1,169 matches
-
îndoielile de nespecialist în istorie. Despre multe alte controverse în dezbatere pe această temă nu voi scrie, că nu mă pricep. Dar nu mă pot abține să nu menționez măcar câteva păreri ale unui istoric autentic, numit Matei Cazacu, un oltean trăitor în Franța, care a scris volumul „Ioan Basarab, un domn român la începutul Țării Românești”, publicat la ed. „Cartier”-Chișinău, 2013: -„între 1290 și 1300, voievodatul de la Argeș, unde domnea Seneslav (Diploma Cavalerilor Ioaniți-1247), s-a unit cu voievodatul
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
e singurul dovedibil științific, toate celelalte rămânând blocate în cazuri particulare. Unul dintre medicii spre care multe străzi din orașul Buhuși ar trebui să aibă indicatoare este dr. Cristian Ionașcu. Ceea ce se încadrează în primul plan al calităților acestui medic, oltean craiovean, de origine, moldovean prin adopție, spre un mare bine pentru comunitatea din Buhuși, este optimismul care se deduce din gândirea sa și se edifică în relația medic-pacient, în mod deschis și explicit. Venirea la acest medic, a bolnavului, este
DR. CRISTIAN IONAŞCU. VINDECĂRI INAUTENTICE ŞI VINDECĂRI AUTENTICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dr_cristian_ionascu_vindec_aurel_v_zgheran_1389800004.html [Corola-blog/BlogPost/363754_a_365083]
-
și întâmplările lor adevărate, făcând o retrospectivă asupra celor mai apropiați prieteni pe care i-a avut, exclamă nostalgic: “Mi-e dor de toți, dar în special de Radu Bumbaru! Era un om calm, care nu se enerva niciodată, un oltean din neam de boieri care trăiau mai mult în Franța, decât în țară. Citit, manierat, inginer de profesie, avea un șarm al său și un suflet ales, care te făcea să te simți minunat în preajma lui”. Îmi place să-i
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/22/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-11/ [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
la țeava armei. Un altul zice-se a fost împușcat de un glonț rătăcit prin geamul de aerisire de la baie în timp ce ședea pe tron Pe 17 decembrie reușisem să ne burdușim în celebrul Tren al Foamei, acceleratul București-Timișoara cu care oltenii cărau saci de pâine uscată de la București în Bănie și în care oamenii vorbeau ca niciodată doar în șoaptă cu ochii ascunși sub căciulile de blană. Pe 22 decembrie, la întoarcere, Gara de Nord era aproape pustie, se auzeau înfundat rafale de
Vă doresc să nu aveți parte de război sau de revoluție by https://republica.ro/va-doresc-sa-nu-avec-i-parte-de-razboi-sau-de-revoluc-ie [Corola-blog/BlogPost/337947_a_339276]
-
40% din astfel de creații. Participând la concursuri și festivaluri de satiră și umor, Teodor Barbu a beneficiat în mai multe rânduri de premieri, fiind consemnat și în Antologia epigramei oltenești, în 2008 (apărută la Craiova cu titlul „Printre epigramiștii olteni” sub îngrijirea scriitorului Petre Gigea-Gorun), după ce, în 1997, la a treia ediție a Festivalului „Oltenii & restul lumii” a fost apreciat cu premiul I pentru fabulă. Atracția sa pentru acest gen literar, nu este singulară, ci a fost însoțită permanent de
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_de_emil_ist_al_florin_tene_1375685246.html [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
Barbu a beneficiat în mai multe rânduri de premieri, fiind consemnat și în Antologia epigramei oltenești, în 2008 (apărută la Craiova cu titlul „Printre epigramiștii olteni” sub îngrijirea scriitorului Petre Gigea-Gorun), după ce, în 1997, la a treia ediție a Festivalului „Oltenii & restul lumii” a fost apreciat cu premiul I pentru fabulă. Atracția sa pentru acest gen literar, nu este singulară, ci a fost însoțită permanent de preocuparea pentru poezia lirică tradițională, pe cale de apariție într-un volum separat, intitulat „Retorica balansoarului
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_de_emil_ist_al_florin_tene_1375685246.html [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
în lume”, scriitorul Ion C. Hiru - redactor șef adj. al Revistei „Pietrele Doamnei”, s-a bucurat de-o deosebită apreciere din partea participanților la eveniment. De asemenea, în acest compact-disc, găsim un omagiu fierbinte pe care-l face autorul, „Părintelui drag, oltean vestit!...” în poemul „Destinul” interpretat de celebra artistă, prof. Elena Negreanu, un adevărat film ce panoramează viața lui Constantin Brâncuși, ultimile clipe ale existenței sale, un dialog filosofic pe care-l poartă artistul cu trimisul lui Dumnezeu înainte de-a
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/George_baciu_dubla_lansare_de_carte_george_baciu_1344587199.html [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
desăvârșit, ași mai are autorul o dorință fierbinte... ca rămășițele pământești ale demiurgului Constantin Brâncuși să-i fie aduse în pământul natal, iar forurile culturale românești să nu precupețească niciun efort pentru a transpune această minunată idilă dintre cei doi olteni într-un film artistic de lung metraj, avându-l ca interpret pe marele regizor Sergiu Nicolaescu. Iată în câteva strofe cum ni-l descrie autorul volumului pe marele Brâncuși: „Părinte drag, oltean vestit! Cu Dumnezeu te văd că stai În
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/George_baciu_dubla_lansare_de_carte_george_baciu_1344587199.html [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
a transpune această minunată idilă dintre cei doi olteni într-un film artistic de lung metraj, avându-l ca interpret pe marele regizor Sergiu Nicolaescu. Iată în câteva strofe cum ni-l descrie autorul volumului pe marele Brâncuși: „Părinte drag, oltean vestit! Cu Dumnezeu te văd că stai În poarta sfântă de la Rai; Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit I-ai dărui din suflet, nemurire
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/George_baciu_dubla_lansare_de_carte_george_baciu_1344587199.html [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
ceea ce e înzestrat în folclor, să-și asume un rol de promovator și făptuitor al lui, artistul Gelu Voicu afirmă cu dovada faptelor, că izvorul muzicii populare, în Teleorman este acasă! Pare pur până la ingenuitate, izbutind să dea ocol întregii Oltenii, ca bărbat mândru, frumos, elegant în minunea de straie populare, cu fluierele sale și cu glasul său, în care e rostogolit tot ce a plâns olteanul sau tot ce l-a înveselit. Nu interesează ce vârstă are Gelu Voicu. Pare
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397069267.html [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
populare, în Teleorman este acasă! Pare pur până la ingenuitate, izbutind să dea ocol întregii Oltenii, ca bărbat mândru, frumos, elegant în minunea de straie populare, cu fluierele sale și cu glasul său, în care e rostogolit tot ce a plâns olteanul sau tot ce l-a înveselit. Nu interesează ce vârstă are Gelu Voicu. Pare într-una tânăr, ca pandurii, și e falnic, asemenea! Are o virtuozitate a interpretării instrumentale cu toate felurile de fluiere, are o frumusețe a vocii, o
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397069267.html [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 919 din 07 iulie 2013. Fratele meu de mână! (Care este rudă cu Domnița Metaforă, Amanta noastră cea de toate nopțile care uneori nici ziua nu ne lasă în pace)! Se numește Vasile Corneliu. Este oltean get-beget atestat, nu dus de val, ci trăitor de-o viață chiar în Caracal, made în Rio del Olt. De ce frate de mână? Pentru că am cercetat și constatat că-i singura legătură de rudenie sufletească pur oltenească. Este, mi s-
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
timp sau cât i se năzare, poposește ... Citește mai mult Fratele meu de mână! (Care este rudă cu Domnița Metaforă, Amanta noastră cea de toate nopțile care uneori nici ziua nu ne lasă în pace)! Se numește Vasile Corneliu. Este oltean get-beget atestat, nu dus de val, ci trăitor de-o viață chiar în Caracal, made în Rio del Olt.De ce frate de mână? Pentru că am cercetat și constatat că-i singura legătură de rudenie sufletească pur oltenească. Este, mi s-
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Acasa > Cultural > Modele > CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ȘI CULOAREA DRAGOSTEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1220 din 04 mai 2014 Toate Articolele Autorului Interpretul de muzică folclorică din Oltenia, Constantin Enceanu este unul dintre urzitorii eposului olteanului cel mai adevărat (simplu de adevărat), cel mai cinstit (simplu de cinstit), cel mai harnic (simplu de harnic), cel mai petrecăreț (simplu de petrecăreț)... iubăreț, complicat de iubăreț...! Nu cântă orice! Ar putea cânta orice, ca gen muzical, dar de
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399176811.html [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
România Timișoara pentru emisiunea: Cap de afiș - Peter Hegel Producții de televiziune Premiul I RAMONA SĂSEANU și BOGDAN-CRISTIAN DRĂGAN TVR Craiova pentru reportajul: “Ciorba de pește” Premiul II DORU CIOLACU TVR Craiova pentru reportajul: “Omul uniformă” din ciclul “Vedere cu olteni” Premiul III VIOLETA GORGOS TVR Iași pentru documentarul Identitate Basarabia- Octavian Ticu Premiul special al juriului. NICOLETA CORINA BABALIC Tele U Craiova pentru documentarul“Datini si obiceiuri de Craciun la Baia de Aramă” Premiul de excelență în jurnalism CONSTANTIN MIREANU Trustul de
PREMIILE PE 2013 ALE UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399391863.html [Corola-blog/BlogPost/346989_a_348318]
-
și n-ai avut ce face, trebuia să le hrănești cu hoitul unui subiect fisiit. Vas’că după tonele de analize ale rasolului lui Olteanu, vine și meta-analiza. De-abia în lumina ei “crepusculara” înțelegem de unde vine frichinitul paranoic al Olteanului, vine din “din ultima jumătate de veac( adică de prin anul 1957, după calculele lui Bucu, cînd stalinismul era instaurat de mai mult de un deceniu),perioada cînd demnitatea și suveranitatea nat au fost invers proporționale cu democrația” etc. După
Coloana vertebrală gonflabilă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82919_a_84244]
-
Simona Tache Din ciclul, “Cititorii se exprimă”, text trimis de Cruela: Știți ce zic oltenii când se spală pe picioare? A mai trecut un an! Așa și io: pt că taman se-mplinise anu’ am zis să merg la coafor!m-aș fi tuns... dar nu știam cum (evident)... așa că special am ales un loc
Ce vă doriți de la părul dumneavoastră? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18932_a_20257]
-
de păstrarea amintirilor vii în memoria lui. Așa este și inginerul Nicolae Stoicoiu, pe care Mitică Sinu l-a cunoscut pe pământ american, în California, unde se derulează fimul amintirilor sale în acest episod al foiletonului vieții de emigrant. Doi olteni, doi frați, două profile! Nicolae Stoicoiu venise împreună cu soția sa Marioara să-și viziteze fratele mai mic, la Calgary - medicul Traian Stoicoiu, un chirurg renumit în Canada, în acel timp. Că intenționase sau nu să rămână în afara granițelor României, nu
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dilema_un_roman_pisalog_sau_un_inginer_norocos_.html [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
renumit în Canada, în acel timp. Că intenționase sau nu să rămână în afara granițelor României, nu se știe, dar știm sigur de la Dumitru Sinu că el a făcut-o, stabilindu-se pentru o vreme pe continentul nord-american. Frații Stoicoiu erau olteni și proveneau dintr-o familie onorabilă din Gorj. Ambii - intelectuali, urmând cursurile universitare în perioada interbelică, simpatizează cu mișcarea legionară, dar nu fac parte niciodată din rândurile acesteia. În mod cert, simplul fapt că au cochetat cu doctrina grupării legionare
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dilema_un_roman_pisalog_sau_un_inginer_norocos_.html [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
seama de starea mea sufletească pe care o aveam atunci, de ce-mi reproșezi, Leana, tocmai acum? - Fiindcă atunci, când erai strâns cu ușa, ai uitat de conștiința de care-mi tot amintești și acum... că-ți roadea orgoliul de oltean , iar ca să nu te faci de râsul satului, nu ți-a convenit să le arăți că ți-am fost necinstită, fiindcă ți-era frică de moarte ca nu cumva să răsuflu vreun cuvânt la miliție. Ce poți să-mi răspunzi
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376808093.html [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
Dăbuleni. - Bă, Melule, la târla lu’ tac-to nu ierea bă, nevoie dă conversație, da’ acuma e chestie dă săsaieti, mai ieși bă, și tu la un borș, în lume, cu o damă, ce dreacu’i spui, tot bancurili alea cu olteni, alea dă râd la voi ciobanii, dă dau cu clopu-n berbeci, ai? - Pă’, șefu’ care-i treaba, cân’ ies io c-o gagică, dau banu’, aia face meseria, hai, noroc și alta la rând, ce am io nevoie dă gargară
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420306152.html [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
că România a obținut și anul acesta rezultate foarte bune în agricultură. Asta e! Se strigă intens: „Alegerile vor fi fraudate!” Nu, fraților, nu mai e nevoie ! Oficializarea prostituției politice, și la nivel local, a rezolvat problema. Primul primar, un oltean, a făcut pasul. Ca acest patrihot, om de onoare și fără pată, vor fi cu zecile! Soluția democratică, alegeri anticipate în localitățile unde există blocaje, a fost ignorată! E mai simplu așa, cu aleșii noștri, oameni de cuvânt, unul și
TABLETA DE WEEKEND (77): LUME, LUME ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1409565364.html [Corola-blog/BlogPost/376279_a_377608]
-
și munții, strigând în pustiu, bătând la porți, alergând spre soare, reflectă dinamica acestor scrieri. Poetul este un neliniștit, îngândurat, năuc, nu stă pe loc, e veșnic în mișcare, traversează continentele și oceanele, e când aici, când acolo. Despre „Dragostea olteanului” scrie poetul în limbaj popular, cu refrene și strigături, care pot fi puse pe muzică: „Dragostea nu-i poezie / S-o citești în sihăstrie / Dragostea e un dor sacru / Și de-o-nșeli ai dat de dracu’ // Când iubești uiți
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
al Hotelului Continental din Târgu-Mureș a fost ambientul cald, primitor, în care s-au construit punțile de comunicare, de dialog. Din nou, sala a fost plină. Ca o noutate, la această ediție, pe lângă localnicii din prezidiu și din sală, pe lângă oltenii din prezidiu și din sală, deveniți... tradiționali, a participat, din sală, doamna Hanea Piroska, poetesă sighișoreană de etnie maghiară care scrie poezie în limba română, iar de la prezidiu, venit din sud-estul extrem al Terrei, din țara cât un continent, Australia
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU by http://uzp.org.ro/punti-de-lumina-spor-de-lumina-la-echinoctiu/ [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
al bicicletelor familiei. Ajunsă, Lina își lăsa de pe umăr traista roșie cândva. Făcută dintr-o față de căpătâi oltenesc, păstrase încă nuanțele clare ale unui trandafir albastru-violet. După straiță, cine știa să citească în lucruri și țesături, Lina avea legături cu oltenii. Chiar aflasem de la mama că era născută pe malul Oltețului, din legătura de dragoste dintre o copilă de rudar și un țigan-spoitor aflat în trecere pe-acolo. Stigmatul patern dobândit din naștere se transferase odată cu firul vieții și în micuță
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]