216 matches
-
evaluare a activității joacă rolul principal în acest sens. Diferențierile care apar în aspectul pozitiv, negativ sau mixt al motivației câmpului activității didactice se explică prin efectul interacțiunilor și combinațiilor acestor dimensiuni pe orizontală sau pe verticală. În filogenie și ontogeneză se elaborează anumite stări de necesitate sau sensibilizări ale organismului pentru diferite obiecte. Așa se dezvoltă trebuințele. Alături de trebuințe se dezvoltă și impulsurile, intențiile, valențele și tendințele. Ansamblul acestor stări de necesitate ce se cer satisfăcute și care îl împing
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții psihice. Modelul explicativ, pe care l-a propus în urma cercetărilor interdisciplinare ale Școlii de la Geneva, este bine cunoscut din lucrările autorului. J. Piaget a expus sistemul stadiilor dezvoltării cognitive în mai multe reprize. Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico - matematic - aspect care l-a interesat predilect pe Piaget - se prezintă ca o succesiune de stadii: Stadiul senzorio - motor (0 - 2 ani) Corespunde dezvoltării și coordonării capa cităților senzoriale și motorii
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
variante, dar nu singura (în viziunea lui Piaget, în acest salt cognitiv își are rădăcinile idealismul adolescenței). Acest model a primit, în timp, numeroase confirmări, dar și infirmări parțiale. Principalele critici care i se aduc se axează pe: - limitarea studierii ontogenezei cognitive la perspectiva logicii clasice, care nu acoperă, totuși, spațiul cogniției; - neluarea în calcul a interacțiunii sociale ca mediator cognitiv între realitatea fizică și construcția mintală a subiectului. Cert este faptul că, elogiată sau discutată critic, stadialitatea piagetiană rămâne punct
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată exclusiv de această problemă și literatura anglo-saxonă. În literatura de specialitate pentru precizarea dezvoltării psihogenetice este folosit conceptul de stadiu iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă. A. Stadialitatea cognitivă - J. Piaget Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico - matematic, se prezintă ca succesiune de stadii (J. Piaget a fost interesat cu predilecție de acest aspect). I Stadiul senzorio - motor (0 - 2 ani) Corespunde dezvoltării și coordonării capacității senzoriale și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ce are ca urmare inversarea raportului între planurile gnoseologice (dacă până acum drumul cunoașterii ducea obligatoriu de la real către posibil, acum posibilul devine categoric supraordonată). Modelul lui Piaget a primit numeroase confirmări dar și infirmări parțiale sau critici: - limitarea studierii ontogenezei cognitive la perspectiva logicii clasice care nu acoperă totuși spațiul cognitiv; - neluarea în calcul a interacțiunii sociale ca mediator cognitiv între realitatea fizică și construcția mintală a subiectului. Cu toate aceste critici stadialitatea lui Piaget rămâne punctul obligatoriu în intersecția
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de, măduva osoasă hematogenă, iar la adult, de, ficat, splină și măduvă hematogenă. La toate vertebratele (inclusiv omul), organul limfoid primar este - timusul - pentru limfocitele ,,T” și măduva osoasă - pentru limfocitele ,,B”. Organele limfoide primare, se dezvoltă de timpuriu în ontogeneză, perioadă în care sunt populate de celule care provin din celule stem hematopoietice, ele involuând cu vârsta, iar limfocitele, odată eliberate în circulație, nu mai revin în aceste organe. Extirparea lor, afectează răspunsul imun al organismului. Timusul - principalul organ limfoid
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
mai mică, cu atât afirmațiile de natură prognostică trebuie să fie mai rezervate 47". "Retardarea mintală presupune o stare psihică defectuoasă, disproporționată, permanentă, cu caracter global și omogen, lipsită de progrediență, a cărei cauze au acționat în etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal, până la 3-4 ani ca vârstă limită de maturare a creierului, dar al căror început de acțiune s-a situat înaintea conturării elementare a funcțiilor psihice, înainte de 18 luni de viață extrauterină 48". Aceasta și datorită faptului că, dacă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și mă îndrăgosteam de diferiți poeți, pe care îi învățam pe de rost, încercam să scriu ca ei. Am trecut astfel așa cum în burta mamei embrionul trece prin toate stadiile dezvoltării speciilor până la om prin diversele stadii ale dezvoltării literare (ontogeneza repetă filogeneza nu numai în biologie), ultimul avatar de care a trebuit să trec, înainte de a ajunge la mine însămi, fiind cel al generației mele. A.-I. P.: Între anii 1963-1967, dragostea pentru literatură s-a concretizat prin înscrierea dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a teoriei deficitului cultural, se situează teoriile de tip antropologic care atestă ideea că diferențele culturale în plan individual, dar și grupal, pot genera consecințe negative în sfera atitudinilor școlare, culturale, sociale. Se poate vorbi de discontinuități ce apar în ontogeneza marcată de diferite tranziții între situații socio-culturale, dar și de șocuri culturale cu care se confruntă în special acele grupuri obligate să se adapteze la o nouă situație culturală (țările colonizate, grupurile ce se definesc minoritare involuntar). Aceste teorii deschid
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școlar. Un elev care nu simte nici un impuls sau nici o nevoie de a acționa este caracterizat ca un elev nemotivat, în timp ce un elev care este activat sau energizat de a acționa spre un obiectiv este considerat un elev motivat. Pe parcursul ontogenezei, asupra fiecărui individ uman acționează cerințe și norme din partea mediului social, care devin stimuli interni cuprinși sub termenul general de “motivație”. Sursele motivației sunt multiple și complexe. Spre deosebire de celelalte viețuitoare care acționează predominant instinctiv, la om motivația este mult mai
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
față de probleme, capacitatea de redefinire și de evaluare. Trăsăturile de personalitate, dimensiunile nonintelectuale implicate în știință și artă sunt: curiozitate epistemică, pasiune, productivitate, evantai larg de interese, nonconformism, independență și inițiativă, capacitatea de asumare a riscului, interesul pentru complexitate. În ontogeneză, ambele tipuri de creativitate, deși se activează în adolescență, în adevăratul sens al cuvântului, la vârsta preșcolară pot apărea indicatori pentru o formă sau alta. Acest lucru este important pentru demersurile educative care să favorizeze manifestarea unor potențialități, valorificarea acestora
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
scade cantitatea de acizi nucleici legați de proteine. Mușchiul somatic are o activitate colinesterazică mai mică la adult decât la individul tânăr sau la embrion; dealtfel în cursul dezvoltării cantitatea de acetilcolină din mușchiul striat scade. În primele stadii ale ontogenezei are loc o adaptare a mușchiului striat la eforturi bruște, prin creșterea activității enzimelor care asigură refacerea rapidă a stocului de ATP. Mușchiul striat, pe măsură ce evoluează pe plan ontogenetic, capătă o capacitate din ce în ce mai mare de producție energetică, atât pe cale aerobă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fibrei striate are o evoluție ontogenetică caracterizată prin perfecționarea proceselor care furnizează energie aparatului contractil, care la rândul său evoluează spre o reactivitate crescută față de ATP și spre o pondere mai mare în ansamblul fibrei. Numeroase cercetări relevă modificarea în ontogeneză a excitabilității electrice și a contractilității fibrei musculare striate. Scăderea cronaxiei se produce începând din viața intrauterină până la vârsta de 20 de luni, când atinge valoarea de la adult. În paralel crește viteza contracției, valoarea de la adult fiind atinsă la vârsta
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de tonus, de tip tetanic. Din punct de vedere al evoluției parametrilor bioelectrici, s-a semnalat creșterea gradului de polarizare al sarcolemei, în legătură cu maturizarea sinapselor motoare, creșterea potențialului de repaus, potențialului de acțiune și vitezei de conducere a impulsului. Deci ontogeneza, la fel ca și filogeneza, duce la creșterea vitezelor funcționale ale mușchiului. Aspecte semnificative prezintă dezvoltarea ontogenetică a reglării funcției musculare. Joncțiunea neuromotoare se dezvoltă treptat, sub ambele aspecte, morfologic și enzimatic. Are loc restrângerea ariei sensibile la acetilcolină la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ontogenetică de la reacțiile tonice la reacțiile tetanice este corelată cu dezvoltarea inervatiei motoare (în special cu mielinizarea căilor piramidale), deci poate fi considerată o evoluție a funcției neuromusculare. Reglarea biochimică a metabolismului fiberi musculare striate se perfecționează gradat în cursul ontogenezei, mai bine studiată fiind acțiunea insulinei asupra metabolismului glucidic. În etapa ontogenetică corespunzătoare procesului de îmbătrânire țesutul muscular se apropie de proprietățile descrise la individul imatur. Astfel, scade sinteza de substanțe macroergice, se micșorează potențialul de membrană, scade conținutul de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
folosit pentru setarea „ceasului”. Natura specifică a „ceasului” rămâne neschimbată, dar nu există nici o Îndoială, că aici acționează mecanismul fiziologic care poate implica ambele componente endocrine și neuronale (nervoase). Majoritatea ritmurilor sunt formate În timpul procesului de dezvoltare individual (ontologia sau ontogeneza). Astfel, fluctuațiile de zi cu zi ale activității diferitelor funcții ale copilului sunt respectate Înainte de naștere, se pot Înscrie În a doua jumătate a sarcinii. Ritmurile biologice sunt puse În aplicare În strânsă interacțiune cu mediul și reflectă caracteristicile unui
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
diferențiat, adaptat obiectivelor diferitelor subsisteme ale sale. În educația fizică distingem trei acțiuni specifice: influențarea dezvoltării fizice, educarea calităților motrice (fizice) și învățarea mișcărilor. Acestea se îmbină permanent, se intercondiționează și corelează în diferitele etape ale procesului instructiv-educativ. Dacă, în ontogeneză, calitățile motrice ale individului cunosc o anumită evoluție (dezvoltare), educarea presupune un nivel de dezvoltare superior, obținut în urma utilizării unor tehnologii, metode specifice în cadrul procesului practicării exercițiilor fizice (este vorba, de fapt, de dirijarea dezvoltării calităților motrice). Învățarea mișcărilor are
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
optime a indicilor tehnici și tactici ai sportivului în concurs, consecință a pregătirii fizice). Așa cum reiese din definițiile prezentate, dezvoltarea fizică nu este doar un proces natural, ci și condiționat din punct de vedere social. Este natural deoarece omul, în ontogeneza sa, se supune legilor naturii (Matveev și Novicov, 1980; Dragnea și colab., 2002, p. 193-195): legea interacțiunii tendințelor ereditare de dezvoltare cu tendințele determinate de condițiile de viață; legile condiționării reciproce a modificărilor funcționale și structurale; schimbarea treptată a perioadelor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mai trebuie să le ia în seamă, ignorîndu-le adesea prezența în textul biblic; succesiunea logică a principalelor momente ale organizării comunității umane de "după cădere" (filogeneza); matricea pe care se desfășoară în ultimă instanță existența fiecărui individ uman în parte (ontogeneza); cadrul în care se înscrie istoria creației individuale sau/și general umane (culturogeneza); trama profundă a întregii istorii umane trecută, prezentă și viitoare -, Biblia reprezentînd, din acest punct de vedere, cu adevărat cea mai mare "carte de înțelepciune și profeție
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care activează parcă intenția Creatorului de a se regăsi în toate, după chipul și asemănarea sa. Această regăsire face ca partea să reproducă (repete) arhetipal întregul, în următoarea succesiune de etape: • în plan ontologic: creația divină -› cosmogeneza -› antropogeneza -› sociogeneza -› filogeneza -› ontogeneza -› logogeneza -› culturogeneza; • în plan gnoseologic: arhetipul biblic -› succesiunea filogenetică -› matricea ontogenetică -› ecourile profane -› cadrul istoric al creației -› trama istoriei umane. Putem constata, ca o concluzie deosebit de interesantă, faptul că în această extrem de comprimată desfășurare a consecințelor creației și, în subsidiar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a două canale complementare: • canalul obscurului "inconștient colectiv" postulat de Carl Jung, care face de exemplu ca inocenta față a copilului mic să fie suficient de mobilă pentru a exprime, adesea, informații false; în această alternativă, minciuna este asumată în ontogeneză ca o moștenire, ca rezultat genetic al unui ignorat "nucleu dur" (arhetipal); s-ar acredita astfel una din principalele teze ale inneismului chomskyan, pe care și constructivismul piagetian îl ia în seamă: tendința de a minți a copiilor este naturală
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
omului de a deforma adevărul și realitatea, că aceste tendințe se manifestă conform unei ritmicități temporale relativ stabile. Altfel spus, există un "timp (potrivit) al minciunii", care punctează "timpul omului" însuși. Căci, și în acest context se poate spune că ontogeneza repetă filogeneza, respectiv că cei mici învață să mintă (în timp) tot așa cum au învățat protopărinții și mai apoi părinții lor. Potrivit modului în care omul se raportează mistificărilor (minciunilor) mai mari sau mai mici ale istoriei, putem regăsi cele
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a trunchiului cerebral care intervine în reglarea marilor funcții vitale (ciclurile veghe-somn, controlul activităților motrice reflexe (mersul și tonusul postural) și în funcțiile cognitive, cum este atenția; * momentul istoric de dezvoltare al reliefării și diferențierii organelor senzoriale în cursul filoși ontogenezei; * posibilitatea nașterii spontane de reflexe condiționate ale modalităților diferitelor simțuri; b. persoanele cu activități artistice au înclinații într-un procent mai mare spre trăiri sinestezice decât persoanele care nu au astfel de preocupări; c. frecvența întâlnirii de sinestezii scade în
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
nașterii spontane de reflexe condiționate ale modalităților diferitelor simțuri; b. persoanele cu activități artistice au înclinații într-un procent mai mare spre trăiri sinestezice decât persoanele care nu au astfel de preocupări; c. frecvența întâlnirii de sinestezii scade în decursul ontogenezei. La popoarele primitive, senesteziile joacă un rol mai mare decât la cei aflați pe trepte superioare de dezvoltare socio-economice. d. anumite fenomene psihopatologice, mai ales la schizofreni, sunt puternic cuplate cu apariția de sinestezii. e. sinesteziile apar frecvent mai ales
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
artificial, cu rezultat, o cățea cu produs recoltat de la un câine. Tot pe bază de experimente demonstrează că în fecundare lichidul spermatic asigură unificarea spermatozoidului cu ovulul, de unde și importanța pe care i-o acordă. Totuși Spallanzani nu rezolvă problema ontogenezei (ontos = ființă), procesului intim al apariției vieții. Ca și Albert Haller și Morgagni, Spallanzani practică și recomandă repetarea experimentului de mai multe ori, variind condițiile și apoi concluzionând. Această rigoare științifică este caracteristică experimentaliștilor și Spallanzani a ilustrat-o cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]