215 matches
-
de a contribui la rezolvarea sarcinii, precum și relații întemeiate pe alte rațiuni decât încrederea în oportunitatea contribuțiilor flexibile, reciproc adaptive (vezi și conceptul heedful interrelating, Weick și Roberts, 1993). De aceea, o problemă centrală a cercetării sistemelor funcționale o constituie ontogeneza cunoștințelor individuale și împărtășite, analiza condițiilor, mijloacelor și modalităților prin care ele sunt comunicate și adaptate cu scopul de a fi utilizate ca resurse în desfășurarea activității cognitive distribuite. 2. Obiectivul cercetării Având în vedere reglementările formale ale funcționării sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
actorilor sociali. Această transformare are loc pe platforma obiectivă a cooperării interindividuale în grup și a apariției conștiinței forței opiniei publice. Se pare că, fără a putea stabili limite precise de vârstă și a putea găsi granițe nete între stadiile ontogenezei conștiinței morale, ea se formează și evoluează în sensul mecanismului general al construirii lumii interioare prin acțiunile exterioare și al dezvoltării gândirii de la concret la abstract. A. Chircev (1974) a pus în evidență, de exemplu, progresele înregistrate de elevi în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adulți. Iar Kenigston consideră că există tineri care nu depășesc până la 24 de ani faza preconvențională și că imensa majoritate a lor rămân cantonați în cea convențională. Aceste aprecieri sunt cu totul relative, având în vedere specificitatea contextelor socioculturale. Analizând ontogeneza moralei, trebuie să arătăm că ea nu este același lucru cu ontogeneza orientărilor axiologice; valorile morale, deși ocupă un loc central în sistemul de valori, sunt doar componente ale acesteia. Or, cristalizarea conștiinței axiologice personale înseamnă și stabilirea unor raporturi
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de ani faza preconvențională și că imensa majoritate a lor rămân cantonați în cea convențională. Aceste aprecieri sunt cu totul relative, având în vedere specificitatea contextelor socioculturale. Analizând ontogeneza moralei, trebuie să arătăm că ea nu este același lucru cu ontogeneza orientărilor axiologice; valorile morale, deși ocupă un loc central în sistemul de valori, sunt doar componente ale acesteia. Or, cristalizarea conștiinței axiologice personale înseamnă și stabilirea unor raporturi, ierarhii între diferite genuri de valori (morale, politice, intelectuale etc.). Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
răspund nevoilor lui personale. Ele au câteva caracteristici generale: 1) sunt universale (acționează la toți oamenii); 2) sunt necesare (în sensul că îndeplinesc rolul de echilibrare psihologică a individului); 3) sunt individuale (caracterizează fiecare individ în parte, depind de particularitățile ontogenezei sale); 4) sunt stabile (se fixează o dată pentru totdeauna). Dacă existența mecanismelor de apărare nu poate fi pusă la îndoială, credem că părerea autorului potrivit căreia ele ar fi stabile, date și fixate în individ o dată pentru totdeauna este eronată
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
situație de viață. Este insuficientă deci, explicația adaptăriidezadaptării doar prin factorii externi, ignorîndu-se particularitățile echipamentului adaptativ individual. Copilul, ca și adultul, este un agent al propriei sale dezvoltări, este o entitate activă care contribuie la conturarea specificului său psihologic În ontogeneză, și nu este doar o ființă manipulată de factorii externi. Apoi, trebuie luat În considerare și nivelul de vîrstă al elevului, deoarece fiecare etapă cronologică de dezvoltare are resurse, motivații și mecanisme diferite de adaptare, În adolescență, de exemplu, spre deosebire de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
folosit pentru setarea „ceasului”. Natura specifică a „ceasului” rămâne neschimbată, dar nu există nici o Îndoială, că aici acționează mecanismul fiziologic care poate implica ambele componente endocrine și neuronale (nervoase). Majoritatea ritmurilor sunt formate În timpul procesului de dezvoltare individual (ontologia sau ontogeneza). Astfel, fluctuațiile de zi cu zi ale activității diferitelor funcții ale copilului sunt respectate Înainte de naștere, se pot Înscrie În a doua jumătate a sarcinii. Ritmurile biologice sunt puse În aplicare În strânsă interacțiune cu mediul și reflectă caracteristicile unui
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
experiențe; demonstrația prin imitarea unor procese, fenomene. Exercițiul articulatoriu: imitativ cu ajutorul imaginilor audio-vizuale; fonator: spontan independent Comparația: ortofonie sonoră grafică sonoră și grafică Derivarea sunetului: din sunete apropiate ca loc și mod de articulare; din sunete care apar primele în ontogeneză. Mijloace didactice Obiecte confecționate: profile de articulare, alfabetul (litere și silabe mobile), planșe și imagini, ilustrații, jocuri de cuvinte, propoziții mobile, texte prelucrate; Reprezentări proiectabile: diapozitive, diafilme, filme, folii; Mijloace de exersare: aparate, truse logopedice, jocuri didactice; Mijloace de evaluare
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
ro Lect.univ.drd Roxana Ateșoae 4.6. Asistență socială a persoanelor de vârsta a treia 4.6.1. Prezentarea generală a grupurilor țintă (nevoi, cauze, teorii generale explicative, dimensiuni ale intervenției sociale) Îmbătrânirea reflectă modificările ce apar în decursul ontogenezei, adică a istoriei biologice a organismului. Bătrânețea este o etapă normală a ciclului de viață , cu o fiziologie proprie, caracteristică și care pune în evidență stigmate involutive. Îmbătrânirea demografică este un fenomen produs pe fondul creșterii speranței de viață și
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
nu pot lua orice formă. Organizarea În cauză este opera a doi factori: a factorului endogen - mediul intern - și a factorului exogen - mediul extern. Nici unul dintre acești doi factori nu poate fi eliminat, primordialitate În timp are Însă factorul endogen. Ontogeneza Eu-lui coincide la Început cu maturizarea funcțiilor nervoase și, cu toate că primul act al personalizării nu se pune În scenă decât atunci când subiectul reușește să se detașeze de obiect, personalitatea se realizează pe un anumit fond nervos, endocrin și umoral moștenit
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de cercetare genetică în teratologie Efectul teratogen al multor medicamente (indiferent de origine) este mult discutat și disputat (polipragmazie). Este evident că factorii de coordonare și integrare a organismului viu, îndeosebi factorii endocrini și neuroendocrini joacă un rol important în ontogeneza normală și patologică. O importantă direcție de cercetare este și studiul relațiilor materno-fetale în patologia prenatală. Cea mai importantă cale de acces spre embrionul mamiferelor (placentatelor) este cea sanguină [Bareliuc, 1977], transplacentară. Se va ține cont de condițiile prezente în
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
malformațiilor sau a altor procese disontogenetice [Geormăneanu, 1978]. Pe lângă aceasta, cu ajutorul metodei cultivării pe medii, se pot studia efectele unor acțiuni și intervenții locale asupra proceselor normale și patologice de diferențiere, creștere, regenerare etc. Cercetarea degenerescențelor și necrozelor celulare în ontogeneză Aceste degenerescențe fiziologice contribuie la realizarea unor procese morfogenetice, apar în locuri și momente importante din punct de vedere a dezvoltării acestora și modelează forma unor organe (de pildă, contururile membrelor la embrionul de pasăre). Pe de altă parte, s-
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
care Schleiermacher le propune sunt lipsite de orice detentă teologică. Pentru a înțelege o operă, credea teologul german, este nevoie de alianța dintre intuiție (Anschauung) și sentiment (Gefühl). Schleiermacher articulase două atitudini în fața textului: perspectiva gramaticală, care circumscrie procesul de „ontogeneză” a obiectului cultural și, respectiv, perspectiva psihologică, care investighează rezonanța procesului de creație în sufletul (încă nematerializat) al artistului. De fapt, interpretarea este pentru Schleiermacher similară unui puseu vaticinar. Divinația este încercarea criticului de a-l înțelege în mod empatic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
unor valori etc. nu ar fi posibile. Astfel, raportul gândire-limbaj-memorie-atenție1 rezidă mai Întâi În apartenența lor la ceea ce numim intelect, acel ansamblu de elemente ale psihismului ce permite cunoașterea prin detașarea de experiența nemijlocită și care se constituie treptat, În ontogeneză, prin interacțiunea cu mediul sociocultural. Analizând specificul proceselor psihice la copiii/elevii cu diferite tipuri de deficiență, vom descoperi câteva particularități cu implicații majore În activitatea didactică desfășurată cu aceștia. Dacă, În condiții obișnuite de dezvoltare și funcționalitate normală a
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de fapt, tulburările dobândite În condițiile specifice ale dezvoltării, adică În prezența unor factori perturbatori/dereglatori ai acesteia. În literatura de specialitate, ele mai sunt numite fie abateri În dezvoltare, fie disontogenii (dereglări ale procesului de structurare a personalității În ontogeneză), fie Întârzieri În dezvoltare. Mai trebuie menționat faptul că Între tulburarea primară și consecințele sale secundare În planul dezvoltării există o interacțiune complexă, rezultatele acesteia depinzând În mare măsură de condițiile de mediu, precum și de activismul sau pasivitatea cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pentru a se evita corectarea lor pe viitor. DEZVOLTARE MOTRICĂ (engl. motric development) - Procesul de elaborare, diferențiere și consolidare a diferitelor tipuri de conduite motoare. Motricitatea reprezintă pentru ființa umană ansamblul posibilităților de a acționa, cu o dezvoltare intensă în ontogeneză și organizată în două mari direcții: locomoție și activități complexe din poziție verticală; activități manuale care în copilărie, prin joc, capătă suplețe și precizie. Rolul motricității este atât de mare, încât unii specialiști au vorbit de primatul ei asupra dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și organelor; psihică, concretizată prin manifestări intelectuale, structurate definitiv și care mijlocesc autonomia lor; emoțională, concretizată prin diferențierea emoțiilor, stabilizarea sentimentelor, dar și capacitatea de control al acestora; socială, concretizată printr-o adaptare deplină la condițiile vieții și activității. În ontogeneză, reprezintă perioada cuprinsă între tinerețe și bătrânețe (Popescu-Neveanu, 1978). În opinia lui A. Gesell (apud Larousse, 2006), maturitatea este o componentă a comportamentului specific stadiului de copil. Numărul trăsăturilor de maturitate crește odată cu vârsta. După A. Gesell, se disting patru
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stadiului de copil. Numărul trăsăturilor de maturitate crește odată cu vârsta. După A. Gesell, se disting patru sfere comportamentale: comportamentul motor, comportamentul de adaptare, comportamentul verbal, comportamentul personal și social. Maturizarea este legată de organizarea - în cursul etapelor preși postnatale ale ontogenezei - a structurilor (morfologice și funcționale) și a mijloacelor de comunicare (sinapse etc.) între diferitele sisteme ale organismului, care îl conduc pe acesta (în întregime sau parțial) spre o stare stabilă și finită. A fost distinsă maturizarea dezvoltării, presupusă a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Caligula), Samuel Beckett (Așteptându-l pe Godot și Sfârșitul partidei) și Jean-Paul Sartre (Sechestrații din Altona)12. În anii imediat următori, semnătura începe să-i fie întâlnită și în alte reviste, fie sub poeme, fie sub texte critice sau traduceri. Ontogeneza poetică se încheiase deja; tânărul Mircea Ivănescu devenise, înainte de toate, Mircea Ivănescu, poet al discreției. De la estetic la etic După toate aceste discuții despre estetica poeziei ivănesciene, n-aș vrea să închei fără două vorbe despre etica ei. Mircea Ivănescu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de mediu de pe planetă prezintă o noutate cu o semnificație cu totul aparte. Am putea afirma, fără teama că vom greși, că aici putem găsi unele dintre rădăcinile transformismului lui J.B. Lamarck. În cercetările sale Goethe surprinde unele cicluri în ontogeneza plantelor, care s-ar desfășura în două etape, pe care le-a numit expansiune și contragere. Expansiunea frunzelor ca organe vegetative, realizată în ontogeneza plantelor este urmată de contragerea lor în formarea florilor (bractee, caliciu, corolă etc.). Expansiunea petalelor ar
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
găsi unele dintre rădăcinile transformismului lui J.B. Lamarck. În cercetările sale Goethe surprinde unele cicluri în ontogeneza plantelor, care s-ar desfășura în două etape, pe care le-a numit expansiune și contragere. Expansiunea frunzelor ca organe vegetative, realizată în ontogeneza plantelor este urmată de contragerea lor în formarea florilor (bractee, caliciu, corolă etc.). Expansiunea petalelor ar fi urmată de contragerea staminelor și a pistilului; expansiunea Țesuturilor în formarea fructelor este urmată de contragerea structurilor în formarea seminței și a embrionului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cât și cu mediul. Imanishi numește societatea indivizilor specia. Societatea are nevoie de un mod de trăi comun, trebuie să funcționeze principiul identității. A identității proprii și a identității celorlalți membri. Identitatea este recunoașterea propriei persoane (individualitate). Se formează în ontogeneză și are și dimensiuni filogenetice. Identitatea are o încărcătură semiotică. Este vorba de recunoașterea propriilor semne și semnale lansate către mediu și diferențierea lor de a semenilor. Recunoașterea în oglindă reprezintă un test de inteligență care a fost trecut de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
scade cantitatea de acizi nucleici legați de proteine. Mușchiul somatic are o activitate colinesterazică mai mică la adult decât la individul tânăr sau la embrion; dealtfel în cursul dezvoltării cantitatea de acetilcolină din mușchiul striat scade. În primele stadii ale ontogenezei are loc o adaptare a mușchiului striat la eforturi bruște, prin creșterea activității enzimelor care asigură refacerea rapidă a stocului de ATP. Mușchiul striat, pe măsură ce evoluează pe plan ontogenetic, capătă o capacitate din ce în ce mai mare de producție energetică, atât pe cale aerobă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fibrei striate are o evoluție ontogenetică caracterizată prin perfecționarea proceselor care furnizează energie aparatului contractil, care la rândul său evoluează spre o reactivitate crescută față de ATP și spre o pondere mai mare în ansamblul fibrei. Numeroase cercetări relevă modificarea în ontogeneză a excitabilității electrice și a contractilității fibrei musculare striate. Scăderea cronaxiei se produce începând din viața intrauterină până la vârsta de 20 de luni, când atinge valoarea de la adult. În paralel crește viteza contracției, valoarea de la adult fiind atinsă la vârsta
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de tonus, de tip tetanic. Din punct de vedere al evoluției parametrilor bioelectrici, s-a semnalat creșterea gradului de polarizare al sarcolemei, în legătură cu maturizarea sinapselor motoare, creșterea potențialului de repaus, potențialului de acțiune și vitezei de conducere a impulsului. Deci ontogeneza, la fel ca și filogeneza, duce la creșterea vitezelor funcționale ale mușchiului. Aspecte semnificative prezintă dezvoltarea ontogenetică a reglării funcției musculare. Joncțiunea neuromotoare se dezvoltă treptat, sub ambele aspecte, morfologic și enzimatic. Are loc restrângerea ariei sensibile la acetilcolină la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]