93 matches
-
mii, spune Socrate, să-i iscodești, iată o nespusă fericire. Căci, fără Îndoială, ei nu te osîndesc la moarte pentru asemenea fapte, adaugă el... Auzind nisipul scîrțîind sub tălpile lui Belerofon, ar trebui totuși să ne aducem aminte că pentru omorîtorul Himerei melancolia este mai degrabă un viciu labirintic. Există printre marmurile de după Praxitele piese care mă emoționează profund deși nu aparțin marii sculpturi grecești. O tristețe ciudată emană din ele, În ciuda eforturilor de a zîmbi ostentativ. E tocmai momentul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
o țigară. Într-un târziu, după ce a răsucit hârtia și a trecut limba peste micul sul, ca să o poată lipi, o aprinde și trage cu nesaț fumul În plămânii lui intoxicați cu tutun, hodorogiți. -Ascultă nerecunoscătorule, bășinosule, ucigaș de timp, omorâtor de muște, fiară de maidan, nici acum, după atâția ani de scormonit gunoaiele Împreună, nu ți-a intrat În cap că noi nu suntem la fel? Am acceptat din milă să Împart cu tine bucățica de mâncare obținută cu trudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
1831 și minunea ce în vremea aceea a făcut Providența cu mine și familia mea81. Burada povestea, adresîndu-se fiilor săi: "În anul 1831, când toiagul lui Dumnezeu lovind pre fiii neascultători, s-au fost certat și patria noastră de cumplita omorâtoare epidemie a holerii, atuncea eu găsindu-mă cu lăcuința lângă biserica Adormirii Maicii Domnului, poreclită "Vulpea", la care mă găsesc epitrop, mă aflu pe de o parte încungiurat de giur-împrejur de aceia pre cari săcerea morții îi răteza cu necruțare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ne-au trimis agiutorul său... Atuncea, iubiții mei fii, m-am rugat Maicii lui Dumnezeu și cu giurămînt făgăduindu-i-mă că de va mijloci către Fiul Său și Dumnezeul nostru scăparea mea și a toatei famelii și din primejdiile omorâtoarei epidemii a holerei, eu, spre sămn de mulțămire, în toată viața mea, voi purta grijă de lăcașul său, poreclit "Vulpea" și ca cântăreț în horul său, și ca epitrop". Și drept-credinciosul nostru dascăl de muzică își încheie narațiunea cu manifestarea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și tuberculoza, care, fiecare în parte... face desigur mult mai multe victime decât holera". Prilej pentru vrednicul medic să-și exprime regretul că "ciuma și holera mobilizează mari disponibilități administrative", în timp ce "societatea nu se sinchisește" de alte boli care, deși omorâtoare, nu produc "tulburări economice"479. Dispunem de o excepțională sursă de informații privitoare la opinia despre holeră a țăranului nostru de la sfârșitul secolului al XIX-lea: chestionarul lingvistic al lui B. P. Hasdeu, lansat de ilustrul literat și enciclopedist, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
coboară treptele de ciment, zorind spre un fel de serviciu misterios (că doar și dumneai e pensionară), marchează clar, în casa îngustă a scărilor, intervalele pașilor de femeie ajunsă la „o anumită vârstă“, care nu renunța totuși la pantoful elegant, omorâtor de picioare (ce boal-or avea femeile ăstea să se urce pe cațalige, vorba Zinei, care ea însăși s-ar fi putut aduce, cu tocuri, la o înălțime rezonabilă, dar nu, tocurile erau pentru Doamna, care cred că și fără adjuvant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dușmanul chiar cu prețul propriei vieți. Reședința de pe colina Vaticanus. După arestarea Agrippinei, reședința a rămas în părăsire. A fost locuită temporar și mărită de ultimul împărat din dinastia Julia Claudia, numit peste secole Nero. Înspăimântătoarele legende medievale despre împăratul omorâtor de creștini, sinucigaș și damnat, o fantomă ce nu-și găsea liniștea, au făcut ca locul să dobândească o faimă sinistră. O mare parte din zona respectivă a fost folosită pentru construirea edificiilor creștine de pe colina Vaticanus. În cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a fost mare numai prin sfârșitul tragic care l-a încadrat într o au reolă de martir, ci mai ales prin bunătatea atotstăpânitoare a su flet ului său.” Ziarul „Drapelul” din 12 martie 1913, care apărea la Bârlad, publica articolul „Omorâtorii lui Stroe Belloescu la Curtea cu Juri...”. Acuzații în proces erau în număr de 13: Sterian Iosiph, Ioan Iosiph, zis Nică, Vasile P. Chirica din localitate, Alecu Dima, Ioan Peleneagră, zis Butuc, Manolache Chirițoi din Berești, toți acuzați pentru crimă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și a servitorului său Nicu Oprișan, iar Manolache Popa și Vasile Berescu, complici la crimă.” Același ziar nr.28 din 29 martie 1913 nota verdictul în procesul ucigașilor: „Pedeapsa muncii silnice pe viață la care au fost condamnați cei șase omorâtori ai lui Stroe Belloescu”... Drept o datorie de recunoștință și de pietate , lui și soției sale, gazetarul vedea necesară ca „oasele Coanei Raluca să fie aduse și îngropate în biserica din satul Grivița, alături de ale aceluia cu care și a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și acră, acrișoară și dulceagă"; "o gospodină bătrînă, cinstită, harnică, vioaie, cuminte, neobosită și neodihnită"; "o doină jalnică, molatică, domoală, pătrunzătoare"; "valea-nverzită, înflorită și smălțată"; "micșunele, galbene, roșii, albastre, pestrițe"; "apă proaspătă, rece și curată"; "un miros îmbătător, adormitor, omorîtor de dulce"; "casele proprietarului, albe, drepte, înalte, mari, bogate și fudule"; "soarele de primăvară, mîndru, mare, aprins, rotund"; "moșul bătrîn, cuminte, liniștit, înțelept, domol..." Peste ani, Mateiu recuperează modelul și îl pune de acord cu gustul unui veac revolut dar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
blestemă că nu mai alergați în aceeași dezordine a destrăbălării’. - Pentru patima de reproducție (desfrâul) „Scumpii mei - vă conjur să vă abțineți de la dorințele cărnii care luptă împotriva sufletului’. - Pentru patima de proprietate „Nimeni dintre voi să nu sufere ca omorâtor de oameni, sau ca hoț, sau ca bârfitor, sau ca profitor de bunurile altora. Iar dacă suferă ca creștin, să nu roșească - ci să mărească pe Dumnezeu în acest nume’’ - Pentru patima de dominație și subordonare „Fiți supuși la toate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
coercitive pentru a-și apăra teritoriul al cărui suveran era și în egală măsură pentru a menține liniștea internă în regatul său. De aici numeroasele războaie la care papalitatea a particip at, sau chiar le-a întreprins, papii devenind astfel “omorâtori” de oameni, în vreme ce menirea lor era să pacifice omenirea în numele lui Hristos, „Fericiți făcătorii de pace - că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema’’. Exemplul papilor a fost repede urmat de episcopi care deveneau rând pe rând prinți și seniori
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lui Manolache C. 51 Epureanu, solemnitate la care au luat parte miniștrii M. Cantacuzino și C. Arion, colonelul Costescu, trimisul regelui, reprezentanții tuturor autorităților civile și militare din Bârlad, precum și un public numeros. Drapelul din 12 martie 1913 publică articolul „ Omorâtorii lui Stroe Belloescu la Curtea cu Juri”. ...” Acuzații în acest proces sunt în număr de 15: Sterian Iosiph, Ioan Iosiph zis Nică, Vasile P. Chirica din localitate, Alecu Dima, Ioan Pele Neagră, zis Butuc, Manolache Chiriloi din Berești - toți acuzați
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Belloescu și a servitorului său Nicu Oprișan, iar Manolache Popa și Vasile Berescu, complici la crimă.” Ziarul nr. 28 din 29 martie 1913 nota verdictul în procesul ucigașilor: „Pedeapsa muncii silnice pe viață la care au fost condamnați cei șase omorâtori ai lui Stroe Bell oescu”... * Drapelul „Drapelul" în afară de Theodor Ioan ca redactor, îl mai avea, la data documentării lui G. Crețu pentru realizarea,și completarea lucrării despre tipografiile de la Bârlad (1909), în colaborare cu I. Antonovici, și pe avocatul Lascăr
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să ne amintim, în acest context, că mitica Pandora modelată asemeni lui Adam din țărînă de către vestitul Hephaistos simbolizează etalonul ispitelor artificiale și nefaste pe care femeia le poartă; căci, "în sînul ei, cum ne spune Hesiod [1957:77-78], Crainicul, omorîtorul lui Argos, zămislește minciuni, vorbe amăgitoare și o inimă vicleană". După deschiderea fatală a celebrei sale cutii prin care toate relele s-au răspîndit în lume ceva bun a mai rămas ascuns, totuși, și pentru oameni: speranța, temeiul oricărui mers
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
multe arii), în timp ce psihoterapia cognitivă crește stabilitatea acestuia. Tratamentul combinat, deși mai scump, pare să păstreze avantajele ambelor forme de terapie (farmaceutică și psihologică). Capitolul 9 Suicidul 9.1. Delimitări conceptuale Etimologia cuvântului suicid: este sui = de sine și cidium = omorâtor. Suicidul reprezintă "orice caz în care moartea rezultă direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ, făcut de victima însăși, care știe că trebuie să producă acest rezultat" (Durkheim, 1993)208. Suicidul a fost mereu o problemă care a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de jale Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! Am doi zmei de bună cale, Doi!... nici vântul nu-i întrece
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scene mondene ale unui Paris vesel, frivol, cu grizete, midinete, cocote, chiar dacă printre acestea se mai află și picturi mai domestice precum Cap de studiu, Nud, Mama601. Într-o tavernă joasă, la ale cărei geamuri sclipesc sticlele multicolore pline cu omorâtoarele absinte, în mijlocul unei mulțimi echivoce fețe lucioase de fard ordinar și fețe supte de nopțile pierdute într-o viață necinstită două femei al căror costum eclatant și sărăcăcios e stigmatul tristei lor meserii, s'au luat la ceartă. Și pe când
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]