KorAP: Find »[drukola/base=omilie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...72 >

1,798 matches

Corola-journal/Journalistic/140_a_94

P. G. XLVI, col. 361B. 8 Idem, In Canticum canticorum, XII, P. G. XLIV, col. 1037BC. Pentru ideea de epectază a se vedea următoarele locuri din aceeași operă In Canticum canticorum, omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 876AB; Omilia a VI-a, col. 892A-B; a se vedea și Magistrand N. V. Stănescu, op. cit., p. 37. 9 R. Hackforth, Plato's Phaedrus, Cambridge, 1952; Phaedrus, 246-248; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 314. 10 Phaedrus, 246D, loc.

Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu (2012) [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
p. 213. 28 Z. Alezeghy, Fuite du Monde, în Dictionnaire de Spiritualité, Vol. 5, col. 1575-1600. 29 Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 316-317. 30 Collection I, 48.6..9. 31 Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. XLVI, 5-6, în PSB, vol. 34, p. 269. 32 Hermann Dörries, Die Theologie des Makarios/Symeon, Göttingen, 1978, p. 201; vezi Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 318. dintre aceștia fiind dorința creștinului, alta fiind

Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu (2012) [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
Corola-journal/Journalistic/164_a_93

curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 197. 15 Sf. Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare, cap. 110, în Filocalia..., vol. VII, p. 131. 16 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XIX, ediție revizuită de Constantin Făgețan, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 190. 17 Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocalia..., vol. IV

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
împreunarea trupească. Este condamnabilă împreunarea pentru plăcere, nu cea pentru procreație. Nu faptul în sine, ci abaterea de la rânduiala lui constituie o rușine, faptul fiind chiar binecuvântat de Dumnezeu: «Creșteți și vă înmulțiți», fiind 24 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XVIII, III, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 213. 25 Sf. Maxim Mărturisitorul

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
condamnabilă împreunarea pentru plăcere, nu cea pentru procreație. Nu faptul în sine, ci abaterea de la rânduiala lui constituie o rușine, faptul fiind chiar binecuvântat de Dumnezeu: «Creșteți și vă înmulțiți», fiind 24 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XVIII, III, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 213. 25 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. XI, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 277. 96 Sf. Marcu Ascetul, Epistolă către Nicolae Monahul, în Filocalia..., vol. I, p. 325. 97 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni, omilia VII, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 111. 98 Idem, Despre preoție, Traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
Filocalia..., vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 234. 103 Ibidem. 104 Georges Habra, op. cit., p. 214. 105 Clement Alexandrinul, Pedagogul..., p. 350. 106 Ibidem, p. 349. 107 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 17, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1986, p. 579. 108 Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., p. 244

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
138 Paul Evdokimov, Taina iubirii. Sfințenia unirii conjugale în lumina tradiției ortodoxe, traducere Gabriela Moldoveanu, ediția a II-a revăzută, A.F.M.C. Christiana, București, 1999, p.183 139 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XXII, p. 233. 140 Prof. Ion Lazăr, op. cit, p. 36. 16 viața lor cea ticăloasă. Și de care plăcere îmi vorbești, spune-mi, de cea izvorâtă din împreunare, care este atât de scurtă? Dar îndată această plăcere este cuprinsă

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
patimă care îi comandă ce trebuie să facă. Patima își întinde astfel stăpânirea asupra acestuia, făcându-l să renunțe la propria sa libertate, la acest frumos dar cu care l-a înzestrat Dumnezeu. 141 Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., omilia XXXVII, p. 400. 142 Denis de Rougemont, Partea diavolului..., p. 130. 143 Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl Nostru, în Filocalia..., vol. III, p. 258. 144 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 145 Olivier Clément, op. cit, p. 72. 146 Sf.

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
Despre creșterea copiilor, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, p. 270. 147 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 148 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere II, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 22, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, București, 1989, p. 263. 149 Ibidem, p. 259. 150

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
în continuare: Dracul curviei, întunecând adeseori mintea conducătoare, îi face pe oameni să săvârșească acele lucruri pe care numai cei ieșiți din minți le săvârșesc 170. Sfântul 159 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XXXVII, pp. 400 401. 160 Ibidem, pp. 399-400. 161 Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit., p. 52. 162 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 237. 163 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 136. 164 Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., p.

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
Ibidem, pp. 399-400. 161 Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit., p. 52. 162 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 237. 163 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 136. 164 Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., p. 270. 165 Sf. Clement Romanul, Omilie, numită a doua Epistolă către Corinteni, cap. XIV, 3-5, traducere, note si indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 1, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979, p. 119. 166

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979, p. 119. 166 Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 101. 167 Sf. Clement Romanul, op. cit., p. 119. 168 Sf. Vasile cel Mare, Despre a nu ne lipsi de cele lumești, omilia XXI, traducere Pr. Prof. Dumitru Fecioru, în volumul Scrieri. Partea întâi, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 17, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1986, p. 553. 169 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p.144

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
nu face decât să răpească cele mai sincere și nobile sentimente ale oamenilor, pervertindu-le toate facultățile sufletești și transformându-i în simple marionete la dispoziția poftelor 171 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XI, pp. 110-111. 172 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 50. 173 Sf. Bernard apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
trezvia, controlul mișcărilor trupești de către cele spirituale, favorizând rătăcirea, vagabondarea minții și a gândurilor, căderea lor în robia plăcerilor trupului și instalarea poftelor și a dorințelor de 178 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XVIII, p. 180. 179 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 142. 180 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 64. 181 Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 268. 22

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
căci intenția demonilor este și aceasta de a ne pângări cât suntem treji cu 182 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 92. 183 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 312. 184 George Habra, op. cit., p. 229. 185 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări..., p. 263. 186 Ibidem, p. 389. 187 Columba Stewart, op. cit., p. 141. 188 Ibidem, p. 124. 189 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 92. 190 Columba Stewart, op. cit., p. 142. 191 Ibidem, p. 143. 192 Sf. Nicodim Aghioritul

Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu (2008) [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
Corola-journal/Journalistic/125_a_452

sărac în cuvinte! Să-și aranjeze simplu și fără meșteșugire cuvintele în frază!”<footnote Chrys., Sac., 4, 6 (ed. rom., 141-142; PG 48, col. 670); Oppugn., 3, 11 (ed. rom. 278; PG 47, col. 367). footnote>. De asemenea, într-o omilie la Psalmi le spunea ascultătorilor: „Trebuie, așadar, astăzi să vă dau o răsplată pentru osteneala aceea, alcătuind pentru voi un discurs mai limpede. Căci nu trebuie să ții mereu încordată mintea ascultătorilor, fiindcă obosește repede. Nici nu trebuie să-i

Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu (2012) [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
Corola-journal/Science/139_a_423

mai aproape de acesta este III. 6.6.71), în care este descrisă o experiență mistică sub forma unei „treziri întru sine”. Dar oricum s-ar prezenta limbajul Sfântului Grigorie, „veghea” sa este mult departe de „trezirea” lui Plotin. A unsprezecea omilie din In Canticum canticorum are o prefață care recapitulează mai clar situația. Trezvia este acum interpretată ca o atenție neabătută față de adevăr și o conștiință transparentă<footnote C. W. Macleod, Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa ..., p.

Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu (2012) [Corola-journal/Science/139_a_423]
înfăptuit atunci și se înfăptuiește totdeauna, prin mâncarea și băutura aceea, odată cu mâncarea și băutura ivindu-se strămutarea și răpirea (extazul) minții de la cele mai rele la cele mai bune”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a X-a, în PSB, vol. 29, p. 253. footnote>. Această „răpire” a sfinților din starea de rugăciune în cea de extaz, este o „răpire în contemplarea dragostei lui Dumnezeu, sau o copleșire a lor de dragostea ce o simt

Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu (2012) [Corola-journal/Science/139_a_423]
arată că precum orice beție produce un extaz (ieșire) al minții, luată în stăpânire de vin, la fel și cea duhovnicească produce o strămutare spre cele mai bune, „spre cele mai dumnezeiești (πρός τά ϑειότερα)”<footnote Ibidem, col. 992Β și omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 873Β. footnote>. Așa s-a îmbătat odinioară și marele David, când, ieșind din sine și aflându-se în extaz, a văzut frumusețea nevăzută. Așa s-a îmbătat și Sfântul Apostol Pavel, care a

Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu (2012) [Corola-journal/Science/139_a_423]
Studii Teologice, Anul X, 12/1958, p. 36. footnote>. Asemenea și fericitul Pavel a fost în astfel de beție dumnezeiască și trează la Iope, când a contemplat pânzătura evanghelică (Fap. 10, 10-17)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a X-a, P. G. XLIV, col. 989C-992A. footnote>. Este „... acea beție prin care li se întâmplă oamenilor extazul (ieșirea) din cele materiale, spre ceea ce este dumnezeiesc<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a IV-a, în PSB

Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu (2012) [Corola-journal/Science/139_a_423]
de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a X-a, P. G. XLIV, col. 989C-992A. footnote>. Este „... acea beție prin care li se întâmplă oamenilor extazul (ieșirea) din cele materiale, spre ceea ce este dumnezeiesc<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a IV-a, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>”. Omul își depășește propria natură, își schimbă starea: „din muritor, devine nemuritor, din pieritor nepieritor, din trecător etern, într-un cuvânt, din om se preface în Dumnezeu”<footnote Idem, De

Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu (2012) [Corola-journal/Science/139_a_423]
Corola-journal/Science/138_a_420

pătrunderea în înțelesul mai profund al Bibliei sau dogmei; și astfel, devine o pluralitate de „mistere”, percepute cu un număr de „simțuri spirituale”, pe care le concepe Origen. Limbajul uniunii (de exemplu, Comentariu la Cântarea Cântărilor, I.91.4 sq.; Omilii la Geneză, X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III.185.24 sq., 220.15 sq.), al viziunii

Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu (2012) [Corola-journal/Science/138_a_420]
X, 5; Comentariu la Ioan, XIX, 4), al beției sau al „entuziasmului” (de exemplu, Comentariu la Ioan I, 30; Despre principii, IV.I.6; conform Comentariului la Cântarea Cântărilor, III.185.24 sq., 220.15 sq.), al viziunii (de pildă, Omilii la Numeri, XXVII, 12.273.20 sq.; Sel. In Ps., P. G. XII, col. 1349C sq.) sau al „vederii față în față” (de exemplu, Despre principii, I.1.2; Omilii la Ioan, III.1 ), este frecvent utilizat când se are

Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu (2012) [Corola-journal/Science/138_a_420]
185.24 sq., 220.15 sq.), al viziunii (de pildă, Omilii la Numeri, XXVII, 12.273.20 sq.; Sel. In Ps., P. G. XII, col. 1349C sq.) sau al „vederii față în față” (de exemplu, Despre principii, I.1.2; Omilii la Ioan, III.1 ), este frecvent utilizat când se are în vedere lectura spirituală a Scripturii sau înțelegerea Divinului<footnote C. W. Macleod, Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa, în Journal of Theological Studies, 22/1971, p.

Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu (2012) [Corola-journal/Science/138_a_420]