297 matches
-
să iasă la suprafață. Dincolo de granița asta capricioasă a interpretării stau cîteva, mă hazardez să le spun, fapte: Legături bolnăvicioase este un lungmetraj curat. Imposibil să nu îți placă modul în care e filmat, un pic lirism, un foarte pic onirism, multă intimitate. Plus o incursiune în filmul "de relație", o rara avis pe tărîmurile mioritice. Puțini cineaști autohtoni se simt confortabil lucrînd cu personaje asupra cărora nu apasă nenumăratele presiuni ale tranziției, presiuni care le multiplică fațetele pe de o
Personajele sînt sentimentele by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10747_a_12072]
-
de profunzime sau de anvergură în schițele și povestirile din volumele Copacul (1963), Valsuri nobile și sentimentale (1967) sau în nuvelele din Noaptea inocenților (1970), nici în micile romane Reîntoarcerea posibilă (1966) și Dejunul pe iarbă (1968). Conjuncția dintre procedeele onirismului estetic și sugestiile noului roman francez creează un mic eveniment în romanul Lunga călătorie a prizonierului (1971), tradus și publicat în franceză (1976) și în olandeză (1981). Este momentul (după 1971) în care scriitorul își schimbă stilul, renunță la experiment
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
un epic minim, cu personaje șterse, amenințate de anonimizare. Sunt exerciții de perspectivă, montaj, sonorizare a dialogurilor, schimbare a planurilor temporale. Acolo, Sorin Titel e foarte atent la tehnica narativă, la focalizările de imagini. De aceea a fost atras de onirism și de școala privirii din noul roman francez, ca de niște surse de inovație. ,Imaginația mea se transformă în ochiul unui obiectiv cinematografic" - mărturisește naratorul la începutul capitolului 2 din Reîntoarcerea posibilă. Mai experimentalist în primele creații epice, Sorin Total
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
opera sa. Prima certitudine istorico-literară pe care ne-o oferă epistolele reunite în Opere III este aceea că Emil Brumaru a fost un oniric „cu acte în regulă”, nu unul onorific. Precizarea se cuvine făcută deoarece, în discuțiile pe marginea onirismului, numele lui apare destul de rar și cam din întâmplare, probabil pentru că, ieșean fiind și încă nedebutat (primul său volum a întârziat 3 ani pe masa cenzurii), nu a participat la ecloziunea ideologică a curentului, survenită în medii „singaporeze” bucureștene. Corespondența
Un mărturisitor impenitent by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4075_a_5400]
-
Dimov consemnează, la pp. 159-163, cererea oficială de primire „în Isarlâk”, adică în grupul oniric, însoțită de o Anexă-program și datată „25.IX.1967”. Data este importantă, întrucât este înainte de fatidicul an 1968, al afirmării publice și apoi al interzicerii onirismului. Rezultă, indubitabil, că Brumaru a făcut parte din nucleul oniric încă din vremea „ilegalității” mișcării, apartenență pe care, ulterior, opera sa o va confirma cu prisosință, chiar dacă, azi, memoria zglobie a unor scriitori și critici pare a o uita. A
Un mărturisitor impenitent by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4075_a_5400]
-
avea de trăit, în acest veac, „cu două suflete în piept”. Tot în acest an a apărut la Polirom Fortăreața albă, roman care, prin nuclee tematice și atmosferă, se apropie de memorialistica din Istanbul. Comune sunt tema romantică a dublului, onirismul istoric, alb-negrul de gravură a destrămării Imperiului Otoman. Povestea unui italian - al cărui nume nu apare niciodată - ajuns, în urma unui atac pe mare, rob la un hoge turc, cu care își schimbă, treptat, identitatea, e istorisită cu aparentă simplitate: „Ne
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
Corin Braga Sufletul nocturn Leonid Dimov a fost un mare degustător al fantasmelor nocturne, un explorator al lumii visurilor. El a elaborat o adevărată “artă de a visa”, pe care a teoretizat-o și a instrumentalizat-o în poetica onirismului. Simțindu-se în lumea reală ca un străin (în sensul existențialist, camusian, al cuvântului), poetul se revendica drept un locuitor al unei lumi feerice, la care avea acces prin ferestrele visului. Această lume i se dezvăluia ca având o putere
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
Corin Braga Leonid Dimov a fost un mare degustător al fantasmelor nocturne, un explorator al lumii visurilor. El a elaborat o adevărată “artă de a visa”, pe care a teoretizat-o și a instrumentalizat-o în poetica onirismului. Simțindu-se în lumea reală ca un străin (în sensul existențialist, camusian, al cuvântului), poetul se revendica drept un locuitor al unei lumi feerice, la care avea acces prin ferestrele visului. Această lume i se dezvăluia ca având o putere
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
circular, în labirint din celebrul poem Nănești este reluată de tânărul emul în câteva (cam multe) variante: trenul de trei douăștrei, vârtoapele, roata sau ’76. E-adevărat însă și că Teodor Dună merge mult mai departe printr-un soi de onirism horror, aș zice, cu viziuni mult mai întunecate, unele terifiante de-a binelea, deliruri încâlcite, dialoguri și replici insolite, totul dus până la paroxistic, într-o pastă puternic expresionistă. Mult întuneric, ploi grele, comunicare bizară între oameni, timp dereglat sau paralel
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
înainte de vreme cu lucrurile serioase de pe lumea aceasta, între care se numără și poezia. Mircea Bârsilă a girat debutul Alexandrei Pârvan, cu volumul „Prinsoare”, apărut în 2001, observând o „armonizare a contrariilor”, remarcându-se prin asociațiile duale, în spiritual unui onirism îmblânzit de emoția credibilă, cum remarcă Adrian Alui Gheorghe. Și la Cluj descoperim o paletă diversă de abordare a stării poetice. De la șaizeciștii Aurel Rău, Aurel Gurghianu, la optzecișii Ion Mureșan, Ion Cristofor și până la milenariștii Ionuț Țene, Flavia Teoc
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
inimi de regi rătăciți pe plaiurile îndepărtate de vânătoare, te vei pierde în soarele după amiezii pe țărmuri învechite de mare, vei afla ascunse salturi profunde în lanțuri de argint ca să cobori vertiginos, până amețești de amplitudinea căderii într-un onirism studiat și creativ. Vei descifra de asemeni taina înfrățirii și înmuguririi legumelor... fiecare cu misterul ei, vei dansa, visa și te vei înălța alături de balerine delicate, vei întâlni dragostea nevăzută și vei admira trecerile în revista ale unor iubiri încolăcite
LUMEA INCREDIBILĂ A SUZANEI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361190_a_362519]
-
curent literar în care vise ipotetice sunt transformate într-o structură estetică rezultată prin fluxul spontan al conștiinței. Precizare de dicționar, tehnica, unilaterală. Fără nicio ezitare, printr-o întâmplare care, probabil, ține de destin, Laurențiu Belizan găsește torța stinsa a onirismului, o reaprinde și își face cărare sigură printr-un spațiu fabulos, în care ... Citește mai mult ÎN LOC DE PREFAȚĂDupă debutul editorial cu volumul de versuri „Pareidolia!”, editat de „Humanitas”, ca urmare a câștigării Concursului de Debut Literar Unicredit, ediția a IV
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
curent literar în care vise ipotetice sunt transformate într-o structură estetică rezultată prin fluxul spontan al conștiinței. Precizare de dicționar, tehnica, unilaterală. Fără nicio ezitare, printr-o întâmplare care, probabil, ține de destin, Laurențiu Belizan găsește torța stinsa a onirismului, o reaprinde și își face cărare sigură printr-un spațiu fabulos, în care ... XXIII. URÂRE, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012. La mulți ani, țara frumoasă! Sa imi naști bărbați viteji! Nu primi
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
curent literar în care vise ipotetice sunt transformate într-o structură estetică rezultată prin fluxul spontan al conștiinței. Precizare de dicționar, tehnică, unilaterală. Fără nicio ezitare, printr-o întâmplare care, probabil, ține de destin, Laurențiu Belizan găsește torța stinsă a onirismului, o reaprinde și își face cărare sigură printr-un spațiu fabulos, în care acumulările de cunoștințe și experiență a supraviețuirii fizice și spirituale sunt strâns legate de: „cosmogonie, ontologie, metapoezie” etc. Chiar și numai din titlurile poemelor se poate constata
CARTEA CU PRIETENI XXXXVII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365751_a_367080]
-
proză. Dialogul devine un fel de maieutică utilizată pentru a scoate adevăruri literare și semnificații noi din fapte aparent banale. Narațiunea epică, are puterea de a „fura”cititorul interesat de cunoaștere artistică și împletește subtil elemente de romantism, realism critic, onirism și impresionism. Visul în proza sa se combină organic cu fantezia și se intersectează deseori cu impresionismul. Autoarea nu folosește decât rareori nume de lucruri sau persoane, dar în schimb își construiește și comunică cu ușurință imagini impresioniste, atât cu privire la
APARIŢII EDITORIALE. VOL. JERTFĂ DE SEARĂ ( PROZĂ),AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350530_a_351859]
-
dactili agresivi. Alteori preferă imaginile agreste, într-un grațios „joc secund". Lirica sa este totuși de factură tradiționalistă, o viziune a lumii structurată în linia lui Pillat și Fundoianu (ciclul 10 sonete la Posada). „Nevrozele" au evoluat însă spre un onirism terapeutic (Hipertiroidiană). În 1998 apare un volum neobișnuit: Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion-Aurora Cornu,Convorbiri despre Marin Preda. Cartea poartă grifa lui Eugen Simion. El are inițiativa și conduce inteligent dialogul început în 1983, continuat în 1985 și
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
întâmplări narate prin rememorare și prin schimnbarea viselor personajelor, parte din ele de extracție arhetipală( Rătăcitorul, soldații ). Neamul lui Rico ce primește ”mesaje de dincolo “își reface genealogia prin relatări succesive, într-o narațiune `a tour de role.E mult onirism în acest roman ce ambiționează să construiască o simbolistică a istoriei vitalizată prin vis și rememorare.Aceasta e, de altfel, și latura cea mai consistentă a romanului ce construiește un fast himeric al unui joc al destinului uman: “Se trezi
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
glastră-mi lipsește o floare.”( Piatra) Puiu Răducan recurge la procedee artistice diverse, reușind să surprindă prin imaginile vizuale și olfactive de o încărcătură simbolică aparte. Câmpul vizual creat surprinde prin atmosfera propice visului, unde totul se derulează incert, ambiguu. Onirismul din această carte face posibilă trecerea spre alte sfere, unde eul creator e liber să alerge printre veacuri. În poemele acestui autor contemporan întalnim motivul literar al senzualității, exprimat prin imaginea simbolică a sânilor. Acest motiv face referire la starea
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
-i fi suficient să scrie; cărțile, natura sunt pentru ea momentele cele mai fericite ale existenței, Omul fiind labil, întreținându-I o dorință insuportabilă de dragoste care nu-și poate găsi o soluție. Autoarea se refugiază într-un fel de onirism, are ceva din temperamentul femeilor trubadur care au existat în Evul Mediu, la curțile senioriale. O apropie de acestea un anumit feminism, un dispreț pentru Alesul care se lasă așteptat, incapabil de a întreține miracolul iubirii. În egală măsură autoarea
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
critica literară nu a încurajat aceste creații, fiind considerate vetuste, ele netrecând de zidul postmodernismului- rege din anii ‘80. Așadar, puțini poeți contemporani, chiar dintre cei practicanți online, au marșat pe simplitatea genului oniric, revelatoriu, preferându-se alegorismul, epicizarea, metapoeticul, onirismul ludic suprarealist. Sorin Micuțiu scrie din lumea sa imaginară dar necreată artificial, intubată, ci din sinele său curat, cel neexpus realității, cel neatins de mediul crizat și denaturat, sinele său purificat prin poezie. “joc origami cu visele în anticamera inimii
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
său curat, cel neexpus realității, cel neatins de mediul crizat și denaturat, sinele său purificat prin poezie. “joc origami cu visele în anticamera inimii îngădui iubirii să cadă pe gânduri pe șevaletul de șoapte” (Totul pare efemer) O definiție a onirismului spune: “Ținta imaginarului oniric - mărturisită, deci conștientă și, ca atare, „construită” - este de a viețui interior într-o altă realitate, paralelă, edificată în ansamblu ca „lume”, funcționînd într-un cronotop nenormat firesc,” (Mircea Braga / INSURGENȚA ONIRICĂ - ÎNTRE POEZIE ȘI CONTEXT
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
proză. Dialogul devine un fel de maieutică utilizată pentru a scoate adevăruri literare și semnificații noi din fapte aparent banale. Narațiunea epică, are puterea de a „fura”cititorul interesat de cunoaștere artistică și împletește subtil elemente de romantism, realism critic, onirism și impresionism. Visul în proza sa se combină organic cu fantezia și se intersectează deseori cu impresionismul. Autoarea nu folosește decât rareori nume de lucruri sau persoane, dar în schimb își construiește și comunică cu ușurință imagini impresioniste, atât cu privire la
RECENZIE. VOLUMUL DE PROZĂ „JERTFĂ DE SEARĂ”, DE VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357724_a_359053]
-
înainte de vreme cu lucrurile serioase de pe lumea aceasta, între care se numără și poezia. Mircea Bârsilă a girat debutul lui Alexandra Pârvan cu volumul “Prinsoare “, apărut în 2001, observând o “armonizare a contrariilor”, remarcânduse prin asociațiile duale, în spiritual unui onirism îmblânzit de emoția credibilă, cu remarcă Adrian Alui Gheorghe. Și la Cluj descoperim o paletă diversă de abordare a stări poetice.De la șaizeciștii Aurel Rău, Aurel Gurghianu, la optzecișii Ion Mureșan, Ion Cristofor și până la milenariștii Ionuț Țene, Flavia Teoc
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
presiune a unui vis insista. Aici se corelează, într-un mod original, imaginea unui eu, antrenat în efortul lăuntric al unei lupte cu tendințe de sens contrar. Interesant pentru o psihologie a profunzimilor eului, prin care reacționează personajele, dând prioritate onirismului, îl aproprie pe autor de psihanaliză și piesa de teatru căpătând o valoare euristică, în descoperirea unor lumi al subconștientului Îți întind mâna. Să ieși în zori, Numai să te trezești din somn copilă a lui Dumnezeu!” spunea Carl. Eu
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
al subconștientului Îți întind mâna. Să ieși în zori, Numai să te trezești din somn copilă a lui Dumnezeu!” spunea Carl. Eu demonismul pe care îl promovează Dumitru Velea în piesa sa este o pledoarie pentru realizarea libertății interioare, fiindcă onirismul ca vis este, uneori, generator de creație literară. De aceea piesa este o psihodramă, fiindcă, însăși creația se naște din tensiuni lăuntrice, cum ar spune Pierre Janet. Creația este de aici încolo rezultatul unui efort voit și coerent, îndreptat împotriva
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]