărit, căminărit, cășărit, cepărit, cerărit, ciblărit, ciohodărit, cîrciumărit, concerit, cornărit, cotărit, fumărit, găletărit, gărdurărit, ghindărit, grosărit, ierbărit, măjărit, morărit, oierit, părpărit, pogonărit, poștărit, prisăcărit, săpunărit, sărărit, stînit, stupărit, tutunărit, țigănărit, văcărit, vădrărit etc. Mai puțin numeroase sînt derivatele în -(ăr)ie (cășărie, măjărie) sau în -(ăr)ici (vinărici). O descriere istorică precisă și detaliată a fenomenului se poate găsi în
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
care au înlocuit semănatul cu mâna, prășitori trase de cai și de tractoare. Recoltatul, care altădată se făcea cu coasa și secera, astăzi se face cu combine de recoltat (grâu, porumb, cartofi, sfeclă). Ocupațiile sătești, dintotdeauna și de astăzi, sunt: Oieritul - cea mai veche ocupație agricolă, practicându-se și pe Valea Siretului din cele mai vechi timpuri. Stânele în general sunt organizate de ciobani, oameni cu dragoste de animale, cu 200-300 de oi care aparțin unor comunități umane. La Sf. Constantin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și sensurile de deplasare. bă Deplasările sezoniere Deplasările sezoniere au constituit și continuă încă șă constituie un mijloc prin care o parte a populației își obține resursele existențiale. Ca o ocupație de tradiție a populației, folosind pășunile de la poalele munților, oieritul a lăsat urme vizibile în topografia locală. De asemenea, populația masculină este antrenată în deplasări periodice în legătură cu munca în domeniul construcțiilor. Astfel, bărbații efectuează deplasări sezoniere pe distanțe mari în diferite regiuni ale țării pentru efectuarea unor lucrări. Tot în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a bine. A bine? Da, a foarte bine, m-a apucat. Vrei să te întorci la oi?! Da. La ele, vreau să mă întorc. Ei, cum așa?! Uite cum. Și i-a explicat. Mă duc la Vădeni. Acolo e și oieritul de pe lume. Vor fi,în toată comuna, mai bine de zece mii. Ale oamenilor: și mai nevoiași, dar, și mai înstăriți. Și? Mă fac cioban, la oile lor. Ești nebun, ducă-se pe pustii! Ba. De loc. Tu, dacă vrei, du
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
rămas, numele, printre copii și printre oameni. Da’să știi matale că viața de câine nu-i de aruncat. De dat cu piciorul, ori cu bâta,în ea.Că sunt fel și fel de câini. De odae, de vânătoare, de oierit, de curte, da, și de maidan; de ăștia, ultimii, e mai greu. Că sunt cam ai nimănui. Viața lor e mai tristă. Că nu are cine-i iubi. Și câinii, cât sunt ei de câini, dar, sunt foarte iubitori. Iubesc
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nimeni, ai vrut să fii plătit pentru că ai răspuns la o întrebare pe care nu ți-a pus-o nimeni și ai dat un răspuns pe care îl știam cu toții și, în mod evident, nu știi nimic despre oi și oierit ! Cei doi se privesc o vreme, după care ciobanul se îndreaptă spre mașină : — Bun, și acum dă-mi înapoi cîinele ! Asta e la ei, cetățeni europeni cu drepturi și experiență. La noi, probabil, ciobanul n-ar fi scos nici o vorbă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
roman. Romanul debuează cu legenda pe care Nechifir Lipan obișnuia să pevestească la nunți și la otezuri, în care se evidențiază viața aspră a locuitorilor de la mune care își câștigau pâinea cu toporul ori cu caa, foarte prcepuți în meșteșugul oieritului și cărora Dumnezeu le a dat ca unică menire existențială stăpânirea înveci a acestor locuri. Structurat în 16 capitole, romanul surprinde trei idei esențiale: * primele 6 capitole cuprind așteptarea femeii dominate de neliniște și speranță, de semne rău prevestitoare, se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
știa și altele și cunoștea și slovă, lucru de mirare între ciobani. De la el Nechifor(de la acel baci) deprinsese și unele vorbe adânci pe care le spunea cu înțeles la vreme potrivită” * “Nechifor sa arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului” * “ Își mângâia mustața groasă adusă a oală. La mustața aceea neagră și la ochii aceia cu sprâncenele aplecate și la oată înfățișarea lui îndesată și spătoasă” * De alte personaje: * De către Vitoria * “Era un om cu harțag la chef. Mie mi-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din partea locuitorilor, perioada fiind cea a colectivizării. Păstoritul. Cealaltă ocupație, a creșterii oilor și vitelor, reprezintă o a doua sursă importantă de venit, având de asemenea o tradiție îndelungată, dar ocupând un rol secundar începând cu secolul XIX. În trecut, oieritul în Tălmăcel era ocupație de bază și de asemenea oamenii creșteau și vite. În această zonă se consideră a fi tradițional păstoritul de tip pendulator, doar în interiorul hotarului satului (după unii autori se mai numește și păstorit agricol local (Vuia
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]