276 matches
-
indescriptibil, de altfel, prin care un text, un amorf, inexpresiv conglomerat de semne Începe să prindă viață și să se transforme În obiect literar. Echivalarea dintre autoportret și enciclopedie pare forțată doar la prima vedere. La o a doua privire, omologia e aproape desăvârșită: autoportretul narează istoria unui individ, cu ascunzișurile și cu luminile sale, pe când enciclopedia „povestește”, Într-un mod similar, istoria lumii. Fără Îndoială, diferențele dintre cele două forme sunt substanțiale. Autoportretul nu se va putea debarasa niciodată de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
scufundat" în contextul său de enunțare (distincția oral/scris; interacțiune face-to-face/vs/comunicare indirectă). Categorii critice Grile de analiză Antropologia structurală Semiotica Etnologia Sociocritica Folclorul Inițiatori Lévi-Strauss Greimas Boas Benedict Frații Grimm, Lang, Școala de la Helsinki (Aarne Thomson) Postulate metodologice Omologia structurală între textul basm și textul-sistem cultural Textul este oglinda societății Există o Urform Caracteristici teoretice Se bazează pe lingvistică și funcționează pe baza opozițiilor binare Descriptive și explicative ele se bazează pe diverse concepții ale istoriei (romantică, marxistă) Tematic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Dintre închisori, șarașka ("închisoarea specială nr. 1 a MGB-ului") are un regim incredibil de blând, deoarece deținuții nu sunt înfometați sau obligați la munci epuizante. Asta face din ea doar "primul cerc" al infernului sau "anticamera" sa, rezervată intelectualilor omologii poeților și filosofilor Antichității din primul cerc al Infernului dantesc. Despre ultimul cerc al infernului concentraționar vorbește mai ales Varlam Șalamov în Povestirile din Kolîma, cel care într-o scrisoare adresată lui Soljenițîn afirmă că "lucrul cel mai teribil, cea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mundus și imperativul de a te ține de adevărurile fundamentale ale misticii religiei tale cu orice preț seamănă izbitor. Sigur, e mai nobil să urmărești idealurile misticomorale ale religiei decât pe acelea hedonist estetice ale culturii, dar există o anumită omologie structurală. V. N.: Mai mult, și aici, dacă vrem să tăiem nițel firul în patru, putem să spunem că, atât din partea religioasă, cât și din partea culturală, erau unii care spuneau: "da, dar această cultură pe care o produc eu, această
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
o vizită la București în cadrul unei călătorii programate în Europa 1361. Ceaușescu a acceptat... Pe 24 septembrie, DuBridge, împreună cu o echipă de experți în tehnologie și știință au sosit la București, unde s-au întîlnit, timp de trei zile, cu omologii lor1362. Președintele Nixon dorea să încerce și alte mijloace de îmbunătățire a relațiilor americano-române. El a invitat la Casa Albă echipa românească de tenis de la Cupa Davis, după meciul cu SUA din Cleveland, de pe 19-21 septembrie 19691363. A încurajat, de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fapt, spiritualitatea indiană a fost tot timpul preocupată nu atît de informare, cît de transformare, de înnoire continuă, de convertire și de renaștere, de schimbarea inimii și transmutația alchimică a sufletului. Un soi de fiziologie mistică caracterizează spiritualitatea indiană, consacrînd omologia corp-macrocosmos. În jainism, cosmosul e primul OM (AUM), printre mi-turile nașterii Cuvîntului fiind și cel hindus, al lui Shabda-Brahman (Sunetul lui Brahman), iar în Bhagavad-Gita trupul este numit cîmp, cu-noașterea acestuia fiind considerată adevărata cunoaștere. R.A. Mashelkar, directorul general al
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
reușit să Înțeleagă - cum n-au reușit nici cei 150 de ani de pozitivism de după el - că această transformare fundamentală este, Într-un anume sens, mai reală decît planta Însăși. Există În teoria lui Goethe o anumită recunoaștere generală a omologiilor, Însă modul În care se petrece transformarea rămîne În esență neexplicat. Întrecându-l pe Goethe, lingvistul Ferdinand de Saussure (1857-1913) a constituit principala sursă de la care s-au alimentat structuraliștii, referindu-se necontenit la distincția operată de el Între „sincronia
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de realitate" câte schimbări ale lumii va percepe mintea sa. Durand va substitui verbul "a fi" cu "a deveni". Cele trei regiuni schizomorfă, sintetică și mistică sunt definite ca ,,o aglomerare de seme" a căror recunoaștere se face prin metoda omologiei, care presupune că fiecare nou ,,sem" identificat nu este decât o ,,variație pe o temă verbală dată". Teoria lui Durand este de fapt o arhetipologie. Conform acesteia, gesturile dominante sunt identice pentru toți oamenii, formând ceea ce antropologul numește "universalia simbolice
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
tip paradigmatic și ultima de tip sintagmatic. Tipurilor de relații caracteristice semnului le corespund și conștiințe diferite ale semnului. O conștiință simbolică ce vede semnul În dimensiunea sa profundă, Înzestrat cu un prestigiu mitic, o conștiință paradigmatică ce stabilește o omologie Între relații binare și o conștiință sintagmatică cea a raporturilor care leagă semnele Între ele la nivelul discursului. Conștiința sintagmatică prevede semnul În extensiunea sa, legăturile semnului anterioare sau posterioare, punțile pe care le aruncă spre alte semne. Astfel tocmai
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
fapt, spiritualitatea indiană a fost tot timpul preocupată nu atît de informare, cît de transformare, de înnoire continuă, de convertire și de renaștere, de schimbarea inimii și transmutația alchimică a sufletului. Un soi de fiziologie mistică caracterizează spiritualitatea indiană, consacrînd omologia corp-macrocosmos. În jainism, cosmosul e primul OM (AUM), printre miturile nașterii Cuvîntului fiind și cel hindus, al lui Shabda-Brahman (Sunetul lui Brahman), iar în Bhagavad-Gita trupul este numit cîmp, cunoașterea acestuia fiind considerată adevărata cunoaștere. R.A. Mashelkar, directorul general al
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de Camus. Întreaga problemă în legătură cu monstrul este că acesta nu reprezintă o mașină, ci o ființă umană obișnuită, izolată de umanitate din cauza urâțeniei extreme [...]" (1983: 44). La rigoare, oricare dintre noi se poate substitui monstrului: spaima provine, așadar, din tulburătoarea omologie virtuală. * * * Nikolai Gogol 30, considerat de Edmund Wilson maestru absolut al povestirii terorii, se înscrie cu destulă fidelitate în descendența ilustră a lui Hoffmann, împărtășind fascinația acestuia pentru diabolic. Nuvela O răzbunare teribilă (din volumul Seri în cătunul de lângă Dikanka
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
la demagogiile și fraudele comise de partide și guverne veroase se pot intensifica peste măsură și atunci cresc lansările de idei oficiale amenințătoare pentru vulg. Stratagemele de acest fel sunt foarte vechi. Nu vor dispărea prea curând. Așa cum nu dispar omologiile dintre "primitivi" și "civilizați". Studiile făcute asupra așa-ziselor societăți primitive rătăcite prin junglă (le evocăm pe cele găsite și studiate prin anii 1930 de C. Lévi-Strauss cu soția în zona Matto Groso) arată că și acolo liderii grupurilor ori
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
istoric este înlocuită de principiul similitudinii sub forma pluralității timpurilor locale, susținute de O. Spengler și de C-G. Jung. Denunțând mitul iudeo-creștin al istoriei universale, O. Spengler a descris mai multe succesiuni morfologice independente de cauzalitate, bazate numai pe omologii. Același istoric a arătat că regula eternei reîntoarceri a destinului unic funcționează în viețile oamenilor ca și reîntoarcerea planetelor în revoluțiile lor orbitale. Poziția sa a fost întărită de profesorul de sociologie de la Harvard P. Sorokin care a vorbit despre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Hristos de către P. Ricoeur și R. Bultmann într-un studiu din 1968. El menționa dovezile adunate în sprijinul dependenței timpului și ritmului istoriei de "ariile culturale", de interpretarea "destinului" ca timp "local", confirmat și de fizica relativistă. Adăugând simbolizarea spațio-vizuală, omologia momentelor și a formelor, pluralismul istoriilor și eterna lor reîntoarcere comparativă, putem obține explicația "oricărei sacralități, al oricărei "sfințenii" a istoriei". (16, p. 78) Durand precizează că nu respinge științele istorice, ci vrea doar "reașezarea lor cu mai multă modestie
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
argumentelor pro și contra explicației faptelor privitoare la istoria vieții pe pământ prin creația separată a speciilor, respectiv prin descendența lor din strămoși comuni. Autorul a susținut că fapte cum ar fi răspândirea speciilor de cinteze în insulele arhipelagului Galápagos, omologiile oaselor umărului și mâinii omului cu oasele picioarelor calului, cu aripile păsărilor sau ale liliecilor, asemănările dintre embrionii unor specii cu morfologii foarte diferite, îndeosebi în stadiile incipiente, ca și multe alte fapte, pot fi explicate mult mai bine prin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și instituțional. Structura unei societăți, organizarea sa în clase de vîrstă, în statuturi și roluri diverse, mai ales sexuale sau profesionale, raporturile între grupuri sînt ordonate prin și în transpuneri simbolice, forme de clasificare sau ansambluri de scheme cognitive. Ipoteza omologiei structurale ne permite atunci să presupunem existența unor reproduceri mai mult sau mai puțin complete ale relațiilor de putere sau de dominație între clasele sociale (raporturi de producție) în interacțiunile din interiorul unui anumit cîmp (cultură, muncă, inegalitate "bărbat/femeie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
grupului, cît și din comunicarea cu actorii masculini, exteriori entității de apartenență. Ceea ce are drept consecință o bipolaritate a opiniilor sociale feminine, contrar celor ale bărbaților, mai unipolare. Femeile sînt astfel mai sensibile la opoziția dintre cele două sexe. Ipoteza omologiei este propusă acolo unde se articulează legăturile între apartenența la un grup (agregat sau colecție) și caracterizarea unui individ de propriul său gen sexual. Aceste principii teoretice au făcut obiectul mai multor anchete, al unor formalizări și operaționalizări experimentale (Lorenzi-Cioldi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și informații, articulate între ele pe baza relațiilor de dihotomie, de adaptare, de asimilare, de sincretism. Metasistemul sau ansamblul dinamic de factori instituționali, grupali, intergrupali, ideologici, poziționali, statutari, ierarhici, de apartenență socioprofesională sau de clasă este, pe baza unei anumite omologii structurale, articulat pe principiile generatoare de opinii care sînt RS și deci la activitățile simbolice și perceptive ale actorilor sociali. Prototip: categorizare reperată de Eleonor Rosch (1973), cu un statut intermediar între clasele supraordonate și eterogenitatea elementelor aparținînd unui ansamblu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Naturalizare, 109-112, 113, 171, 286 Nexus, 46-48, 72 Normalizare, 114, 283, 287 Nucleu/sistem central, 10, 71, 76, 78, 116, 123-135, 156, 159, 194-219, 222, 227, 286 O Obiectivare, 84, 107-112, 113, 123, 147, 157, 166-181, 195, 242, 286, 287 Omologie, 69, 243, 288 Opinie,23-30, 46, 52-53, 70-72, 82, 124, 173-176, 230-233, 269, 284, 287, 288, 290 Opoziție (principiu al), 83 Ortodoxie, 55, 81, 86, 234 P Personalism, 57 Persuasiune, 46, 129-130 Polifazie cognitivă, 250-252 Polimorfia obiectului, 80 Poziție socială
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Hix se inspiră mai ales din modelul lui Richard Katz și Peter Mair85. El susținuse că FEP au cele trei dimensiuni ale organizării partinice: membrii, caracterul birocratic și aspectul guvernamental. Hix apăra astfel o viziune maximalistă a FEP, bazată pe omologia identificată de el între, pe de o parte, conceptul lui Mair și Katz și, de cealaltă, FEP. Această analiză nu este totuși împărtășită de alți specialiști în europartide (vezi infra). Christophe Lécureuil optează pentru noțiunea de federații transnaționale de partide
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
țări, s-a ajuns la un număr de concluzii importante, deși o generalizare a concluziilor se dovedește adesea dificilă. Studiile se bazau adesea, în mod implicit ori explicit, pe două prezumpții. O opinie susținută frecvent era cea a existenței unei omologii, a unei corespondențe între structura (lingvistică) a propoziției și cea a întregului text compus din propoziții variate. Se presupunea, de asemenea, că ar exista o omologie și între "structura de adîncime" a propoziției și "structura profundă" a textului narativ, al
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ori explicit, pe două prezumpții. O opinie susținută frecvent era cea a existenței unei omologii, a unei corespondențe între structura (lingvistică) a propoziției și cea a întregului text compus din propoziții variate. Se presupunea, de asemenea, că ar exista o omologie și între "structura de adîncime" a propoziției și "structura profundă" a textului narativ, al fabulei. Această presupunere avea tot atîția susținători cîți opozanți, cei din urmă considerînd-o dăunătoare. În special cercetătorii din zona artei vizuale și filmografice obiectează că această
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
atentă realizăm că această presupunere e reductivă, fără îndoială un alt motiv pentru care ar trebui tratată cu o doză de relativism, dacă nu cu ironie. Un al doilea punct de pornire în căutarea modelului universal al fabulei a fost omologia. Se presupunea că ar exista o corespondență între fabulele narațiunilor și fabulele "reale", adică între ceea ce fac oamenii și ceea ce fac actorii în fabulele inventate, între experiența oamenilor și experiența actorilor. Acest scenariu are sens dacă realizăm că în lipsa oricărei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în fabulele inventate, între experiența oamenilor și experiența actorilor. Acest scenariu are sens dacă realizăm că în lipsa oricărei omologii ar lipsi și orice corespondență, oricît de abstractă, caz în care nu am mai fi capabili să înțelegem narațiunea. Împotriva acestei omologii s-au avansat două argumente. Mai întîi s-a argumentat că diferența dintre literatură / artă și realitate a fost ignorată. De pildă, cercetătorii l-au acuzat pe structuralistul francez Claude Bremond de eroare, pe baza "logicii evenimentelor" stabilită de acesta
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
francez Claude Bremond de eroare, pe baza "logicii evenimentelor" stabilită de acesta. Oricum, nu este o problemă de identitate concretă ci mai curînd de asemănare structurală. Stabilirea unor corespondențe nu implică sugerarea unei identități absolute. O altă obiecție față de postularea omologiei cu "viața reală" este aceea că, în cazul unor anumite tipuri de texte narative de exemplu, cel fantastic, absurd ori experimental o asemenea omologie lipsește cu desăvîrșire; de fapt, aceste texte se caracterizează prin modul în care ele neagă ori
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]