473 matches
-
Este viața noului etos în Iisus Hristos . Orice adevăr ce există în om și în civilizația lui, găsește în creștinism poziția corectă și valoarea lui. De aceea și morala creștină este mereu deschisă pentru a primi și accepta orice-i omenesc. Dincolo de acestea însă, dar și pentru a putea să valorifice toate acestea, se sprijină pe omul adevărat, ce s-a arătat în Iisus Hristos. În vechime dascălii creștini recurgeau la diferite concepții filosofice, morale sau religioase ale lumii extracreștine, pentru
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
în curcubeu. - Te iau și desculț prin cetate... Filozoful îl invită într-un fel de Academie, care avea acele mari grădini de „Lyceum”, ca ale lui Socrate, conducându-l în parcuri, în biblioteci, pe stradă... - Ești ca un Apostol, filozofule! Omenii îți ascultă povețele, poveștile...Aș spune, că ești un spirit imposibil de cuprins cu mintea, precum adâncul oceanului. Te percep suspendat între apele tăcute ale mării... Și totuși... - Se pare că ne asemănăm. Tu plutești, în loc să mergi, ademenind cu un
ELISABETA IOSF DESCULŢ PRIN CETATE PROZĂ SCURTĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosf_descult_prin_cetate_elisabeta_iosif_1345187949.html [Corola-blog/BlogPost/365856_a_367185]
-
răbdare și nici milă Și nimenea nu-l știe nicicând de unde vine, Atunci când se pogoară pe fiecare filă Îl simt cum el tresaltă ca un izbuc în mine. Nici bucuria asta de-a scrie n-o înțeleg, Oricum nu-i omenească divina ei scânteie, E ca și când risipa din toamnă mi-o culeg Și tu mă rogi zadarnic să ți-o traduc, femeie! Nici morții nu-i mai pasă de Poezia mea, De la începutul firii ea e nemuritoare! Din leagănul prunciei și
DECLARAŢIE DE PRINCIPII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Declaratie_de_principii_nicolae_nicoara_horia_1389436945.html [Corola-blog/BlogPost/363800_a_365129]
-
pe jos./ Nici hanger și nici parale// În chimiru-ntors pe dos./ Și de-ar fi, la ce folos/ Dacă oarba-mi dă ocoale/ Azi pe deal, mâine pe vale?”( Oarba) Dumitru Vasile Delceanu cultivă sentimentul solidarității în tot ce-i omenesc în viață, având curajul și puterea să ,,domesticească” timpul cu echilibrul interior al eului liric.. Temele și motivele poetice, ilustrare a parcursului liniștilor și neliniștilor trăite, sunt organizate într-o construcție solidă, care dă sens tulburătoarei dualități umane. Discursul poetic
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
Autor: Gabriela Blănariu Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului La casa unui mac m-adăpostesc în serile când plouă, acolo-ntotdeauna mi-e ușa larg deschisă, nu mi se cere plată și-s bine omenită din când în când din inimă îmi rup ca să-i împrospătez culoarea, timid ca un fecior la-ntâia horă și-apleacă gazda roșul la pământ a mulțumire. la el găsesc oricând frunze curate-ntr-un sertar mă schimb și gândurile
LA CASA LUI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1469028312.html [Corola-blog/BlogPost/366608_a_367937]
-
nici nu trăbă, că n-am învățat carte să fiu domn ca să mor de muncă! Tușa i-a înmânat o pereche de disăguți și l-am vazut plecând, radiind satisfacție. Un om împlinit. - Pe tinie n-am cu ce te-omeni! - Lasă, Tușa, că eu nu pentru aia am venit. Voiam să mai întreb una-alta, cum e cu sărbătorile astea, de pildă. Sunt oameni care zic că-s păgâne, că-s diavolești, că-i păcat să le ții... - Da dă
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
Autorului Iubirea Să prinzi iubirea în cuvânt, e ca și cum ai vrea, Să ții nemărginirea în căuș de palme. Fiorul blând, ce clatină o stea, Se-mprăștie mirific prin filoane. Venit din ireal să-nsuflețească lutul, Neasemănat în tot ce-i omenesc, Cu o privire răvășește scutul Și lujerii în suflete-nfloresc. Un iz de primăvară ne-mpresoară, Povară dulce, stropi dumnezeiești, Atinsă coardă de vioară, Din amorțire parcă te trezești. Frumosul vieții din voaluri se zărește, Roua-ntre petalele de crini
IUBIRE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1456334750.html [Corola-blog/BlogPost/381468_a_382797]
-
uluiesc copacii- În Templu e lumină, din ochi, care iubesc, când soarta îi domină. Iar frunzele își țes una lâng-alta un alt festin ales, nemeritându-și soarta. Amor în toamnă, frunzele iubesc să se atingă-ncet de tot ce-i omenesc. Decorul unui templu se stinge,fremătând cu șoaptele de vis, în săruturi tremurând... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: AMOR ÎN TOAMNĂ / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V, 06 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia
AMOR ÎN TOAMNĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1446842913.html [Corola-blog/BlogPost/373097_a_374426]
-
social pe care-l înțelesese mult mai bine de când se întorsese de la studii, unde luase contact cu somitățile franceze (socialiștii „radicali” - foștii ei colegi de la Universitatea de la Sorbona), în acest moment realiză pe loc marea tragedie prin care treceau acești omeni, ale căror fiice și soții erau batjocorite de netrebnicii „aventurieri” ce nu-și mai găseau astâmpăr decât în vatra satului, cu țărăncuțe neatinse de patima dezmățului; ca să-l liniștească îi spuse consolându-l. - Dumnezeu nu doarme, omule, așa... că fiecare
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
o văd, / îmi plec ochii cu vină, / dar mușc avid din măr, / deși parc-aș simți / venind din alte veacuri, / mir, smirnă și rășină” (Zidirea ta căzută eu sunt). Nu e mai puțin adevărat că, oameni fiind, tot ce-i omenesc ne atrage cu putere, uitând adeseori să privim la cer, spre cele divine. Și după ce ne-am înfruptat cu voluptate din bucatele dulci ale păcatului, râvnim la miresmele sfințeniei pe care tocmai le-am neglijat sau le-am călcat, dinadins
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrarea_in_legile_firii_cronica_la_cezarina_adamescu_1356363434.html [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
jignit, cu sloboda mea gură Iscând mărgăritare-n ochi și ofuri nestemate, Dar oare omul nu-i și el greșeala lumii pură Și n-are strânse nevoit boccele de păcate? Suntem ființe ce greșim, suntem doar praf de rouă E omenesc a fi căiți și-a-ngenunchea-n iertare, Să nu urâm natura rea când vorbele își plouă Căci ploaia vorbelor e rost și-i chip de împăcare. Te rog mă iartă că greșesc, de multe ori cu vorbă Așa mi-i felul de-
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
universală, prin scoaterea din iad în așa-numitul „refrigerium” un loc răcoros, după care nu se mai poate schimba nimic[91]. Este de fapt o datorie firească a celor vii să se roage pentru cei adormiți, datorie despre care sufletul omenesc însuși dă o mărturie ontologică de necontestat: „Când datorezi cuiva recunoștință te rogi pentru mângâierea oaselor și a cenușii lui, și-i dorești bună odihnă la zeii din infern”[92]. Dar intervenția pozitivă a celor vii la Dumnezeu pentru sufletele
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222186.html [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
trebuiau să ajungă la Sibiu unde aveau cazarea rezervată la „Împăratul romanilor”. Nu credeam să mai aud de ei vreodată. Înainte de a pleca la facultate, însă, am primit de la unul dintre ei o scrisoare și pozele făcute atunci când i-am omenit. Câțiva ani la rând, de Crăciun, primeam de la Vincent Van Buuren câte o felicitare. Apoi, legătura s-a întrerupt, niciodată nu m-am gândit să-i răspund, în anul I de facultate avusesem deja de-a face cu Securitatea, asta
LAPTELE ŞI SECURITATEA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1428600651.html [Corola-blog/BlogPost/350327_a_351656]
-
vocile unor oameni care îndepărtau crengile purtate și învârtejite în albia pârâului de viitura ploii din ajun. Curat capitalism, băiete, am observat atunci, dacă tot ai adus tu vorba de Caragiale! Și m-am ridicat, mulțumindu-i primarului că mă omenise, ca să-mi văd de drum spre casă. Dan Florița-Seracin Referință Bibliografică: Cravata cu picățele / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1684, Anul V, 11 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dan Florița Seracin : Toate Drepturile Rezervate
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1439278211.html [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
ne vadă cum ne descurcăm și să ne aprovizioneze, de asemenea, să stabilim plecarea de duminică dimineața. Vaporul pleca din Crișan la ora opt și jumătate și până atunci, trebuia să fim cu tot bagajul pe ponton[xx]. L-am omenit pe gondolierul nostru cu votcă și bere, i-am achitat produsele și, având toate detaliile stabilite, ne-am luat “La revedere!” după ce ne-a spus cât se bucură de capturile noastre. Ziua de sâmbătă nu a avut nimic spectaculos în
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1406649383.html [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
ecumenismul cu toate derivatele lor în multe sfere ale gândirii. Ajungând „măsură a tuturor”, omul s-a întrupat în sine, uzurpând viața și întronizând moartea. „Rodul întregii activități a omului (autonom) a fost de a fi alcătuit din tot neamul omenesc un trup: trupul morții” ( Sf. Iustin Popovici, op. cit., p. 199.) Considerându-se pe sine mai presus de toate omul autonom, încremenit în propiul său egoism s-a întors în lumea politeistă. „Toate umanismele europene, de la cele dinainte de Renaștere la cele
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
trei Persoane ale Sfintei Treimi. Orice existență creată este, prin natura sa, extinsă în timp și spațiu, în concluzie, diastima este caracteristică ființelor create. Există un interval ontologic și epistemologic între ființa Creatorului și cea a creației pe care mintea omenească sau orice altă minte creată este incapabilă să îl traverseze. footnote> care merge dincolo de. Pe acest plan, o creatură se bucură de repausul în eternă mișcare ca fiind o ființă finită deschisă infinitului, și totuși cunoaște și o mișcare eternă
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
eram doar un năpârstoc, dar o văd și astăzi cu ochii minții cum era în realitate: o țărancă micuță de statură, frumoasă, blândă și atât de bună la inimă, încât nimeni nu ieșea din căsuța ei fără ca ea să-l omenească din puținul material și din belșugul sufletesc cu care o înzestrase bunul Dumnezeu. Îndeosebi feluriții cerșetori simțeau această rară și nobilă bucurie a ei de-a omeni, astfel încât mulți dintre dânșii și-au făcut un obicei din a o căuta
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1432812107.html [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
la inimă, încât nimeni nu ieșea din căsuța ei fără ca ea să-l omenească din puținul material și din belșugul sufletesc cu care o înzestrase bunul Dumnezeu. Îndeosebi feluriții cerșetori simțeau această rară și nobilă bucurie a ei de-a omeni, astfel încât mulți dintre dânșii și-au făcut un obicei din a o căuta tot acuși-acuși. Iar ea, veșnic zâmbitoare și cu ușa larg deschisă, le vorbea, îi așeza la masă și, în timp ce aceștia mâncau, le mai băga câte ceva de-ale
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1432812107.html [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
vorbea, îi așeza la masă și, în timp ce aceștia mâncau, le mai băga câte ceva de-ale gurii și/sau câte un obiect vestimentar în sărmanele lor straițe... Tot atunci am băgat la cap (firește, într-un chip insuficient deslușit) că a omeni înseamnă cu mult mai mult decât a trata rece și politicos pe unii dintre semenii tăi dintr-un prisos al fățărniciei, atâta timp cât prin omenia sinceră și iubitoare ai posibilitatea să-i ajuți pe semenii cei mai oropsiți să-și redobândească
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1432812107.html [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
oameni, cu toții egali în fața Creatorului. Mai târziu, prin cercetare atentă m-am lămurit că până nu demult (mai exact până nu s-a extins și înrădăcinat acea trufie de-a avea care ne macină ca un cancer nația), verbul a omeni era într-atât de românesc (în engleză sau franceză, de pildă, a omeni are doar conotația seacă de a trata), încât capătă vastul înțeles de a-ți face fără alegere semenii să se simtă cu adevărat oameni. Prin urmare, un
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1432812107.html [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
că până nu demult (mai exact până nu s-a extins și înrădăcinat acea trufie de-a avea care ne macină ca un cancer nația), verbul a omeni era într-atât de românesc (în engleză sau franceză, de pildă, a omeni are doar conotația seacă de a trata), încât capătă vastul înțeles de a-ți face fără alegere semenii să se simtă cu adevărat oameni. Prin urmare, un verb de prim rang pentru sărmana noastră condiție umană, de aceeași importanță existențială
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1432812107.html [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
99 care nu s-au rătăcit, cu drahma cea pierdută pe care femeia o caută cu insistență și aflând-o, se bucură împreună cu prietenele ei. Toate aceste pilde doresc să arate „cât de mare este iubirea lui Dumnezeu pentru firea omenească cea căzută în păcat și, prin aceasta, sub influența și sub puterea diavolului.” Întoarcerea fiului risipitor este prilej de bucurie în casa părintească căci”bucurie este înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăiește”(Luca XV, 10). Această
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1423141408.html [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
13) Prin Răstignirea și Învierea lui Hristos se dezleagă blestemul care lega sau robea întreg neamul omenesc ca urmare a păcatului neascultării protopărinților Adam și Eva (cf. Facerea 2, 17). Așadar, deși din cauza păcatului neascultării de Dumnezeu a strămoșilor neamului omenesc toți oamenii mor în Adam, totuși, prin darul ascultării smerite a lui Hristos Cel răstignit pe Cruce, toți oamenii vor învia în Hristos (cf. 1 Corinteni 15, 22 și 52). Învierea tuturor oamenilor este, deci, darul exclusiv al lui Dumnezeu
Iubirea răstignită învinge păcatul, iadul și moartea. Pastorală de Sfintele Paști – 2017 () [Corola-website/Journalistic/101675_a_102967]
-
va avea loc vernisajul expoziției de fotografie Piața, loc simbolic al orașului, în prezența autorului, Cătălin D. Constantin. Planșele conțin fotografii aeriene, realizate cu drona, ale piețelor orașelor istorice europene. Expoziția este una inovatoare, fotografiile realizate din unghiuri inaccesibile ochiului omenesc fiind însoțite de imagini în mișcare, proiectate, de tipul time-lapse, ceea ce reprezintă o noutate atât pentru România, cât și pentru spațiul cultural european. Expoziția va fi expusă până la sfârșitul lunii mai. Programul zilei de vineri va continua cu deschiderea etapei
Festivalul Culturii Române la Cracovia, ediția a X-a by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105531_a_106823]