KorAP: Find »[drukola/base=olărit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...18 >

443 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550

înzestrați cu o inventivitate nemaiîntâlnită până atunci: grecii, fenicienii și evreii. Acestora le este comună pasiunea pentru progres, pentru metafizică, pentru acțiune, pentru ceea ce este nou și frumos. Pentru a se apăra mai bine de vecini, grecii revoluționează corăbiile, armele, olăritul și cosmogonia. Instalați în Siria și pe coasta Mediteranei, fenicienii creează primul alfabet ce permite transcrierea altor limbi, pentru a facilita schimburile comerciale cu vecinii lor. Exact în aceeași perioadă, câțiva păstori, care-și spun evrei, pentru a-și afirma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220

CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Istorie > ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Istorie > ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Luând în considerare întinderea mare a Ținutului Argeș, delimitarea Regiunii Argeș, (1960) și a județului cu același nume (1970)1, se explică precizarea

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
loc în prezent, pentru abordări din noi perspective, care să întregească cât mai exact evoluția așezărilor și comunităților din zona respectivă 4. În cunoscută lucrare Artă Populară, din 1966, spre exemplu, autorii Paul Petrescu și Elenă Secoșan, delimitează centrele de olărit astfel 5 : În această această regiune ( Argeș) deosebim două grupe principale de centre: a.cele din nord -vestul regiunii 6 (care azi sunt abordate în cadrul zonei etnografice Vâlcea) și b. cele din nord estul regiunii 7 între care autorii menționează

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
abordate în cadrul zonei etnografice Vâlcea) și b. cele din nord estul regiunii 7 între care autorii menționează : Curtea de Argeș, Leicești, Vâlsănești, Clucereasa, Petrești, Poenița. Reevaluând mai recent această împărțire a centrelor ceramice,(în 1997), Paul Petrescu, schițează o altă imagine a olăritul argeșan , având în vedere în principal producția centrului istoric de olărie, Curtea de Argeș 8 . Întorcându-ne în timp, la cercetările întreprinse de Barbu Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
ceramice,(în 1997), Paul Petrescu, schițează o altă imagine a olăritul argeșan , având în vedere în principal producția centrului istoric de olărie, Curtea de Argeș 8 . Întorcându-ne în timp, la cercetările întreprinse de Barbu Slătineanu și lucrarea să fundamentală privind istoricul olăritul românesc,9 aflăm că acesta a identificat, prin 1938, 27 de olari și cuptoarele lor la Curtea de Argeș 10 iar centrul, Câmpulung( Muscel ), ca stins.11 De asemenea, pe harta 1 Centrele de Olărie din România, din aceeași lucrare,măi indică

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
modelează, ar trebui încurajați în valorificarea produselor prin centrele de desfacere....astfel aria de răspândire s-ar largi .....obiectele constituind o atracție pentru turiștii români și străini 14. În perioada 1982-1985, ocupându-se de meșterii populari contemporani,15 și de Olăritul în Argeș în general, Doamna Filofteia Pally, a realizat un dens studiu 16, în care a exemplificat procesul de dispariție al unor centre( Curtea de Argeș, Câmpulung, Domnești, Oești, Retevoiești 17) și apariția altora( Stroiești, Balilești, Poenița, Golești 18) arătând cauzalitatea acestui

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
de dispariție al unor centre( Curtea de Argeș, Câmpulung, Domnești, Oești, Retevoiești 17) și apariția altora( Stroiești, Balilești, Poenița, Golești 18) arătând cauzalitatea acestui fenomen, valabil și pentru alte centre de olărie din țară.19 Unul din aspectele puțin abordate, privind problematică olăritului în România ]n secolul XX, este contribuția școlilor de meserii, care aveau și profilul olărit, la menținerea practicarii meșteșugului la noi în țară, până în prezent . Acest lucru s-a întâmplat nu din cauza lipsei de interes a cercetătorilor, ci pentru că, față de

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
școlile de meserii, mai ales la început, au avut, pe lângă eficientă imediată-calificarea forței de muncă, în vederea integrării în societate, și una pe termen lung, fie și numai prin faptul că ele pregăteau un număr mai mare de cunoscători ai meșteșugului olăritului. Chiar dacă aceștia nu îl practicau constant 23, ei reprezentau adevărate tezaure vii, cum aveau să fie denumiți. 24 Pe termen lung, tocmai acești cunoscători ai meșteșugului, percepuți azi, ca tezaure vii , în împrejurări economice favorabile, au putut să reia practicarea

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
împrejurări economice favorabile, au putut să reia practicarea meșteșugului, permanent sau sezonier, sau să-l transmită la rândul lor. Astfel, aceștia reprezintă exact verigă care a asigurat până în zilele noastrei continuitatea acestei îndeletniciri. Grijă de a păstra artă și practica olăritului( a meșteșugurilor în general) s-a manifestat însă și în preocupărilre unor intelectuali, artiști în diferite domenii ale artelor plastice, inca la începutul secolului XX. Printre pionierii care și-au asumat păstrarea tradiției olăritului, a fost pictorul argeșan Ion Marinescu

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
de a păstra artă și practica olăritului( a meșteșugurilor în general) s-a manifestat însă și în preocupărilre unor intelectuali, artiști în diferite domenii ale artelor plastice, inca la începutul secolului XX. Printre pionierii care și-au asumat păstrarea tradiției olăritului, a fost pictorul argeșan Ion Marinescu care și-a spus și Vâlsan, originar de la Mălureni 25. El a înființat în 1908 un atelier de ceramică unde realiza vase, reluând forme de ceramică istorică română, grecească, cu o ornamentica vădit inspirată

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
care să aducă un suflu înnoitor în această ramură artistică.27 Atelierele de ceramică Cocioc, Sadova, Periș, ale Domeniilor Regalerealizau la rândul lor olărie de inspirație românească, cu un grad artistic și decorativ ridicat. Însuși marele Barbu Slătineanu, părintele cercetării olăritului în România, a învățat să modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate în urma cercetărilor și a deprinderii acestui meșteșug, a scris un Manual de ceramică populară 29 . Toate aceste preocupări s-au concretizat, în timp, în formarea unui stil

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
lutului nu este doar una de domeniul istoriei, ci este este încă de mare actualitate. Societatea secolului XXI a adus cu sine nuanțări, noi cerințe și provocări ale necesității valorificării economice a cunoașterii diferitelor meșteșugurilor de origine casnica, aici incluzând olăritul (și nu numai), confecționarea figurinelor, jucăriilor, instrumentelor muzicale, etc. Asupra acestor aspecte trebuie să ne aplecăm în continuare căci merită efortul nostru al tuturor. NOTE 1. Enciclopedia României, Fundația Pentru Literatură și Arta Regele Carol ÎI., București, 1938, vol. 2

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
1985, p.394. 17. Ibidem. 18. Ibidem. 19. Varvară M. Măneanu, Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia, în Porțile de Fier. Revista de Istorie și Cultură, ăn III, nr.1998, p. 20, 23; Idem, Meșteșugul olăritului im Mehedinți. Proiect expozițional, în Porțile de Fier, Revista de Istorie și cultură, ăn VIII, 1(14)2004, P 62-63; Titu Dinuț, Șișești, ( repere monografice), Editura M.J.M.,Craiova, 2003, p. 257-266; Ion Părtenie, Atelierul de ceramică al Școlii generale Șișești

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
15. 27.Ibidem. 28. Obiecte lucrate de Barbu Slătineanu, Nora Steriadi și Maria Grigorescu Vasilovici sunt reproduse de B. Slătineanu în Manual de ceramică populară , București,1960, fig. 284, 286, 285 . 29. Barbu Slătineanu, op.cit . Referință Bibliografica: ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 914, Anul III, 02 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699

de îndată ce înțelege pericolul pe care le pot produce. În fond unealta este sigura entitate care separă omul inteligent de animal. Între unelte se înscriu și condeiul, țambalul sau recitarea unui vers. Pictura ca orice altă artă precum și meseriile tradiționale precum olăritul, dulgheria sau croitoria sunt munci cinstite prin care omul se întreține pe sine și poate ajuta societatea să se dezvolte. Ținerea departe a copilului de viața grea, chiar și de oameni răi, nu-l formează pentru viață. Priviți la aroganța

CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388

intitulat „Meșteșuguri care mor” în care sunt prezentate ocupațiile locuitorilor din această zonă și meșteșugurile care se pierd încet dar sigur prin dispariția generațiilor bătrâne. Obiceiuri și ocupații precum melițatul, torsul, depănatul, fiertul firelor de in și cânepă, urzitul, meșteșugul olăritului etc., se numără printre meșteșugurile care caracterizează această zonă și sunt pe cale de dispariție. Sunt prezentate și unele tradiții care n-au dispărut cum ar fi: colindul românesc, tradițiile legate de nuntă (gătitul miresei), obiceiul primirii oaspeților etc. Ultimul capitol

„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666

cel mai activ dintre ctitorii bisericilor din Bucovina - Râșca - cei mai amabili călugări - au instalat o plăcuță cu inscripția “Dacă doriți informații, bateți de două ori în tochiță” N-am vizitat numai mănăstiri. Am poposit în comuna Marginea, celebră pentru olărit, unde poți vedea și cumpăra o ceramică superbă. Am vizitat Casa memorială Nicolae Labiș din Mălini. Am coborât în salina Cacica. Aici ne-am oprit ceva mai mult, există lângă salină o piscină numită “bazinul cu saramură”. Am făcut plajă

UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829

în loc; cu case zidite din piatră bazaltică și străduțe înguste, cochete și cu grădini superbe abundând în plante exotice și portocali plini de fructe și flori deopotrivă. Multe dintre satele cipriote tradiționale sunt specializate pe o anumită formă de artă: olărit, bijuterii, cupru, coșuri împletite din nuiele sau faimoasa dantelă de Lefkara. Drumul nostru trecea acum pe lângă Lefkara, localitate în care tradițiile cipriote au rămas intacte, renumită pentru argintărie și dantelă; regretam că nu aveam timp care să ne permită un

NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820

ceramică de Horezu sau lingurile de lemn împodobite cu flori. Elevii din județul Argeș și-au propus să contribuie tradiția județului și și-au trimis reprezentanți la târg să le prezinte și să valorifice produsele. Astfel tineri de la Cercul de olărit Coșești au adus cu ei roata olarului, reușind să modeleze lutul sub privirile vizitatorilor, pe taraba Școlii Populare de Artă de la Nucșoara pot fi admirate sculpturi în lemn și pirogravură reprezentând lalele, linguri, furculițe, furcă de tors și personaje religioase

SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400

administrativ de plasă. În timpul răscoalei din 1907, țăranii din Zvoriștea și din satele vecine s-au adunat la Mihăileni, au atacat târgul și au dat lupte cu armata. Așezarea Mihăileni s-a remarcat prin dezvoltarea meșteșugurilor și în deosebi a olăritului, ceramica produsă aici fiind apreciată și căutată. Mihăileni are și o frumoasă tradiție culturală. Aici au funcționat societăți culturale cu o bogată activitate și s-au editat reviste la care au colaborat și Nicolae Iorga, Eusebiu Camilar, George Lesnea, Petru

GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480

motive geometrice. În plan european singura rivala este, cultura minoică! Cretanii știind să pună fiecare piesă în valoare. De reținut, că populația aparținătoare Culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuințe spațioase. Ocupațiile timpului: vânătoarea, agricultura și meșteșugurile casnice: țesutul, olăritul, confecționarea de unelte. La fel ca și acum. Prin zona rurală. Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă, Curtea Domnească (1491), Colegiul Național Petru Rareș (1869). În urma vizitei regelui Carol I, din 1877, se ridică actuala clădire dată în folosință în

TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970

la pădurea Gârboavele și la Traian, unde are înălțimea cea mai mare (aprox. 4 metri). Primarul de la Tulucești intenționează să deschidă un muzeu cu vestigii arheologice, ca de altfel și primarul de la Braniștea care dorește să deschidă un muzeu al olăritului. Dacă acestea vor fi lângă val, succesul ar fi mai mult decât cel așteptat. Știu c-au fost lansate câteva programe de finanțare, unul recent pentru țările riverane Dunării. Alte proiecte transfrontaliere pot fi de asemenea, aplicate, având în vedere

DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437

paleolitice, consemnează Constanța Dimitriu: Câteva obiecte preistorice găsite în Basarabia în <>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Horațiu Crișan afirmă că dincolo de cele peste 70 de așezări și cele 4 necropole descoperite, ceramica geților atât de iscusiți în arta olăritului se întinde până spre zona Niprului. (I. H. Crișan, Burebista și epoca sa. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București, 1977, p. 283) Cercetătorii avizați consideră că separarea daco-geților, ramura de nord de marele trunchi trac s-ar fi

BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244

care elemente ale civilizației tradiționale se păstrează încă vii, autentice, originale, bogate,variate. Astfel mai există destule centre tradiționale meșteșugărești în care continuă activiatatea creatoare pe temeiul solid al tradiției locale. Acesta este cazul centrelor ce continuă să practice meșteșugul olăritului azi, precum Șișești-Noapteșadin Mehedinți. În 1883 aici erau identificați aproximativ 200 de olari. La expoziția din 1906 au fost prezenți mai mulți olari dintre care Staicu E.Mihai din Șișeștii de Jos,distins cu mențiune specială. La începutul secolului XX

OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]