146 matches
-
două nopți dormind în mijlocul oilor, învelit cu șuba făcută din blană de oaie, cu căciula neagră de lână trasă pe pe frunte. * Ioan al lui Ioan din Ioancău, cătun de pe lângă Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona Munteniei. Nici nu se topiseră bine petecele de zăpadă de pe Transalpina, că ciobanul, adunând cele zece oi gestante, ce-i mai rămăseseră în urma inundării satului de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
încărcată de tristețe. Unul din cei trei copii ai familiei Stepa, Tatiana, ca și cum ar fi venit pe lume plină de datorii față de soartă, a plătit din prima, până în ultima clipă, fărâmă cu fărâmă din viața, sănătatea și fericirea ei. Mama, olteancă din Gorj fusese dată slugă de la zece ani, iar tatăl ei, moldovean de la Roman, a fost copil de regiment. Amândoi au plecat într-o zi, pribegi și sărmani, în Valea Jiului, așa zisa „Valea plângerii”, unde leafa era mai avantajoasă, dar
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
care sunt în jurul tău, mereu ... Copil plecat dintr-un sătuc uitat de lume al Vâlcei, scriitoarea Titina Nica Țene a urcat, cu tenacitate și cu îndrăzneală, scara cunoașterii, impunând timpului contemporan scrisul ei luminos și curat. Mi-e dragă această olteancă micuță, „de nevoie”, pentru demnitatea cu care și-a înfrânt temerile și durerile, purtându-și obârșia țărănească precum un titlu de noblețe, pentru mândria cu care și-a sărit umbra, răzbunându-și întregul șir de necăjiți înaintași, punându la icoană
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
prezența unor neologisme stridente. În anul 1896, a tradus Macbeth de Shakespeare. B.-D. este și unul dintre întemeietorii operetei naționale românești. Dacă libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de G. Otremba și Ed. Caudella, B.-D. își leagă numele de începuturile operetei românești. Libretul are la bază o piesă franceză care a inspirat și nuvela lui N. Gane Două nebunii, dar
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
sau virtute (1901). Ultima piesă, Mustrare de cuget (1913), e o reușită idilă în mediu rustic, B.-D. realizând aici un tablou de un pitoresc robust, susținut de un dialog vivace, cu replici iuți. SCRIERI: Radu cel Frumos, Iași, 1875; Olteanca, Iași, 1880; Pygmalion, regele Feniciei, București, 1886; Amilcar Barca, generalisim al Cartaginei, București, 1894; Cumințenia fetelor, București, 1894; Criza și armata, București, 1901; Mustrare de cuget, București, 1913. Traduceri: Ch. Nuitter și E. Tréfeu, Princesa de Trebizund, Iași, 1875; Clairville
BENGESCU-DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
Lița, iar liceul la Turnu Măgurele (1951-1954). Frecventează la București Institutul „Maxim Gorki” (1955-1956) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română (1956-1961), urmând mai târziu și un curs postuniversitar de jurnalistică (1972-1973). Lucrează ca profesor suplinitor în satul Olteanca, județul Teleorman (1954-1955), instructor la Casa de Cultură din Sinaia (1961-1963), redactor la „Apărarea patriei” și la „Viața militară” (1963-1968), redactor, șef de secție și publicist-comentator la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1968-1980), redactor detașat, timp de un an și jumătate
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
-și formeze o părere, cât de cât, de cum ar trebui să se îmbrace, fiind mult mai apropiate de stilul occidental și nu purtau ca multe altele, un tricou alb, simplu, de bumbac, o fustă de stambă și espadrile în picioare. Oltencele se evidențiau prin limbajul corect pe care-l foloseau, prin agerimea minții, care de multe ori puneau în dificultate partenerul de discuție, erau foarte spirituale dar și foarte reci, hotărâte parcă, să nu închege nicio relație pe durata școlii. Moldovencele
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
poezii, dar realizează și mici povestiri și povești pentru copii și nu numai. Ca urmare, în anul 2009, este invitată să participe cu douăzeci de poezii la un volum antologic de versuri, ceea ce se și întâmplă. Și astfel, moldoveanca devenită olteancă, se întoarce la matcă și debutează editorial în volumul antologic „Universul prieteniei - Vara”, (Editura AS’S, Iași, 2009), tocmai în „dulcele târg al Ieșilor”, cu grupajul de versuri „Dor de rădăcini” ce cuprinde poezii pline de sensibilitate, de suflet. De
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
asta ești ! — Cecsina ! — Hantițo ! — Pușlo ! — Pantauro ! — Cică, ia-ți mastofîlca pe fuga și nu mai umbla chirlalesa pînă nu te zlemnesc de nu te mai sviduiește nici cel din baltă ! — Sît, paciauro ! Ce-i asta ? Păi, o ceartă între două oltence. Nu, nu-i reală, dar s-ar putea să fie autentică. Am compus-o, cuvînt cu cuvînt, după ce am răsfoit cîteva ore Dicționarul de grai oltenesc al Dorinei Bărbuț, publicat în 1990 și înregistrînd aproape 11.000 de cuvinte. Nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Hotărâsem să plec la prânz, să evit rush-ul. Se pare că și alții gândiseră la fel... așa că mă întorsesem acasă. <sami>: lucky me! <victor>: depinde <sami>: mai vorbești cu cineva? <victor>: nu <sami>: dacă te prind, iti scot ochii! Sunt olteanca, ffff geloasa! <victor>: de aceea nu ai bărbat? <sami>: hmmm. Domnule, poate ești prea isteț pt gustul meu <victor>: facem și noi ce putem - zise el, prefacindu- se umil... <sami>: poate ar trebui să închid <victor>: ți s-a făcut
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
doamna profesor! Laura respiră adânc, privindu-le cu un anumit înțeles pe cele două colaboratoare. - Vai de mine! Credeam că depășesc toate femeile cu debitul meu verbal, dar doamna Ionescu de la Craiova îmi dă clasă, fetelor... Se vede că este olteancă, nu? - Ei, nu toate oltencele vorbesc repede, dar așa le merge numele. Nu-mi dau seama de unde s-a plecat cu ideea aceasta, răspunse doamna doctor Elena Matei. Era și bunica mea după tată olteancă, dar nu vorbea repede. În
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
privindu-le cu un anumit înțeles pe cele două colaboratoare. - Vai de mine! Credeam că depășesc toate femeile cu debitul meu verbal, dar doamna Ionescu de la Craiova îmi dă clasă, fetelor... Se vede că este olteancă, nu? - Ei, nu toate oltencele vorbesc repede, dar așa le merge numele. Nu-mi dau seama de unde s-a plecat cu ideea aceasta, răspunse doamna doctor Elena Matei. Era și bunica mea după tată olteancă, dar nu vorbea repede. În schimb, pronunța cuvintele clar, apăsat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
fetelor... Se vede că este olteancă, nu? - Ei, nu toate oltencele vorbesc repede, dar așa le merge numele. Nu-mi dau seama de unde s-a plecat cu ideea aceasta, răspunse doamna doctor Elena Matei. Era și bunica mea după tată olteancă, dar nu vorbea repede. În schimb, pronunța cuvintele clar, apăsat, subliniindu-le sensul, mai ales acelora care erau regionalisme de ale lor. Ce a dorit de ați vorbit atât de mult, dacă-mi permiți? - Cum să nu-ți permit, draga
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
îi veni în minte una din bravurile lor, săvârșite cu mult timp în urmă, la care, probabil, se referise fostul lui camarad de arme, mai precis, când amândoi își satisfăceau serviciul militar, în urma căruia s-a și ales cu o olteancă de pe Jiu pe care aluat-o cu el și cu care împreună, cu aproape doi ani în urmă, când au sărbătorit o jumătate de veac de conviețuire, au făcut și recensământul familiei: patru copii, șapte nepoți din care cinci căsătoriți
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Glumești! Aoleo, numai să-i spun că lipsesc de-acasă și se enervează! Are un retevei pe care Îl ține după ușă și a promis că dacă fac vreo mișcare greșită, mă altoiește! - Spre norocul meu că nu am nevastă olteancă! zise zâmbind, Dumitrică. A mea este blajină. Numi zice nimic când mai Întârzii pe la cârciumă, când merg la pescuit sau la vânătoare! Da’, sincer să fiu, nici eu n-am Înșelat-o vreodată, că nu am avut cu cine; toate
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
al existenței și să vadă în femeie resortul echilibrului domestic. Femeia "androginizată" sau împăunată repugnă gustului său neaoș țărănesc pentru simplitate, iar mondenitatea ei este ridiculizată: "Nu-ți înțeleg, grațioasă doamnă, pălăria. Cum ți-ai degenerat ochiul și gustul de olteancă într-atât, încât să nu te mai cunoști în oglindă și să înmulțești în mii de exemplare colacul stupid și sufertașul întors, cu care pleci pe stradă, mândră și stilată, din gospodăria dumitale, unde, în halat și cu basmaua legată
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și incerte în ceea ce privește originea. Ele constituie însă parte a ansamblului toponimic romînesc, mai ales datorită faptului că și-au creat, în general, urmași onomastici și lexicali comuni în limba romînă, constituiți în familii bogate și diverse: Olt, Olteț, Oltișor, Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni, Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltul de Jos, Oltu de Sus, Oltu de Mijloc, Oltu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
incerte în ceea ce privește originea. Ele constituie însă parte a ansamblului toponimic romînesc, mai ales datorită faptului că și-au creat, în general, urmași onomastici și lexicali comuni în limba romînă, constituiți în familii bogate și diverse: Olt, Olteț, Oltișor, Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni, Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltul de Jos, Oltu de Sus, Oltu de Mijloc, Oltu Mare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
transcrieri latinești și grecești, iar Oltul nu face excepție. Viețuirea îndelungată a toponimului Olt i-a conferit o vitalitate deosebită în limbă (caracteristică pe care o au toate elementele moștenite din dacă), concretizată în constituirea unei bogate familii onomastice: Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni (zece sate, două vîrfuri și o pădure), Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
latinești și grecești, iar Oltul nu face excepție. Viețuirea îndelungată a toponimului Olt i-a conferit o vitalitate deosebită în limbă (caracteristică pe care o au toate elementele moștenite din dacă), concretizată în constituirea unei bogate familii onomastice: Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni (zece sate, două vîrfuri și o pădure), Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltu de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu un topor, S-a decis, pe loc, să ia Prima lecție de zbor!... Proaspăt căsătorit și nedumerit Când e ora de amor, Soața-mi spune-abia șoptit: „Hai mai repede, că mor!” Iar pe urmă: “Te-ai grăbit!” Mărturisirea unei oltence fierbinți Surâzând privi văzduhul Și-mi expuse cum stă cazul: Sunt olteni săraci cu duhul, Și olteni săraci cu...prazul! Mioritică (estivală) La apus de soare, Au ieșit din mare, Un băiat și-o fată ...Gata-nsărcinată! De dragul soției M-
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
întâmplării. Publicul binevoitor mai fremătă, totuși, încă o dată, la răspândirea conținutului unei noi teze, interesantă, inteligentă și adesea verificată de practică, privind abstinența acelui teribilist Vladimir: Păi, da, l-a cumințit o dragoste mare: una foarte mare! O viperă de olteancă, o muiere care-și rade părul la subsuori și face baie în lapte de măgăriță! Cică i-a făgăduit, fiind pus să jure, că nu-și va mai nărui faima în beții și nu-și va mai calcina potența în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
părul la subsuori și face baie în lapte de măgăriță! Cică i-a făgăduit, fiind pus să jure, că nu-și va mai nărui faima în beții și nu-și va mai calcina potența în alcooluri. E o muiere aprigă olteanca, fiindcă i-ar fi interzis să poarte cercel în ureche, ca zoofilii, sau să-și masacreze pielea cu tatuaje, cum fac țiganii care-și vrâstează spatele și brațele lor de grăsani, tărcându-le ca la năpârci. Într-un târziu, obosită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
anumite gesturi, și, aaau, gata, zic, acum o să înceapă... Te roade cu anii, dom' profesor, și începe să ți se facă lehamite! Dai totul de pe tine, și cămașa, numai să n-o mai vezi că-ți face întuneric în casă. Olteanca mea (fiindcă nevasta mea e de prin Strehaia, județul Dolj, sau Gorj, mă-sii, că le încurc mereu județele astea) a fost și e și acum o persoană care îți face plăcere să te uiți la ea când e ea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un om de calitate. Ei, dom' profesor, într-o zi pe stradă am văzut un african. Era un om, nu un animal, bine, dar de ce capul lui, așa, pe unde trecea, făcea un fel de întunecime? Ei, uite, așa face olteanca mea când i se năzare ei cine știe ce. Parcă se face întuneric în casă! Și mie nu-mi place. Trebuie să cedez? Cedez, dom' profesor, înaintea muierii, voința mea e anihilată." "Bine, zic, dar cum i-ai câștigat încrederea de îți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]