760 matches
-
pe care mi le cere șeful mîine la prima oră." Cînd Mihai i-a povestit lui Lie, prietenul s-a uitat scîrbit către el: "Dac-o pupași pe gură, pupași jumătate din București în..." i-a spus cu vorba lui oltenească, stăpînindu-și cu greu rîsul batjocoritor. Apoi s-a auzit ușa; intrase în casă "jandarmul", soția lui Lie, vatmaniță pe tramvaiul 33, o femeie nemaipomenită, o a doua mamă pentru tînărul Mihai, mai ales că Lie s-a căsătorit cu puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Sidoniei, se strânse în ea de încordare, simți cum speteaza scaunului îi intră în spate, avu impresia că tegumentele Sidoniei se vor încreți, vor crăpa ca bălțile secate de apă și, în cele din urmă, se vor prăbuși pe covorul oltenesc într-un nor de praf înecăcios, cenușiu, răspândind miros de șoarece. Dar, spre uimirea ei, ridurile arcuite de fruntea Sidoniei dispăruseră, la fel și cele din jurul ochilor, ea rămase pentru o clipă, momentul psihologic, senină, imperturbabilă, cu degetele împreunate, sprijinind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
domnule vice, și să trecem la discuții. Libere ca până acum. Deci, propuneri concrete și la obiect, dacă mai sunt. În lumina filtrată prin perdele a parterului, chipurile palide ale oamenilor Închipuiau un calup de șvaițer așezat pe un covor oltenesc. Ici, colo, câte o țigară aprinsă. Trei sticle de țuică de un litru treceau din mână În mână. Pentru că nu mai sunt alte propuneri, propun să se dea citire proiectului de hotărâri. Domnii care au făcut propuneri sunt rugați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
statutul de minor? Nu. Să nu mai spun că din cărticelele lui nu s-a vîndut mare lucru. Cine să fi fost interesat de Sfărîmările lui Ionică Tăutu ori de un "amant al poeziei" ca Dan Bassarabeanu? De un suflet oltenesc, plîngînd "fecioara albă, îngerească și febrilă"? Ba nu, fluidă. Fecioara era fluidă. "Mî tratatul nu trebuie să aibă lacune, a început Milucă repartizarea sarcinilor. Cine-l ia pe mî Adolf Burăh Cuperman, alias Adolphe Clarnet? A fost prieten cu mî-Nădejde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în urma unui rapt dictatorial, a unui război devastator și a două tratate impuse. Această realitate istorică mi-a pus și mie pecetea de bejenar refugiat de la frageda vârstă de 6 ani, alături de părinți și de sora Frevonia. După un periplu oltenesc de mai bine de 1 an, în toamna anului 1945, familia mea s-a stabilit în satul Călinești Cuparencu aparținând de comuna Șerbăuți, unde părinții mei au dobândit o moștenire de 3,5 ha teren arabil și 1,4 ha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe care i le-a dat Ludmilei Patlanjoglu pentru cartea "Regele scamator" de la Nemira. Priveghiul meu. Plouă cumplit, cerul se luminează de fulgere spectaculoase, iar pămîntul se cutremură de tunete. Călătoresc prin fabulosul poveștilor lui Ștefan Iordache. Pe aiuritorul tărîm oltenesc, ambiguu, încărcat de o anume descifrare a vieții, a gesturilor, a celor spuse sau nespuse, a viselor terifiante, a firescului cotidian. Prin lumea plină de înțelesuri simple, de uitături hître, de hohote de rîs, de tăceri lungi cît moartea. Prin
Salve pentru general by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8056_a_9381]
-
bucureșteni să participe la spălarea, curățarea și decojirea a 100 de kg de roșii ce vor fi puse într-un cazan de trei vedre. Bulionul obținut la foc de lemne va fi acompaniat de o supă de roșii cu legume oltenești, servită și admirată de vedete. "Toamna în grădina olteanului" va prezenta pe lângă bulion și roșii coapte, ciorbă de roșii 'raci umpluți', sarmale oltenești și multe alte surprize culinare. Ceva inedit pentru bucureșteni vor fi sărmăluțele oltenești, dar mai ales "racii
Bucureştenii, asteptaţi în acest weekend la târgul de produse ecologice şi tradiţionale din parcul ASAS () [Corola-journal/Journalistic/68891_a_70216]
-
vedre. Bulionul obținut la foc de lemne va fi acompaniat de o supă de roșii cu legume oltenești, servită și admirată de vedete. "Toamna în grădina olteanului" va prezenta pe lângă bulion și roșii coapte, ciorbă de roșii 'raci umpluți', sarmale oltenești și multe alte surprize culinare. Ceva inedit pentru bucureșteni vor fi sărmăluțele oltenești, dar mai ales "racii umpluți" cu sos special. "Nu sunt raci adevărați sunt ardei roșii care se cultivă special pentru astfel de mâncare. Toamna noi îi adunăm
Bucureştenii, asteptaţi în acest weekend la târgul de produse ecologice şi tradiţionale din parcul ASAS () [Corola-journal/Journalistic/68891_a_70216]
-
de roșii cu legume oltenești, servită și admirată de vedete. "Toamna în grădina olteanului" va prezenta pe lângă bulion și roșii coapte, ciorbă de roșii 'raci umpluți', sarmale oltenești și multe alte surprize culinare. Ceva inedit pentru bucureșteni vor fi sărmăluțele oltenești, dar mai ales "racii umpluți" cu sos special. "Nu sunt raci adevărați sunt ardei roșii care se cultivă special pentru astfel de mâncare. Toamna noi îi adunăm și îi punem la înșirat ca niște bijuterii pentru a folosi pe timpul iernii
Bucureştenii, asteptaţi în acest weekend la târgul de produse ecologice şi tradiţionale din parcul ASAS () [Corola-journal/Journalistic/68891_a_70216]
-
s-a întâmplat de îl banară și pe FMTV?" (forum.softpedia.com); "te banară ăshtia din nou? sau uitashi parola?" (forum.computergames.ro). Ultimele exemple pot reprezenta autentice uzuri regionale, dar și (chiar mai probabil), formulări glumețe, parodice, imitînd uzul oltenesc al timpului verbal. Anglicismele recente preluate din limbajul internetului se răspîndesc rapid, jargonul utilizatorilor de calculatoare trecînd ușor în registrul colocvial comun. Verbul a bana nu pare a fi intrat deocamdată în circulația mai largă, de pildă în limbajul presei
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
cuișoare/ avem antricot de inorog cu ciuperci dezosate/ avem ciorbă de meduze țărănești/ avem priveghi haiducesc specialitatea casei/ avem lămpi la cuptor/ avem întuneric cu vișine/ avem licurici flambați/ avem pantofi prăjiți/ avem felinar de miel la tigaie/ avem șerpi oltenești/ avem barză murată/ avem carne de tun." (pag. 62) Toate acestea, aș zice, gătite la focul mic, minuscul în fond, care-a mai rămas din suflul suprarealismului autentic. Acesta luminează paginile neizbutite și le înnegrește nefast pe acelea interesante. (Probabil
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
dacă interpretarea lui Petre Pandrea va fi sau nu acceptată de brâncușiologi. Este dificil de estimat și dacă această interpretare „etnopsihologică" a Olteniei (incluzând elemente de sociologie, psihologie, economie și istoriografie) va mai fi acceptată astăzi, după deceniile de „spirit oltenesc" ceaușist. Trebuie însă să recunosc că, măcar ca exercițiu al inteligenței și al unei dialectici materialiste liberale, textul lui Pandrea este captivant și incitant. Este de reținut și un aspect particular al eseisticii acestui mare autor, cu care istoria nu
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
de Gib I. Mihăescu - e o sumară trecere în revistă a unei scurte cariere de hoinar contrariat de împrejurări care, după o răsucire de 180°, va deveni un prototip al arivistului provincial, seducător și fără scrupule. O eboșă de odisee oltenească urmată de o incursiune stendhaliană în inima Bucureștilor. Întors de pe front cu gradul de sublocotenent în rezervă, Mihai Aspru e recunoscător războiului care, vrând-nevrând, l-a „cules de pe drumuri”. O rapidă privire retrospectivă se impune de la bun început: „Dar înainte de
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
focul inimii sale luptătoare". Mult mai curînd un discurs al luptei decît unul al reculegerii, al filtrării potolitelor concluzii. Morala i se cufundă din plin în spumele expresivității, divulgînd o natură oarecum argheziană, poate în relație cu o comună obîrșie oltenească. Violența ripostelor sale, nu o dată colerice, e "salvată" însă printr-o magnanimitate față de aproapele aflat în nevoie, printr-un altruism ce l-a îndemnat a cultiva în junețe un idealism de stînga: "O curiozitate imensă, ca și o implicare de
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
a fost un harnic administrator, la harul gospodăresc adăugîndu-se migala cu care a tradus Discours de l 'histoire universelle al lui Bossuet. Și, în ciuda strădaniilor de a reveni în București, egumenul avea să rămînă pînă la sfîrșit ostracizat în chinovia oltenească, murind la Gura Motrului în 1845. De pe urma lui au rămas două cursuri de filozofie predate la „Sfîntul Sava", două catehisme (cel mare și cel mic) întocmite pentru uzul elevilor de seminar ortodox, cîteva scrisori și, în fine, acele cîteva însemnări
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
îl împinge la căutarea expresiei vîrtoase îi împrumută avocatului un aer brutal, cu accente tari și nedelicate, stilul său fiind contondent în expresie și caustic în tentă psihică. Un înveninat al cărui ștaif spiritual se revarsă într-un pitoresc argou oltenesc. Iată cum sună, în varianta lui Pandrea, o meditație asupra sensului vieții: „Materialistul vulgar spune: să-ți umpli și să-ți deșerți zilnic mațul gros, să-ți storci lichidul seminal regulat și cît te țin curelele. Idealistul vaporos proclamă: să
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
va cunoaște o sută de sfinți,/ În fața cărora ciuma nu face decât un sfanț (bănuț)” propunând un mesaj românesc deformat fără scrupule: „Sunt în oraș bigoți o sută/ Față de care ciuma-i ciută”(!). Nici mai mult, nici mai puțin, sau oltenescul: „O făcuși, muică, și pe asta!”, chiar dacă traducătoarea e din Iași. L.C. modifică după bunul plac numele peștilor, păsărilor. Spre exemplu, morun, devine... nisetru, în timp ce DEX-ul stipulează că morunul e „Un mare pește ganoid (2-3 metri) care diferă de
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Messia și om aflată la sfântul Julien al lui Flaubert; este evocată subtilitatea pascaliană în oscilările dintre credință și tăgadă, se face o justă apropiere între Florile de mucegai și Florile răului din partea celui care l-a adaptat cu ardoare oltenească pe Baudelaire. În universul carceral arghezian, dar și în tablourile răzvrătirii împotriva divinității se disting trăsăturile unei arte populare intenționat naive, ca în icoanele populare.Iar despre imaginile învierii și ale neantului, despre orizontul hermetic al morții din tradiția populară
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
a fost întrebat și câte piese Iris poate cântă fără a intra în conflict cu foștii colegi de trupă. „Toate. Asta a fost înțelegerea cu băieții când am plecat, că nu intrăm în clinciuri. N-a fost despărțire siciliana sau olteneasca, cu omoruri sau altceva", a răspuns Minculescu. Acesta a adăugat că le-a explicat foștilor colegi că trebuie să se mute în Germania și din cauza operației de transplant de ficat din 2009, pentru a beneficia de asistență medicală, de care
Cristi Minculescu, adevărul despre plecarea de la Iris by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33841_a_35166]
-
sunt pline, grădinile sunt pline, chiar și universitatea este plină... Îți vine să crezi că nici nu există bătrâni în oraș. Ce am văzut în Iena? Domnia tinereții Două sau trei ore printre dealurile Türingiei, atât de asemănătoare anumitor peisage oltenești, dacă n-ar fi din sfert în sfert de oră silueta unui turn stingher sau a unui castel profilată pe orizont. Mai rar, fabrici izolate în câte o vale: așa sunt numeroase fabrici de armament sau avioane; noi nu le
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
o decizie în acest sens va fi luată ”la timpul potrivit”. "Ca să nu facem prea multă agitație în jurul acestui subiect, unde autopropunerea asta pare mai mult caraghioasă decât de luat în serios. Mircea Geoană este un Klaus Iohannis în variantă oltenească. Și nu e vorba despre dorința, experiența sau speranța lui Mircea Geoană. Problema este alta: el este un om care ar fi trebuit să știe - și noi știm asta, dar văd că el nu - că este extrem de important ca Mircea
Deputat PSD: Geoană e un Iohannis în variantă oltenească by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/29716_a_31041]
-
Taine a Cununiei, soții Ioan și Silvia Barbu au fost asistați de nașii Lilian și Tatiana Zamfiroiu, care le-au introdus în degetele inelare verighetele de aur cu inscripția „50 de ani”. La ceremonia religioasă - și, seara, la ospitaliera Casă Oltenească Km. 7, pe drumul național Rm. VâlceaPitești - le-au fost alături peste 70 de persoane, rude și prieteni foarte dragi: fiul „mirilor” cincuagenari, Sorin-Alexandru cu soția sa Ildiko Barbu (șumi), nepoatele Adela Oana și soțul său Alexander William Cowie, Diana
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și de mare iubire față de soții Ioan și Silvia Barbu. Preotul paroh N. State-Burluși a înmânat familiei sărbătorite Certificatul prin care se adeverește cununia de aur a „robilor lui Dumnezeu Ioan și Silvia Barbu, conform canoanelor credinței creștin-ortodoxe”. La Casa Oltenească, într-un cadru pitoresc, mesenii au fost întâmpinați cu șampanie și pișcoturi, iar ing. Corneliu Barbu, patronul acestui modern și ospitalier complex oltenesc, ajutat îndeaproape de fiul său Ionuț Barbu, i-au onorat cu un meniu de zile mari: cârnați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cununia de aur a „robilor lui Dumnezeu Ioan și Silvia Barbu, conform canoanelor credinței creștin-ortodoxe”. La Casa Oltenească, într-un cadru pitoresc, mesenii au fost întâmpinați cu șampanie și pișcoturi, iar ing. Corneliu Barbu, patronul acestui modern și ospitalier complex oltenesc, ajutat îndeaproape de fiul său Ionuț Barbu, i-au onorat cu un meniu de zile mari: cârnați vânătorești, salam de mistreț, pastramă de cerb, brânză de burduf, sărmăluțe în foi de varză acră fierte în tuci pe pirostrii, sub foc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
varză acră fierte în tuci pe pirostrii, sub foc de lemne, ca pe vremuri (o bunătate de mâncare a casei, consumată cu mămăliguță, smântână de casă și ardei iute!), tocăniță de carne de mistreț (o altă delicatesă, specialitate a Casei Oltenești!), friptură de pui la grătar, cu cartofi natur gratinați și castraveți acriți de curând. A fost o minune de mâncăruri, opera unor bucătari „de clasă” națională: Cornelia Văcaru, Mirela Nedeluș și Ovidiu Uță. Bunătățile au fost stropite din plin cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]