762 matches
-
facă. Dreptul lui de primogenitură îl făcea să aibă un cult ciudat pentru ea. Era în stare să-și ia pe tată-său la bătaie, dacă o agresa fizic, și nu glumea niciodată cu prietenii pe seama ei. În zona satului oltenesc înjurătura reciprocă de mamă, pe un ton dulceag, hâtru, combinat cu o notă de nonșalanță sau de cinism ( uneori), este semnul suprem al prieteniei neghioabe dintre bărbați. În zonele de deal ale Olteniei, unde de-a lungul timpului s-au
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1457970094.html [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
o radiografie a societății românești de-a lungul unui secol, insistându-se pe deceniile de mijloc ale veacului al XX-lea, când România trăiește un crunt regim totalitar. Tot atât de bine, cartea poate fi considerată o scriere monografică amplă a satului oltenesc, în care sunt prezentate obiceiurile populare legate de evenimentele capitale din viața omului: nașterea, botezul, nunta, înmormântarea. Toată admirația mea, pentru aprecierile pline de bun-simț ale domnului profesor, Gheorghe Gorun, semnatarul Prefeței, care printr-o sintagmă scurtă și la obiect
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
primei conflagrații mondiale, fără a se insista prea mult pe coordonata istorică, doar atât cât să se creeze atmosfera potrivită epocii, pe fundalul căreia se proiectează viața personală și social-obștească a dascălului Ion Găvănescu și a numeroasei sale familii. Satul oltenesc, Măru Roș, toponim real sau imaginar, este surprins în toată dimensiunea sa istorică, economică și socială. Structura socială ( țărani, negustori, intelectuali ) este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele importante din viață sunt descrise cu lux de amănunte și sunt învestmântate într-un vocabular neaoș oltenesc, îmbogățind astfel cunoștințele cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu, unica
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
să meargă la slujbă, să respecte cu sfințenie posturile de peste an. Dacă, în acei ani, atâtea libertăți au fost îngrădite, cum se face că libertatea credinței nu a reușit să fie obstrucționată? Este o întrebare retorică, desigur... În lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
nu am fi putut face o așa de mare surpriză și bucurie românilor din orașul în care trăim: maestrul Claudiu Bleonț, regizorul piesei (și unul din personaje) și domnul George Smarandache, autorul acestei minunate piese, „Măgura” o poveste de dragoste oltenească. Ieșim în foaier și suntem asaltați cu laude, pupături, îmbrățișări, cuvinte de laudă... Doamne, ce am făcut noi astă seară? Am zgândărit cu ... Citește mai mult Auckland - Noua ZeelandăSfântă zi de Duminică 28 Iulie 2013Aplauzele și ovațiile nu mai contenesc
CONSTANTIN ROŞU PUCU by http://confluente.ro/articole/constantin_ro%C5%9Fu_pucu/canal [Corola-blog/BlogPost/347018_a_348347]
-
nu am fi putut face o așa de mare surpriză și bucurie românilor din orașul în care trăim: maestrul Claudiu Bleonț, regizorul piesei (și unul din personaje) și domnul George Smarandache, autorul acestei minunate piese, „Măgura” o poveste de dragoste oltenească. Ieșim în foaier și suntem asaltați cu laude, pupături, îmbrățișări, cuvinte de laudă... Doamne, ce am făcut noi astă seară? Am zgândărit cu ...
CONSTANTIN ROŞU PUCU by http://confluente.ro/articole/constantin_ro%C5%9Fu_pucu/canal [Corola-blog/BlogPost/347018_a_348347]
-
bărbați curățindu-i. mese întinse rotondelor Anania duc Arhiepiscopia pe un drum necunoscut, am recunoscut numai fiorul simțit la citirea memoriilor. odată, mai demult! doctorilor prelați respectați mă plec, aplec capul în fața stareței de la Piatra-Fântânele, trimișilor mănăstirii Nicula spre cula oltenească să-i mulțumească pentru OMUL din Glăvile. nu mai am stare de calm, mă reazem de zidul Episcopiei și îmi spun rugăciunile pentru minunile cerului, prelatului, duhovnicului, omului. e noapte, alte șoapte îmi vorbesc despre Luther și Katharina despre azima
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
am putut să abandonez locurile natale (nu știu ce m-aș fi făcut dacă nu dispărea comunismul și nu aș fi putut să-mi mai revăd țară !) așa că mi-am construit o casă modernă exact pe locul unde a fost renumita culă oltenească de la Amărăști a străbunilor mei.Anul acesta, am avut în casa cea nouă primii oaspeți - o familie de nemți de vază, prieteni buni, care au rămas impresionați de comuna mea natală. Deci, visez să trăiesc câteva luni pe an la
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada by http://uzp.org.ro/interviu-cu-scriitorul-alexandru-cetateanu-canada/ [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
mai rău să râdă iar eu mă coborâi la stația mea și plecai către gară. Pui de găină indiană nu mi-au ieșit decât vreo 30 la clocitoare, dar mi-au trăit doar cinci. Zice că așa se fac afacerile oltenești.(?!) Ducă-se învârtindu-se de afaceri!... La altceva mă tot gândesc eu: „ bă, frate-meu, oare, cucoana aia împopoțonată din tramvai să nu știe să facă diferența între ouă?!” Vezi?... de-asta zisei eu că avea dreptate tica ăl bătrân
VĂRU’ DODU RĂSCĂBĂU ȘI OUĂLE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1445845505.html [Corola-blog/BlogPost/384638_a_385967]
-
pe măsura volumului prezentat. Spicuim sintagme relevante pentru nivelul de cultură generală și de cultură de specialitate, din ,,Cuvântul editorului”: volumul ,,Izvoarele” al Cristinei Mariana Bălășoiu ,,se înscrie într-o factură nostalgică, aducând în prim-plan satul românesc, în speță, oltenesc. Avem în față tablouri succesive ale locurilor, oamenilor, obiceiurilor, naturii sau ale evenimentelor care ne transpun în lumea copilăriei. Vom face cunoștință cu tot felul de viețuitoare necuvântătoare...” . Daniela Tiger evidențiază ,,factura semi-populară” - probabil, ,,semi-folclorică”, deși nu am întâlnit, până
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
un evident ritm de folclor muzical și de joc popular: ,,Apa-i rece, la izvor,/ De sete, nu am să mor,/ Întunericul ne-așteaptă,/ ROATA (s.n.) s-o jucăm la poartă” - pentru a îngemăna, în final, zvâcnete viguroase de chiuituri oltenești sau de țâpurituri oșenești: vocea I. ,,Să treceți, voinici, prin foc,/ Fetele s-aibă noroc!; vocea a II-a. ,,Focul dragostelor mele/ A ajuns până la stele.” Sau ...I. ,,Carul Mic și Carul Mare/ Luminează pe cărare”; II. Ulița ori poarta
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
profil sau în rubrici specializate ale ziarelor a cel puțin 40% din astfel de creații. Participând la concursuri și festivaluri de satiră și umor, Teodor Barbu a beneficiat în mai multe rânduri de premieri, fiind consemnat și în Antologia epigramei oltenești, în 2008 (apărută la Craiova cu titlul „Printre epigramiștii olteni” sub îngrijirea scriitorului Petre Gigea-Gorun), după ce, în 1997, la a treia ediție a Festivalului „Oltenii & restul lumii” a fost apreciat cu premiul I pentru fabulă. Atracția sa pentru acest gen
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
nu am fi putut face o așa de mare surpriză și bucurie românilor din orașul în care trăim: maestrul Claudiu Bleonț, regizorul piesei (și unul din personaje) și domnul George Smarandache, autorul acestei minunate piese, „Măgura” o poveste de dragoste oltenească. Ieșim în foaier și suntem asaltați cu laude, pupături, îmbrățișări, cuvinte de laudă... Doamne, ce am făcut noi astă seară? Am zgândărit cu „harul” nostru de „actori” dorul de România, i-am dus pe oameni, pe spectatori, pentru două ore
O FEMEIE FĂRĂ IMPORTANŢĂ de CONSTANTIN ROŞU PUCU în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_rosu_pucu_1399373090.html [Corola-blog/BlogPost/346997_a_348326]
-
de laudă... Doamne, ce am făcut noi astă seară? Am zgândărit cu „harul” nostru de „actori” dorul de România, i-am dus pe oameni, pe spectatori, pentru două ore, înapoi, în Oltenia, i-am făcut (iarăși) părtași la o nuntă oltenească! Peste numai câteva zile ne-am reunit numai noi, „artistii” și oaspeții noștri, Claudiu și George, la un „pahar” și am fost sfătuiți de ei să continuăm, să jucăm în fiecare an măcar o piesă sau două, ar fi păcat
O FEMEIE FĂRĂ IMPORTANŢĂ de CONSTANTIN ROŞU PUCU în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_rosu_pucu_1399373090.html [Corola-blog/BlogPost/346997_a_348326]
-
puțin mincinos decât finitul. - Sunteți oltean, asta chiar e prea de tot, născut și în patria vinului - la Drăgășani -, ați făcut școală la Baia Mare și locuiți la Cluj. Cum v-ați acomodat în Heidelbergul Ardelului? Cum se adapează „iuțeala” Dvs. oltenească spiritului molcom al lumii în care trăiți acum? -Pentru mine a fost mai ușor, pe motiv că din prima zi am intrat „ vitejește“ în mijlocul cercurilor închise și conservatoare ale intelectualității clujene.Majoritatea fiind ardeleni. Pentru soție a fost mai greu
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/S%5B_scriu_despre_activitatea_ligii_scriitorilor_mi_ar_trebui_zeci_de_pagini.html [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole Colective, prima conducere numită atunci a ajuns pe la închisoare o parte dintre
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din Craiova (unde poetul a urmat clasele primare), foarte scurte biografii și bibliografii ale lui La Fontaine și Edgar Quinet, teoria chibritului (la propriu!), istoricul celebrei reviste Familia
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
la Stâlpul Nesfârșitului. Vorbind despre Zăvoiul de la Hobița, cu fiul lui V.G. Paleolog, Tretie Paleolog, (autorul volumului de o inestimabilă valoare , “De vorbă cu Brancuși”) îi mărturisește că în zăvoi a crestat primul său lemn cu prima mea cichie, termen oltenesc pentru un briceag arhaic, cu lama curbată. Poate acolo - de mi-ar fi fost dat s-o fac - aș fi înălțat acel templu al Dragostei... - Dar formele și semnele, meștere? - l-a întrebat Tretie Paleolog. Din Templu Dragostei cel visat
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
eveniment vor primi diplomele prin poștă. Domnul Marian Bărăscu din Drăgășani a oferit un moment poetic, iar domnul ing. Mihai Sporiș a rostit o alocuțiune despre revistă. În încheierea evenimentului doamna Alina Neagoe a oferit o suită de cântece populare oltenești în compania formației alcătuită din Marius Iosupescu la clape și Marian Călin la acordeon. În acordurile muzicii populare câțeva persoane s-au ridicat de pe scaune și au încins o horă oltenească! (Ion Nălbitoru) Referință Bibliografică: LANSAREA REVISTEI MEMORIA SLOVELOR, Nr
2016 de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1479415882.html [Corola-blog/BlogPost/370689_a_372018]
-
Alina Neagoe a oferit o suită de cântece populare oltenești în compania formației alcătuită din Marius Iosupescu la clape și Marian Călin la acordeon. În acordurile muzicii populare câțeva persoane s-au ridicat de pe scaune și au încins o horă oltenească! (Ion Nălbitoru) Referință Bibliografică: LANSAREA REVISTEI MEMORIA SLOVELOR, Nr 6 / 2016 / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
2016 de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1479415882.html [Corola-blog/BlogPost/370689_a_372018]
-
Cum aș purtea să uit primele cuvinte pe care mi le-a adresat: - Draga mea, ai cântat minunat!... Cum se face că tu ești din București și interpretezi cântece gorjenești? - Bunica Elena, după mamă, mi-a insuflat dragostea pentru melosul oltenesc, fiindcă dânsa s-a născut și trăit până la 30 de ani în Gorj. - De-acum înainte, te rog să ții legătura cu mine, și transmite-i d-lui profesor Gavril Prunoiu felicitări. Trebuie să fie mândru cu o așa artistă
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
din iulie până în octombrie), la sfatul „părintesc” primit din partea specialiștilor: Emilia Comișel, Gruia Stoia, Steluța Popa, Eugenia Florea... a trebuit să nu o mai imit pe draga mea Maria Tănase și... să am propiul meu stil de interpretare a folclorului oltenesc, lucru ce l-am realizat foarte bine. Le sunt recunoscătoare pentru învățătura și ajutorul ce mi l-au dat! Nu pot să nu amintec despre aprecierea ce mi-a făcut-o distinsa doamnă Emilia Comișel la primul meu album muzical
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
nimeni alta decât Rodica Anghelescu, laureată la festivalurile „Maria Tănase” și „Maria Lătărețu”. Pe cele două mari artiste le-a îndrăgit din fragedă copilărie, și n-a precupețit nici un efort în a le duce pe mai departe doina și balada oltenească, horele și sârbele nemuritoare. Destinul a făcut să-i întâlnească pe cei doi, scriitorul Marin Voican-Ghioroiu, cel care a compus și muzica și îndrăgită noastră interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Pop a muncit dintotdeauna, cu seriozitate și dedicație pentru a-și împlini visul. În prezent, aceasta este medic titular la Serviciul de Cardiologie Lăură Pop s-a născut la întâi de cuptor 1974, în Craiova. Deși a încolțit în pământ oltenesc, a înflorit în Banat, în orașul de pe Bega, Timișoara. După ce promovează cu succes examenul de admitere la Facultatea de Medicină Victor Babeș, din urbea natală, Lăură se simte atrasă, în primii ani de studenție, de obstretica. Pe parcurs însă, își
O ROMANCA DIN TIMISOARA TRATEAZA INIMI IN FRANTA. INTERVIU CU LAURA POP, MEDIC CARDIOLOG de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 134 din 14 mai 2011 by http://confluente.ro/O_romanca_din_timisoara_trateaza_inimi_in_franta_interviu_cu_laura_pop_medic_cardiolog.html [Corola-blog/BlogPost/344290_a_345619]