370 matches
-
făcut din trupul uriașului Ymir, iar în mitologia mesopotamică, Marduk a sacrificat-o pe zeița-dragon Tiamat, formând cu trupul enorm cerul și pământul. În religia maniheistă lumea oamenilor a fost făurită din măruntaiele demonilor arhonți. În plan simbolic, biruința zeilor olimpieni asupra titanilor, în mitologia greacă și a zeilor Tuatha de Danann asupra fomorilor în credința celtică, reprezintă victoria ordinii asupra anarhiei și a creației asupra haosului. Zeița mamă este în mitologie un simbol al fertilității, al bogăției și al pământului
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
și al Rheei, identificat la greci cu Poseidon; are ca simboluri tridentul și calul. Ca și ceilalți frați ai săi, când s-a născut, Neptun a fost înghițit de către tatăl său și apoi dat afară. Mai târziu a luptat alături de olimpieni împotriva titanilor. Când, în urma victoriei, s-a făcut împărțirea Universului, lui Jupiter i-a revenit Cerul, lui Orcus lumea subpământeană, iar lui Neptun Împărăția apelor. El sălășluia în fundul mării împreună cu soția sa, "Amphitrite", alături de care, uneori, urmat de un întreg
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
istețimea fiului său, Jupiter l-a făcut pe Mercur mesagerul zeilor. În această calitate, în majoritatea legendelor Mercurius joacă un rol secundar. El participă, de pildă, la gigantomahie (luptă mitică a giganților împotriva zeilor), le însoțește pe cele trei zeițe olimpiene pe muntele Ida, conducându-le în fața judecății lui Paris, îl ajută pe Odysseus să învingă vrăjile Circei, mijlocește târgul dintre Hercules și Omphale, la porunca lui Iupiter îl însoțește prin lume pe micul Bacchus urmărit de mânia lui Iuno. Mercurius
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
mitologia greacă. Ceres - la romani, zeița grâului și a recoltelor. Deși de origine veche latină, această divinitate s-a identificat mai târziu întru totul cu Demeter din mitologia greacă. Ceres era fiica lui Cronos și a Rheei și aparținea generației olimpienilor. Ceres a avut cu Iupiter o unică fiică, pe Persephone, de care era strâns legată atât în ceea ce privește cultul cât și legenda. În timp ce culegea pe un câmp flori, pe Persephone a înghițit-o pământul; ea a fost răpită de unchiul ei
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
însuși. El este zeul împărăției subpământene, fiul lui Saturnus și al Rheei. Ca și ceilalți frați ai săi, când s-a născut, Orcus a fost înghițit de tatăl său, apoi dat afară. Mai târziu a participat la lupta dusă de olimpieni împotriva titanilor. Orcus sălășluia în împărăția umbrelor, pe care o cârmuia alături de soția sa, Persephone. El nu îngăduia nimănui, o dată ajuns acolo, să mai vadă lumina zilei. Când Hercules a trecut hotarele Infernului s-a lovit de împotrivirea lui Orcus
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
de ele.» Când scria, Zola insista mereu asupra demersului conștient și calm, fără febrilitate, care este specific zidarului care clădește o casă. Intenția sa era să imprime scrierilor sale această imagine a ordinii, a detașării și să inspire o liniște olimpiană. Proiectul lui este foarte ordonat prin construirea inițială a unui prim plan, apoi a unui plan de fundal, prin descrierea precisă a personajelor și stabilirea unei fișe specifice pentru fiecare din ele. Redactarea capitolului trebuie să se realizeze imediat în jurul
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
cu roboții care populează centura de asteroizi cea mai apropiată de Pământ, rocvecii, pentru a organiza o misiune de recunoaștere pe Marte. Doar doi dintre membrii expediției - Mahnmut de pe Europa și Orphu de pe Io reușesc să supraviețuiască întâțnirii cu zeii olimpieni de pe Marte, descoperind civilizația omuleților verzi, zekii, care construiesc statui ciudate ale zeului lor și care comunică într-un mod care îi omoară. În cele din urmă, se amestecă în Războiul troian, punând umărul la schimbarea cursului său. Pe un
Ilion (roman) () [Corola-website/Science/322354_a_323683]
-
declarat război lui Cronos. În ajutorul acestuia au sosit însă frații lui Cronos, titanii. Însă ciclopii și hecatonheirii (uriași cu o sută de brațe) erau de partea lui Zeus. Lupta a durat zece ani și a luat sfârșit cu victoria olimpienilor. Zeus a devenit stăpânul întregului Univers. El a dăruit Lumea subpământeană fratelui său Hades, iar Marea lui Poseidon, păstrându-și pentru sine Pământul. Până să dobândească pacea, a avut de înfruntat însă noi vrăjmași, de data aceasta pe giganții asmuțiți
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
de capete de balaur. Lupta cu Typhon a fost cea mai grea dar, în cele din urmă, Zeus a ieșit din nou și definitiv biruitor, azvârlindu-l pe monstru în Tartar. Însă și de acolo îi mai amenința pe zeii olimpieni. El dezlănțuie furtunile și vulcanii. Împreună cu Echidna, jumătate femeie și jumătate șarpe, el dădu naștere lui Orthos, un dulău fioros cu trei capete, lui Cerber, câinele iadului si pe Hidra din Lerna. La uneltirile Herei care era des înșelată, Apollo
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
9 zile și 9 nopți și a inundat întreg Pământul,ucigând orice ființă.Dar în urma potopului au supraviețuit cu ajutorul arcei un cuplu:Deucalion și soția sa.După potop,aceștia au recreat oamenii și animalele. De atunci, oamenii se supun zeilor olimpieni, construindu-le temple și oferindu-le jertfe și practicând ceremonii în onoarea lor. Zeus a jucat un rol dominant, prezidând panteonul grec. Deși homeric, a fost zeul cerului și tunetelor ca omologii săi din Orientul Apropiat (Baal), el a fost
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
Maiorescu însuși, este legat de creația și impunerea în conștiința publicului a unor scriitori ca Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Duiliu Zamfirescu și alții. În privința comportării, a felului de a fi i s-a reproșat lui Maiorescu răceala, lipsa pasiunii, atitudinea olimpiană, care părea să ascundă un suflet uscat; este celebră în acest sens aprecierea vulcanicului N. Iorga: "„Cald și frig nu i-a fost nimănui lângă dânsul“". Ajutorul dat de Maiorescu scriitorilor din cercul Junimii și discipolilor săi, chiar adversarului său
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
și-au pierdut viața. Deși "White Star Line" a negat întotdeauna că a avut această intenție, unele surse susțin că nava trebuia să fie numită "Gigantic" - ipoteza susținută și de existență în mitologia greacă a trei feluri de ființe supranaturale: olimpieni, titani și giganți. După tragedia Titanic-ului, se presupune că numele a fost schimbat în "Britannic". A fost a doua din cele trei nave care au fost numite "Britannic". "Britannic" a fost lansată la data de 26 februarie, 1914 la
HMHS Britannic () [Corola-website/Science/305761_a_307090]
-
Gustave Moreau moare la Paris, la 18 aprilie 1898. Este înmormântat în cimitirul din Montmartre. Una din temele mitologice la care Moreau a lucrat toată viața, executând mai multe picturi, schițe și desene, este povestea despre Leda și seducătorul ei olimpian, Zeus, transformat în lebădă. Femeile superbe pictate de Moreau, care seamănă atât de mult între ele, reunesc imaginea idealizată a femeii eterne: când amantă, când vrăjitoare, când ucigașă, când zeiță. În compoziția sa poetică ""Orfeu"", Moreau înfățișează o tânără tracă
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
Nelly Știubei, la Palatul Vieții Românești din Iași. Cronicarul vorbește despre "vigoarea" portretelor și desenelor în cărbune ale tânărului artist. Mai apoi, o fotografie din arhiva cumnatului său, ing. Paul Știubei, ni-l înfățișează cu un chip luminos, de o olimpiană seninătate, într-un atelier parizian. Va fi cutreierat, de bună seamă, muzeele Parisului, în acea epocă de mare efervescență și înnoire a vieții plastice, și apoi va fi poposit la Fontenay-aux-Roses, cu sprijinul lui Nicolae Iorga. Nu știm care îi
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
aceștia au nevoie de informatori și crainici, ca să afle despre mersul lumii; sunt supuși surprizelor și manevrați de certuri, ambiții, orgoliu, capricii, fiind impulsivi și răzbunători (deși unii "teologi" antici, ca Hesiod, au încercat să justifice aceste trăsături). Tot panteonul olimpian - lipsit de măreție -duce o viață de clan certăreț lipsit de norme morale, incestuos, excesiv în actele erotice. În ciuda faptului că hrana și băutura lor sunt, teoretic, ambrozia și nectarul, zeii Helladei mănâncă și beau din belșug vin și cărnuri
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
s-au adunat. Dar nu se văd. Secretul acestei vitalități îl vom afla, poate, de-a lungul convorbirii care urmează. M.I.: S-ar părea că sunteți, domnule Ștefan Augustin Doinaș, dintre foștii membrii ai Cercului literar de la Sibiu, cel mai olimpian. Cât de imperturbabilă este seninătatea dumneavoastră, după trecerea prin atâtea furtuni ale istoriei? Ați debutat înainte de război, ați făcut parte dintr-o grupare literară modernistă și, prin aceasta, insurgentă în climatul anilor de război și dictatură militară. V-ați ratat
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
Septimiu Albini, toți oameni cu o serioasă cultură înaintată, a însemnat o adevărată școală literară. Anii petrecuți în redacția "Tribunei" sibiene (1887 - 1889) vor culmina cu apariția poemului "Nunta Zamfirei", un poem - spectacol admirabil, care a impresionat chiar și pe olimpianul Titu Maiorescu. Cu "Nunta Zamfirei" George Coșbuc s-a impus definitiv în atenția cititorilor și a criticilor de peste munți, fapt care i-a creat aureola de mare poet. Și tot cu ea s-a impus mai întâi și la București
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
mai importante divinități cunoscute în vechime, al cărei cult era răspândit în întreaga lume. Dionis era fiul lui Zeus cu muritoarea Semele, fiica regelui teban Cadmus și a Harmoniei. Se număra deci din cea de-a doua generație de zei olimpieni. Semele își găsi sfârșitul datorită geloasei Hera, care o determinase să-i ceară lui Zeus să i se arate în ipostaza sa zeiască. Zeus i-a apărut într-adevăr, înconjurat de fulgere și tunete, și i-a cauzat astfel moartea
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
aceste atribute e reprezentat de Lydos, pe craterul lui Pronomos (Napoli 3240) și în scena gigantomahiei de pe friza de est a Parthenonului, metopa "Est 2" (in situ Atena). Pe aceeași friză de est a Parthenonului figura Dionis și în sfatul olimpienilor înaintea luptei cu giganții, ca ideal al nudului grecesc împodobea frontonul de est al templului. Din secolul al IV-lea reprezentarea ca tânăr imberb devine canonică, după cum se poate observa pe vasele din Panticapaion (Kerci, Ucraina) și din regiunea Puglia
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
din 1964, i se stabilește domiciliul obligatoriu la Craiova, unde reușește, în cele din urmă, să se angajeze la Teatrul Național din Craiova ca secretar literar. Rămâne sub supravegherea Securității locale și centrale, ofițerul de caz fiind locotenentul (pe atunci) Olimpian Ungherea, care, printr-o ironie a sorții, va deveni la rândul sau scriitor după demisia din Securitate . Publică, după o lungă perioadă de interdicție, piese de teatru, povestiri și două române pentru copii, cu ecou de critică extrem de redus. După
Ion D. Sîrbu () [Corola-website/Science/298910_a_300239]
-
prin sine, buna funcționare a unei cetăți și că mult mai important este să se asigure autoritatea conducătorilor ei. Cert este faptul, atestat de inscripții ulterioare, că în noua colonie era folosit un calendar bazat pe numele celor doisprezece zei olimpieni, ceea ce sugerează o posibilă influență a doctrinei politice din "Legile" lui Platon. Aceasta nu înseamnă neapărat că filosoful s-a implicat personal în organizarea cetății, ci se poate datora fie culturii politice a lui Kallistratos, fie altor adepți din Thasos
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
lăfăie toți porcii din Europa, deoarece Offenbach este, cum afirmă el în farsa din anul 1870, "individul cel mai internațional din lume" ("der internationalste Individuum der Welt"). Contemporanii au fost amuzați și în același timp șocați de cupletele în care olimpienii îi aduc unui Jupiter afemeiat reproșuri, deoarece ele implică o critică la adresa împăratului Napoleon al III-lea, ale cărui escapade deveniseră la vremea aceea notorii. Faptul că instituția matrimonială este atacată cu vehemență chiar de personajul Euridicei a provocat și
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
ca o blasfemie. Kastor, aflat în fruntea armetei Noii Atlantide, îi atacă pe greci și le distruge colonia, insula rămânând a lor. Kastor îl întreabă pe Krios de ce au fost atacați de greci, iar Krios îi răspunde spunândui că zeii olimpieni erau geloși pe noii zei ai atlanților. Curând, atlanții află că generalul Melagius, aflat în frunte unei armate grecești, pregătea un mare atac împotriva Noii Atlantide. Pentru a opri atacul, Krios îi ordonă lui Kastor și trupelor sale să atace
Age of Mythology: The Titans () [Corola-website/Science/329735_a_331064]
-
unui monstru îngrozitor. Heracles atacă cetatea, îl ucide pe rege împreună cu toți fii lui și i-o dă de soție pe Hesione lui Telamon, unul dintre camarazii lui de arme. 2. Războiul împotriva giganților, în care eroul a luptat alături de olimpieni. 3. Războiul împotriva lui Augias, întreprins datorită faptului că regele din Elis refuzase să-i dea plata cuvenită pentru că i-a curățat grajdurile. Cu ocazia victoriei, eroul a înființat Jocurile Olimpice. 4. Expediția organizată împotriva Pylosului, unde domnea regele Neleus, expediție
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
de viață, așa pustiitoare, goală de conținut, uscată, cenușie, nedreaptă, imperfectă, cum este ea pentru unii, ai rămîne ca în glosa eminesciană, rece la toate, chiar ,,de te-ndeamnă, de te cheamă". Dar nu, departe de a fi resemnat, senin, olimpian, dorești, dorești încă atîtea, numai că între dorinți și posibilități pare a se căsca un abis. Prizonier și complice al unui trecut dilatat, hipertrofiat, te lași devorat de primejdiile, imaginare sau reale, ale prezentului și viitorului, transformate și ele, neîncetat
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]