275 matches
-
d. Hr. descoperite la Dragosloveni, Radovanu, Curcani, Bârlogu sau Gârbovăț arată, pe lângă varietatea obiectelor specifice ocupațiilor principale ale locuitorilor, tehnicile performante de făurire a diverselor obiecte. În afară de ceramica de mai veche tradiție, modelată cu mâna, se producea pe scară largă olăria lucrată la roată având o mare diversitate de forme și ornamente, arsă în cuptoare specializate, astfel de ateliere fiind atestate la Bârlad-Valea Seacă, Fântânele, Dodești, Epureni, Mărăcinele și în multe alte locuri. De asemenea, în așezări au fost descoperite, în
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
ceramicii autohtone), cu umerii bombați, iar buza răsfrântă și rotunjită sau decorată cu alveole, linii ori crestături (pl. IX). De altfel, pe ceramica făcută la mână, de certă producție locală, se remarcă folosirea unui set de motive decorative (preluat din olăria dacică), aplicat pe buzele vaselor (îndeosebi alveole sau crestături), cunoscut de la jumătatea secolului al VI-lea și generalizat pe parcursul veacului următor. Uneori, fragmente astfel ornamentate s-au găsit în interiorul aceleiași locuințe (L42-Davideni), ori în cazul L1, de la Dodești, unde erau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
timpul ștampilat, inclusiv cu cruci. Astfel de semne pot fi interpretate ca ștampile de olar, dar și ca semne creștine (când sunt pe corpul vaselor) ale membrilor comunităților locale, din așezările de la Dodești și Negrești. În paralel cu așa-zisa „olărie de uz casnic”, a fost identificată o categorie ceramică denumită convențional „de lux”, executată din pastă fină, de culoare cenușie sau gălbuie, având un decor lustruit și incizat. Această ultimă categorie devine frecventă ulterior, pe parcursul secolelor X-XI. Analiza inventarelor din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
plîntă ce are oarecare asemănare cu inul; femeile Traciei fac dintr-însa veșminte.» Întrucât vedem pe columna lui Traian popoarele Daciei îmbrăcate cu stofe țesute, putem admite cu siguranță că aceste țesături nu erau importate, ci pregătite de femeile lor. Olăria rămasă de la Daci, ne arată pretutindeni forme simple, o ornamentare rudimentară și dovedește deci puțina dezvoltare a acestei industrii, care niciodată nu s-a înălțat la ei până la forme estetice. Despre comerțul pe care Dacii îl făceau încă din timpurile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
deodată, „60 învățăcei în Transilvania pe care i-a așezat pe la cei mai buni maiștri, în mare parte germani, din Brașov, Cluj, Timișoara și pe aiurea", spune I. Antonovici. Și citează meseriile în care urmau a se iniția fiii bârlădenilor: olărie, tinichigerie, croitorie, pălărierie fină și ordinară, jimlărie, orologerie, frânghierie, postăvărie, cojocărie, tâmplărie și sculptură în lemn, rotărie cu aplicare la prepararea instrumentelor agricole, făurărie, șălărie, îmbrăcarea trăsurilor și a căruțelor, corfărie, lăcătușărie, tapițerie, legătorie de cărți, cizmărie de bărbați și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un palat, prefăcut în timpurile din urmă. El servise pe vremuri drept locuința călugărilor mănăstirii, unor mitropoliți și înalți prelați și chiar domnitorilor Moldovei. * La 1926, închisoarea funcționa în Mănăstirea Galata, unde existau mai multe ateliere: cizmărie, fierărie, lingurărie, tâmplărie, olărie, fără a exista utilaje. * La 10 iunie 1926, se menționează că dacă închisoarea nu se va muta în centrul orașului, comenzile pentru atelierele ce funcționau în interior vor fi mici. Deasemeni, se impunea că necesitate, construirea unui cuptor pentru atelierul
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
fi numit obiectivitate, de vreme ce, undeva, în volumul Mișcarea de revoluție (1985), e omagiat „poemul obiect”, menit să servească „doar pentru privit”. În covârșitoarea lor majoritate, poeziile solicită în special văzul. „Joc de-a stelele”, meșteșugul poetic e omologat, metaforic, cu olăria: „Să modelăm cuvintele ca olarii lutul”. Vorbind în termeni conceptuali, climatul propice unei asemenea poezii nu este cel romantic, cu atât mai puțin cel simbolist (cu toate că în cazul acesta nici unul, nici altul nu e ocolit), ci climatul clasic. Era în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
puternic. Piața de flori și hala actuală din față nu existau. Halele Centrale au fost clădite mai târziu.191 Primăria era instalată între Calea Șerban-Vodă și actualele hale, într-o casă boierească a unor Ghiculești, cam pe unde sunt astăzi olăriile.192 Cheiurile Dâmboviței au transformat complet regiuni întregi ale orașului. Foarte multe strade purtau nume deosebite decât cel de astăzi. Calea Victoriei era Podul Mogoșoaiei, Calea Rahovei era Calea Craiovei, iar mai din vechime, Podul Galiției 193; Calea Plevnei: Podul de pământ; Calea Griviței
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aceea în actul cu pricina, trebuie să-l cităm: „...în cadrul activității lunare, Tineretul Progresist din oraș a realizat următoarele munci: s’au format comitete de fabrică de tineret progresist la școala de corecție, Căminul de ucenici, Fabrica de Țiglă și Olărie (actuala „Ceramica” Vaslui, n.n.) și Fabrica Textila (fosta fabrică de prelucrare a tulpinilor de cânepă n.n.)”. De aici putem constata că cel care a întocmit acest raport a confundat grav fabricile cu școlile și căminele. Documentul continuă astfel: „... s’au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
până la noi așa că putem afirma cu tărie că sunt în totalitate inedite. a. „Instructorii Tineretului Progresist au ținut întruniri în cele două fabrici din oraș” După cum scriam în unul din episoadele anterioare, „fabricile” Vasluiul erau considerate a fi „Textila” și „Olărie” adică, Întreprinderea de prelucrare a tulpinilor de cânepă și cea de cărămizi și olane. Chiar dacă la aceste stabilimente munca era extrem de grea și de dizgrațioasă datorită mirosului greu sau a temperaturilor foarte înalte, totuși oamenii lucrau așa neavând alte alternative
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comuniștii. Nu peste mult timp, tinerii socialiști vor fi „înghițiți” cu tot cu fulgi de monstruoasa organizație comunistă. Dar, iată ce a mai scris Bighiu în „raportul” său: „...în oraș instructorii tineretului muncitoresc au ținut întruniri în cele două fabrici, Textila și Olărie, arătându-le tinerilor linia tineretului nostru și lupta pe care trebuie să o ducem noi în cadrul campaniei electorale pentru a zdrobi reacțiunea grupată în jurul lui Maniu și Brătianu (subl.ns.). În același timp am căutat să lămurim pe tinerii muncitori
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe atunci slab controlat de către comuniști. Dar, pentru edificare deplină, să-l cităm pe Bighiu: „...s’a încercat organizarea tineretului din instituții dar nu a dat rezultatul dorit”. Totuși, ceva, ceva, realizase: „...s’au organizat tinerii din fabricile <<Textila>> și <<Olărie>> unde avem deocamdată (subl.ns.) 70 de tineri”. Cu pași de melc, dar siguri, uteciștii vasluieni trecuseră în subordinea lor și organizația „Frontul Plugarilor” (FP) și această realitate rezultă din citarea următoarei fraze din „raport”: „...pe lângă comitetul județean al FP
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce scria Bighiu, tot la capitolul „presă și propagandă”: „... avem în total 4 ziare de perete bilunare („celebrele” gazete de perete de mai târziu, n.n.) din care unul la sediul T.P. (tineretul progresist, n.n.), unul la fabrica Textila, unul la Olărie și unul la Institutul de Minori (școala de corecție și reeducare a infractorilor minori, n.n.). (...) S’a multiplicat în 1.000 de exemplare (subl.ns.) Apelul Comisiei Electorale Centrale a Tineretului, care apoi a fost difuzat în oraș și județ
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
credem. Iată cum își mușca mustața (dacă avea!) tov. Petru Bighiu scriind niște adevăruri jenante: „...în oraș avem organizate până în prezent 8 grupe după cum urmează: 2 grupe la fabrica Textila cu un total de 26 tineri, una grupă la fabrica Olărie cu 12 tineri, 2 grupe la Institutul de Minori cu un total de 25 tineri și o grupă la garajul P.C.R. și două grupe din oraș cu un total de 26 tineri. Până în prezent avem organizați în grupe 96 tineri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Prima parte a documentului a fost intitulată pompos și „revoluționar”, „Întărirea și lărgirea organizației proprii T.P.”, și cuprinde structura organizatorică a acesteia precum și numele responsabililor. Iată ce scria sau ordonase a fi scris, tov. Bălteanu: „...avem 4 organizații: la Fabrica Olărie, Institutul de Minori, Garajul Partidului (comunist, n.n.) și org. de oraș <<Elena Pavel >>”. Cu toate strădaniile noastre, nu am aflat ce „eroină a clasei muncitoare” fusese această Elena Pavel, băgată în aceeași oală cu alt mare „erou”, Filimon Sârbu, căruia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ocupații aveau membrii: „... majoritatea sunt în producție, tineri intelectuali, muncitori, elevi și liber profesioniști. Avem 14 grupe organizate din care: 2 grupe la Institutul de Minori cu 20 de tineri; la Textila 2 grupe a câte 30 de tineri; la Olărie una grupă compusă din 15 tineri; Garaj una grupă din 9 tineri (probabil întregul personal angajat, n.n.); 8 grupe de oraș care sunt: grupa nr.1 - 10 tineri; grupa nr.2 - 15 tineri; grupa nr.3 - 12 tineri; grupa nr.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Agronomului de astăzi, de pe strada Eternității. Atenția deosebită de care se „bucurau” ucenicii se datora tocmai vârstei acestora ce le dădea mari speranțe utemiștilor întru îndobitocirea ideologică pe care o promovau asiduu. Dacă mulți tineri angajați ai întreprinderii Textila sau Olărie nu dădeau nicio atenție frazeologiei propagandistice mincinoase, atunci copiii cu mintea crudă de la acest Cămin puteau fi repede ademeniți cu șoșele și momeli de către gureșii instructori comuniști, proaspeți absolvenți ai vreunei școli de cadre, școli apărute ca păduchii în lipsa săpunului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Arghezi, despre procesiunile din Dealul Patriarhiei din perioada interbelică : „Măgura se surpă pe popor, care se întoarce pe jgheabul dealului înapoi, canalizați de frânghiile bine-venite ale vardiștilor, dând naștere la două regiuni înalte, de capete rezemate în echilibru, ca în olărie” (Arghezi, 1966 : 42). La fel ca în urmă cu optzeci de ani, călăuzirea poporului este la fel de necesară, numai că frânghiile s-au metamorfozat în solide garduri de metal, iar vardistul cu țignal la gât a devenit jandarm în ținută de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lui Costache, spălate de Maria ajutată de gazdă. − Pune, românco, pe foc, că ți se îmbolăvește bărbatul, glumi țiganca; nu te uita că-s lemne puține, că multe n-am avut niciodată. Astea leam adus cu spinarea din pădure, de la Olărie. Ne mai dau lemne și cei mai avuți, că și noi le muncim pământul când au ei nevoie. Iar tu, femeie, de ce plângi? Asta-i viața, când pleci la drum pe așa o vreme, se poate întâmpla oricui. Maria, cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în jurul acestuia. Sate distincte cândva, ele au fost integrate treptat în sfera orașului, unele mai timpuriu, altele spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, devenind actualele cartiere ale orașului Huși. Astăzi știm că locul vetrei târgului - din care făceau parte zonele Olăria, Târgul Făinii și Lemnăria - exista în secolul al XV-lea, în sectorul dintre actualele străzi Ștefan cel Mare, Republicii și 1 Mai. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, perimetrul urban s-a extins mai ales prin construcția
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezat negustorii și meșteșugarii. Urmare directă a fost dezvoltarea târgului propriu-zis, pe direcția sud-est, în zona dintre pâraiele Drăslăvăț și Turbata, iar apoi târgul s-a așezat pe dulcea pantă spre Drăslăvaț și spre unirea acestuia cu Turbata. Sectoarele urbane Olăria și Lemnăria, toponime provenind de la ocupațiile locuitorilor, erau situate la marginea Hușilor. În secolele XVI-XVII, deși evoluția teritorială s-a desfășurat lent, în general, s-a înregistrat o extindere a târgului, spre satele vecine dinspre vest și sud (Broșteni și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
proprietari de dughene, au dezabrobat decizia schimbării locului de comercializare și alte dispoziții care îi dezavantajau. Ca și negustorii, și meseriașii se așezau în târguri după meseria pe care o practicau, de aceea existau în Huși denumiri de străzi, ca: Olăria, Lemnăria, Făinăria sau Târgul Făinei, Blănăria, strada Grădinari, strada Cizmari, strada Tăbăcari etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea, aceste bresle existau în orașele Focșani, Huși, Iași, Chișinău. Ele erau răspândite, deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși erau ulițele Blănarilor, Cizmarilor, Olăriei, Piața Lemnăriei etc. În 1813 sunt cunoscute unele velnițe care funcționau legal la Huși și Târgu Frumos, iar din 1814 producerea băuturii intră în legalitate, aducând mari venituri la Vistierie.În 1832, la Huși funcționau 749 instalații industriale, din care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anului 1918 nu s-a executat nici o lucrare mai importantă, din cauza lipsei de fonduri și de materiale de construcție, firească în condițiile de după război. S-au efectuat reparații la străzile pavate cu bolovani de râu: Ștefan cel Mare, Lascăr Catargiu, Olăria, Piața Halei, Corni. Podurile au fost reparate doar cu bârne de stejar. S-au construit punți peste râpa Humăria, la cișmeaua Drăgoi, reparații la podul de pe strada P. Darie, la podul de peste pârâul Șara, de pe strada Basarabiei, la podul de pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fabrici de tricotaje, cinci ateliere de dărăcit lână, trei ateliere de lumânări, un atelier de săpun, un atelier de obezi, două ateliere de cărămizi, două ateliere de tăbăcărie (toate la Huși); două ateliere de cherestea (Drânceni, Fălciu), un atelier de olărie (Răducăneni). Au investit capital următoarele întreprinderi: Moara „Prutul” (8.000.000), Fabrica de tricotaje „Philipp Tomosch” (5.000.000), ambele la Huși. O parte a populației își desfășura activitatea în industria alimentară și în cea textilă (anul 1935). Tabelul următor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]