138 matches
-
moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Orhei, str. M. Sadoveanu nr. 32, ap. 61. (3.651/2006) Copii minori: Nicolaev Irina, născută la data de 16 decembrie 2003, și Nicolaev Ana, născută la data de 19 februarie 2006. 162. Ojog Ina, fiica lui Nicolae și Dina, născută la data de 24 mai 1980 în localitatea Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Soroca, str. V. Stroescu nr. 82, bl. 1, ap. 24. (2.526/2005) 163. Ojog
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274304_a_275633]
-
Ojog Ina, fiica lui Nicolae și Dina, născută la data de 24 mai 1980 în localitatea Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Soroca, str. V. Stroescu nr. 82, bl. 1, ap. 24. (2.526/2005) 163. Ojog Ludmila, fiica lui Nicolae și Dina, născută la data de 30 ianuarie 1977 în localitatea Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Soroca, str. V. Stroescu nr. 82, bl. 1, ap. 24. (2.545/2005) 164. Onciu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274304_a_275633]
-
moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Orhei, str. M. Sadoveanu nr. 32, ap. 61. (3.651/2006) Copii minori: Nicolaev Irina, născută la data de 16 decembrie 2003, și Nicolaev Ana, născută la data de 19 februarie 2006. 162. Ojog Ina, fiica lui Nicolae și Dina, născută la data de 24 mai 1980 în localitatea Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Soroca, str. V. Stroescu nr. 82, bl. 1, ap. 24. (2.526/2005) 163. Ojog
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
Ojog Ina, fiica lui Nicolae și Dina, născută la data de 24 mai 1980 în localitatea Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Soroca, str. V. Stroescu nr. 82, bl. 1, ap. 24. (2.526/2005) 163. Ojog Ludmila, fiica lui Nicolae și Dina, născută la data de 30 ianuarie 1977 în localitatea Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Soroca, str. V. Stroescu nr. 82, bl. 1, ap. 24. (2.545/2005) 164. Onciu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
Fălești, satul Hiliuți. (1/2003) 146. Nicoara Nicolae, fiul lui Eugeniu și Elena, născut la data de 18 noiembrie 1971 în localitatea Puhăceni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Anenii Noi, satul Puhăceni. (2.266/2003) 147. Ojog Oleg, fiul lui Boris și Maiațcaia Ela, născut la data de 1 martie 1961 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Matei Basarab nr. 10, bl. 2, ap. 19. (2.914/2003) 148
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
sat tătăresc...” Într-un alt document al lui Aurel Sava se conține o jalbă cu data de 12 septembrie 1828 a răzeșilor din satul Puhoi care afirmă că „... moșia umblă în trii bătrâni, adică cel întâiu Alieru și al doilea Ojog și al treilea Albu și așa cu această rânduială din vechimi au stăpânit strămoșii noștril până acum cei mai de pe urmă nepoți și strănepoți”. În adresarea lor către guvernatorul Basarabiei din 19 martie 1827, răzeșii din sat menționează că moșia
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Mihaela Ojog (n. 12 aprilie 1993, Soroca, Republica Moldova), cunoscută după numele de scenă , este o cântăreață de muzică pop/dance originară din Republică Moldova. Încă din copilărie, i-a surprins pe cei din jurul ei cu pasiunea pentru dans și muzica. Mishelle a
Mishelle () [Corola-website/Science/326795_a_328124]
-
Anton Pann, pe glasul 5, în forma lor neschimbată - creații pur românești; Filotei Moroșanu (1876-1951), de la Mănăstirea Văratec, alcătuitorul melodiei pe glasul 8 al imnului de la Vecernie “Lumină lină”, melodie ce cunoaște astăzi cea mai largă răspândire la români; Victor Ojog (1909-1973), care a alcătuit și a tipărit "Anastasimatarul Sf. Mănăstiri Neamț" ș.a. În Transilvania și Banat activează următorii: George Ucenescu (1830-1896), de la școala românească din Șcheii-Brașovului, “student al domnului Anton Pann”; Dimitrie Cunțan (1837-1910), Trifon Lugojan (1874-1948), Atanasie Lipovan (1874-1947
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]
-
marva) vite mari de regulă: boi, vaci, cai, bivoli, mai rar cele mărunte: oi,capre; modru= fel, mod, chip. -"cu litera N" năsărâmb= greu de înțeles, fixist exagerat, altfel decât majoritatea. -"cu litera O" -opăși (opăci)=încetini, trena o activitate; ojog=legătură, mănunchi de paie ori alte plante mai tari făcută pentru a șterge de transpirație boii, caii, vacile după terminarea lucrului. -"cu litera P" -păstă=peste; părădaiță=roșie (de regulă pentru soiul mărunte, mici); plecer=lesă, leasă; polovică=vas din
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
începutul secolului XX-lea, iar cel care a pus bazele ei a fost învățătorul Botoșeneanu. Sub îndrumarea acestuia s-a construit prima clădire a școlii și au fost instruite primele generații care au dat și cei dintâi intelectuali ai satului: Ojog Neculai, Costin Dumitru și Simionescu Jan. Între anii 1935-1947, cel care s-a ocupat de educația fiilor satului a fost învățătorul Onica Gheorghe, fiu al comunei. După acesta, a urmat la conducerea școlii un alt fiu al satului, învățătorul Afrasinei
Totoești, Iași () [Corola-website/Science/301314_a_302643]
-
și mulți dintre ei urmează și studii superioare, devenind profesori, ingineri, medici, juriști, economiști, poeți, spre mândria părinților și a dascălilor. Amintim câteva nume: dintre profesori- Simionescu Jan, Agape Ioan, Nistor Mariana, Afrăsinei Dan, Bâlcu Virginia, Bulancea Dan, Apăvăloaiei Dragos, Ojog Aurica, Ojog Nicoleta, Simionescu Constantin, Cruceanu Maria, Bulancea Cătălina, Strâmbeschi Maria, Apăvăloaiei Alina, Beldiman Cornelia, Apăvăloaei Marius-Constantin, Ghidim Bogdan-Dumitru, Lupu Raluca; dintre ingineri- Enache B., Costin Paul, Muntean Ștefan, Nistor Ioniță, Beldiman Gheorghe, Croitoru Gheorghe, Irimița Ion, Beldiman Mariana; medici
Totoești, Iași () [Corola-website/Science/301314_a_302643]
-
dintre ei urmează și studii superioare, devenind profesori, ingineri, medici, juriști, economiști, poeți, spre mândria părinților și a dascălilor. Amintim câteva nume: dintre profesori- Simionescu Jan, Agape Ioan, Nistor Mariana, Afrăsinei Dan, Bâlcu Virginia, Bulancea Dan, Apăvăloaiei Dragos, Ojog Aurica, Ojog Nicoleta, Simionescu Constantin, Cruceanu Maria, Bulancea Cătălina, Strâmbeschi Maria, Apăvăloaiei Alina, Beldiman Cornelia, Apăvăloaei Marius-Constantin, Ghidim Bogdan-Dumitru, Lupu Raluca; dintre ingineri- Enache B., Costin Paul, Muntean Ștefan, Nistor Ioniță, Beldiman Gheorghe, Croitoru Gheorghe, Irimița Ion, Beldiman Mariana; medici, astenți medicali
Totoești, Iași () [Corola-website/Science/301314_a_302643]
-
Irimița Lavinia; ofițeri- Strâmbeschi Valentin, Alupei G.; economiști- Afrasinei Nelu, Beldiman Liliana; preoți- Ispir Marcel; învățători-educatori- Apăvăloaei Elena, Bulancea Aurica, Munteanu Emilia, Lăzarescu Ecaterina, Ștubei Elena, Cruceanu Elena, Bâlcu Elena, Flămânzeanu Virginea, Butuc Costel., Apăvăloaei Constantin, Adamachi Gheorghe, Bâlcu Maria, Ojog Elena, Ilie C., Beldiman Irina, Nistor Angela, Ciubotaru Cristina, Nistor Lăcrămioara; sportivi- Nistor Mihai(box). După numărul mare de intelectuali ridicați din satul Totoești, cu pregătire în toate domeniile vieții sociale, se poate concluziona că atât sătenii, cât și colectivul
Totoești, Iași () [Corola-website/Science/301314_a_302643]
-
nr. 113, bl. V6, sc. 1, et. 3, apt. 16, sector 4 țel. 6836516 17011 ODOROAGA C. MIRELA (n. 1967) Str. Roșiori de Vede nr. 1, bl. 6, sc. 3, et. 3, ap. 43, sector 6 țel. 7728559 092775714 10460 OJOG G. CONSTANTIN (n. 1962) Al. Barajul Lotru nr. 10, bl. N10, sc. A, et. 5, apt. 28, sector 3 țel. 6449940 092725934 21077 OLTEANU V. PAULINA (n. 1937) Aleea Aleșd, nr. 12, bl. N20, sc. 2, et. 3, ap. 23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
, Ion (24. VII. 1896, Dorohoi - 12. III. 1961, București), poet. Este fiul Cleopatrei (n. Săraru) și al lui Constantin Ojog, funcționar; este unchiul scriitoarei Rodica Ojog-Brașoveanu. A fost elev al Liceului Internat din Iași, pe care l-a absolvit în 1914. Mobilizat, participă la primul război mondial și pe front se îmbolnăvește de tuberculoză. Urmează, în primii ani postbelici, Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
aceluiași critic, care, referindu-se la volumul Stema din vâltoare (1943), observa: „Fără să putem vorbi de afectare și nici chiar de un anume gongorism, nu e mai puțin adevărat, totuși, că stăruie în poemele de astăzi ale d-lui Ojog oarecare manierisme și oarecare prețiozitate, ce se reflectă și în imaginile de tot atâtea ori artificioase”. Evoluția liricii lui O. a tins către o domolire a accentelor de dinamism, către întunecarea vitalismului inițial. Se regăsesc filoane, formule și modalități comune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
OJOG-BRAȘOVEANU, Rodica (28.VIII.1939, București - 2.IX.2002, București), prozatoare. Este fiica Anei Ojog, profesoară, și a lui Victor Ojog, avocat. Copilăria este pentru O.-B. una tulbure, tatăl său fiind de mai multe ori arestat și întemnițat, ca fost deputat liberal. Urmează Liceul „Domnița Ileana” (1948-1955) și la absolvire se înscrie la Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
OJOG-BRAȘOVEANU, Rodica (28.VIII.1939, București - 2.IX.2002, București), prozatoare. Este fiica Anei Ojog, profesoară, și a lui Victor Ojog, avocat. Copilăria este pentru O.-B. una tulbure, tatăl său fiind de mai multe ori arestat și întemnițat, ca fost deputat liberal. Urmează Liceul „Domnița Ileana” (1948-1955) și la absolvire se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
Vladimir Cavarnali, Al. Călinescu, Vladimir Corbasca, N. Costenco, Sergiu Cujbă, George Dorul Dumitrescu, D. Florea-Rariște, G. Gregorian, Radu Gyr, D. Iov, Magda Isanos, Bogdan Istru, Vasile Luțcan, Ion Aurel Manolescu, George Meniuc, Ion Minulescu, Teodor Nencev, Sergiu Matei Nica, Ion Ojog, Ion Pillat, Ion Pogan, C. Salcia, Octav Sargețiu, Teodor Scarlat, Iacob Slavov, Al. T. Stamatiad, Cezar T. Stoika, C.I. Șiclovanu, Viorel Șuluțiu, Nuși Tulliu, Iulian Vesper, Al. Voitin, E. Ar. Zaharia. Revista acordă o pagină debutanților: George Meniuc, Eugen Secrieru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
nouă publicație, intitulată chiar „Coasta de Argint”. Cezar Petrescu scrie despre dezvoltarea culturală a Balcicului (Colonii artistice), iar Apostol D. Culea se ocupă de folclor în articolul Marea în cântecele noastre populare. Octavian Moșescu își publică un sonet și Ioan Ojog poezia Împrimăvărarea. De semnalat o prezentare a scriitorului bulgar N. Rainov, căruia i se traduce Poveste despre prunc. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286961_a_288290]
-
pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cea politică, „la care toți românii erau datori să contribuie”. Prin rubricile „Versuri și proză”, „Studii”, „Recenzii”, „Revista presei”, „Poșta redacției”, se realizează o bună imagine a vieții culturale. Sectorul de poezie este reprezentat de Ion Sângeorgiu, D. Iov, Ion Ojog, Artur Enășescu, G. Voevidca; proza - de Tiberiu Crudu, Vladimir Nicoară. Publicistică semnează Vintilă Mihăilescu, Artur Gorovei, Tiberiu Crudu. Se publică necrologurile lui Al. Vlahuță, C. Dobrogeanu-Gherea, Ioan Bogdan, A.D. Xenopol și se consacră un număr întreg împlinirii a treizeci de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287682_a_289011]
-
revistei „Făt-Frumos”, din al cărei comitet de redacție făcuse parte G. Tutoveanu. Puternic marcată de experiența războiului, literatura prezentă aici tematizează traumele necicatrizate încă ale acestuia. Publică poezie V. Voiculescu (Îngerul nădejdii), G. Tutoveanu, V.I. Popa, I.U. Soricu, I. Ojog, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu). Războiul este subiectul predilect și în proză, ilustrat prin schițele lui Tudor Pamfile (Căprarul Grigoruț, Zădarnica teamă, Vinovatul). Alți prozatori sunt G.M. Vlădescu, M. Lungianu, D. Iov. Printre textele inedite din paginile revistei se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287035_a_288364]
-
să tindă spre creația originală”. Fără să lase la o parte problema, la ordinea zilei, a întregirii României -, Alexis Nour, Fie-ni pe suflet, Pan Halippa, Chestii basarabene - revista se remarcă printr-o tematică bogată, de la poezie (D. Iov, Ion Ojog, N.I. Bontaș, Th. Scorțescu ș.a.) și proză (schița Doi voinici de Mihail Sadoveanu și Kermesa „Minei și Pădurei” de G. C. Stamatopol, un fragment din Obsesiile războiului. Mutilații de Eugen Relgis) la articole și eseuri. Astfel, Carol Drimer semnează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
Todoran, N. Batzaria, Ernest Bernea, Iosif E. Naghiu (Eminescu și „Familia”), Al. Hodoș, Zenovie Pâclișanu, Septimiu Popa, Gr. Tăușan, Ion M. Neda. Sunt dedicate numere omagiale lui Iosif Vulcan, Ion Agârbiceanu, Octavian Goga, Nicolae Iorga. Mai colaborează D. Iov, Ion Ojog, Emil Zegreanu, Stelian Constantin-Stelian. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]