KorAP: Find »[drukola/base=ontologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...60 >

1,491 matches

Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803

cadru, se simte stingher și străin. Trebuie să reținem faptul că taina omului nu se cuprinde și nu se închide în el însuși, ci se raportează la Arhetipul după care a fost el a creat și spre care tinde - Dumnezeu. Ontologia sa este iconică, adică ne conduce spre Dumnezeu, a cărui icoană imperfectă, dar în continuă epectază, este omul. “În profunzimea tainei sale, omul nu există doar pentru sine și prin sine, ci prin voința Creatorului său și pentru semenii săi

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401365783.html [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920

urmă Paul Anghel, punându-le pe o listă de „păzitoare a templului eminescian”, dau prin discuția lor o cale regală în studiul lui Eminescu. Calea Paleologu Matta în studierea lui Eminescu este o adevărată metodă: 1. se începe cu Heidegger („Ontologia” și al său „lichtung”); 2. urmează Kant (eventual și Platon); 3. Nietzsche; 4. se trece la români, primul fiind Vianu; 5. Călinescu; 6. Eminescu se începe cu poezia „La mijloc de codru des” (pentru a descoperi iubita); 7. se citește

DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-l pe Eminescu care spunea undeva: „Cine ești tu?”, abia atunci, prin Eminescu, l-am înțeles pe Heidegger!” etc. Înalta factură intelectuală a discuției, ideile prezentate derivate din profilul partenerelor de dialog, ne conduc adesea spre clarificarea unor concepte precum ontologie, axiologie, Timp (nu cel din calendare) sau fenomenologie. Despre ultimul concept, cel al fenomenologiei, Svetlana Paleologu Matta spune: 1. „este știința care te învață SĂ VEZI”; 2. „a reabilitat prioritatea sentimentului. Nu cele goale, facile, exterioare, ci sentimentul ca forță

DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395

a cadrului ontologic și a sociologiei politice eminesciene, tocmai fiindcă ambele se constituie într-un pas deosebit de important în ceea ce privește recompunerea istoriei complexe a chipului de lumini și umbre specific organismului statal demagogic din vremea sa. Căci, scrie același Ilie Bădescu, „Ontologia eminesciană face posibil realismul sociologic.”, Poetul fiind deschizătorul de drum al „seriei realismului sociologic oriental.”, fapt care invită nu numai la aplecare temeinică asupra acestei ample dimensiuni sui-generis a operei sale, dar și, deopotrivă, la recunoașterea actualității laturii lui de

IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1421624896.html [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
Corola-blog/BlogPost/93750_a_95042

Președinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Știință din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York Sentimentul religos la Eminescu: Persoană și ziaristica Alină Feld, Profesor de teologie la General Theological Seminary, New York Epigonism sau ontologie reactiva: Eminescu și Nietzsche Doru Tsaganea, P rofesor de Matematică la Metropolitan College of New York Fascinația infinitului în Luceafărul și La steaua Valentina Ciaprazi, Profesor de limbă și literatura franceză, LaGuardia Community College, New York Femeia muză a primului și ultimului

Al XXIII-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (166 de ani de la nasterea poetului) by http://uzp.org.ro/al-xxiii-lea-simpozion-anual-mihai-eminescu-166-de-ani-de-la-nasterea-poetului/ [Corola-blog/BlogPost/93750_a_95042]
Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883

ulterior în teologia creștină a veacurilor care au urmat. Ființă accidentală, Ființă în act, dar și Ființă în stare potențială, omul, de la scolastici încoace, a fost definit prin intricarea categoriilor substanței și spațio-temporalității. Ființa filosofiilor medievale, kantiene și postkantiene, în virtutea ontologiei (Ființa nu este un predicat real, la Kant) a fost succesiv Ființă a ființării (fapt de a fi ceva, essentia; sau simplă prezență, existentia), Ființă a naturii (res extensa) și Ființă a spiritului (res cogitans), ca mai apoi teza logicii

EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
Corola-blog/BlogPost/367371_a_368700

cadru, se simte stingher și străin. Trebuie să reținem faptul că taina omului nu se cuprinde și nu se închide în el însuși, ci se raportează la Arhetipul după care a fost el a creat și spre care tinde - Dumnezeu. Ontologia sa este iconică, adică ne conduce spre Dumnezeu, a cărui icoană imperfectă, dar în continuă epectază, este omul. În profunzimea tainei sale, omul nu există doar pentru sine și prin sine, ci prin voința Creatorului său și pentru semenii săi

PERSOANA TEOLOGICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Omul_persoana_teologica_.html [Corola-blog/BlogPost/367371_a_368700]
Corola-blog/BlogPost/363822_a_365151

lor de scenă, superbe, s-a ajuns la dezgolirea până la cea mai mică invizibilitate a totului?! Ce-am mai avea de spus dacă trebuie să pronunțăm despre muzică, de prea multe ori începutul de poveste, „a fost odată” cu eliminarea ontologiei stricto-sensu, de vreme ce atâtea stele ale muzicii ușoare românești, nu au dispărut fizic, numai că tinerimea de azi, nefăcând deosebire între răcnet, ori mormăit, și sunet, alege prima variantă a audibilului muzicii în formă de bătăi de ciocan pe timpane. Dar

MARINA FLOREA. CHIAR ŞI NUMAI UN CÂNTEC AL EI POATE VINDECA MUZICA UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_florea_chiar_si_numai_aurel_v_zgheran_1389097981.html [Corola-blog/BlogPost/363822_a_365151]
Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317

ziua Venerei/ Ori - poate joia : sub Jove/ Într-una din zilele : din pătratul ori rombul acela seducător - / Într-una din zilele probe : Levitezi.../ Și-ajungi departe, în celălalt sublim: ajungi singur... * Care sunt sensul, rostul, definiția ființei, în economia acestei ontologii artistice? Vom fi (plăcut) surprinși, dar deloc mirați, să constatăm, mai întâi, că ființa, în viziunea lirică a lui Marcel Turcu, este tripartită, așa cum ne-o dezvăluie - interesant! - și antropologia biblică (1 Tesaloniceni 5, 23): Uitat-am pașii: i-am

POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
Foarte concentrat într-un punct... Sau: Totuși - E Cel din Signatura Rerum - Totuși - E Cel din Signatura Rerum - E Mare! Acestui moment decisiv, acestei ieșiri din chinuitoarea dilemă a situării, concomitente, dar separate, în două planuri, în două așa-zicând ontologii divergente, acestei revelații, așadar, îi urmează, eliberarea, accesul spre aspațialitate și atemporalitate, viețuirea - atât cât e cu putință, și pentru câtă clipă e cu putință - în beatitudine și nemărginire. Textul ce pecetluiește noua identitate a eului (artistic sau empiric) e

POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786

LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > ION PACHIA-TATOMIRESCU - NICHITA STĂNESCU ȘI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) Autor: Ion Pachia Tatomirescu Publicat în: Ediția nr. 1084 din 19 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Repere biobibliografice. Nichita Stănescu (Ploiești, 31 martie 1933 - 13 decembrie 1983, București) are ca părinți pe Nicolae

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
București, Editura Grai și Suflet - Cultura Națională, 1995; Îngerul cu o carte în mâini (antologie din antume și postume, studiu introductiv, repere bibliografice de Alex. Ștefănescu), București, Editura Mașina de Scris, 1999, 336 pagini; etc. Douăzeci și patru de „trepte “ale stănescienei „ontologii a Limbii/Logosului “. În întrega creație poetică stănesciană se evidențiază „douăzeci și patru de trepte “ale unei foarte originale ontologii a Limbii/Logosului, vorbindu-se totodată și de două etape/ „vârste “creatoare fundamentale: a) etapa „ieșirii complete “din eminescianism, a „direcționării lirice

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
postume, studiu introductiv, repere bibliografice de Alex. Ștefănescu), București, Editura Mașina de Scris, 1999, 336 pagini; etc. Douăzeci și patru de „trepte “ale stănescienei „ontologii a Limbii/Logosului “. În întrega creație poetică stănesciană se evidențiază „douăzeci și patru de trepte “ale unei foarte originale ontologii a Limbii/Logosului, vorbindu-se totodată și de două etape/ „vârste “creatoare fundamentale: a) etapa „ieșirii complete “din eminescianism, a „direcționării lirice “între simbolism, expresionism și avangardism, prin „proletcultism “/ „realism-socialist “, către „resurecție “/ „modernism “, cuprinzând creațiile dintre anii 1957 și 1965

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
din eminescianism, a „direcționării lirice “între simbolism, expresionism și avangardism, prin „proletcultism “/ „realism-socialist “, către „resurecție “/ „modernism “, cuprinzând creațiile dintre anii 1957 și 1965, îndeosebi, volumele: Sensul iubirii, O viziune a sentimentelor, Dreptul la timp și Argotice; b) etapa cristalizării originalei „ontologii “a Limbii/Logosului, în volumele dintre anii 1966 și 1983, începând cu 11 elegii (1966), continuând cu Alfa (1967), Laus Ptolemaei (1968), Necuvintele (1969), În dulcele stil clasic (1970), Epica Magna (1978), Operele imperfecte (1979), și încheind cu Noduri și

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
memorial (ciclurile: Spălarea cu pietre, Seama poeziei, Tu departea, tu departea mea..., Iarna de la sfârșitul lumii, Scrisori pentru prieteni etc.), ori cu ineditele dintre 1966 și 1983, câte au fost și vor mai fi publicate. Ca întemeietor al unei „noi ontologii “a Limbii/Logosului, se relevă nu numai prin volumele de versuri publicate din 1966 până în 1982, ci și printr-o serie de articole teoretic-literare, printr-o serie de interviuri, de eseuri, majoritatea reunite în Cartea de recitire (1972), în Respirări

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
al damnării sinelui și însinelui la „vederea “/autocunoașterea prin altul care nu este, ori Quadriga, Adolescenți pe mare, Îndoirea luminii etc. - Ultimul poem fiind de fapt «strigătul desfăcându-se în cometele» celor 11 elegii, din 1966. B) Etapa cristalizării originalei „ontologii “a limbii/Logosului. Ca și la Marin Sorescu, în creația lui Nichita Stănescu s-au reliefat „mai devreme “trăsăturile „noii estetici “antiproletcultiste; mai exact, s-a realizat saltul în neliniarul „lirosofic “ Al gândirii metaforice, s-a afișat victoria semnificantului în

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
așteaptă să fie construit» (DL, 200). De fapt, Elegia a zecea se lămurește între paradoxurile ens-ului/non-ens- ului (ale «Omului-Fantă», ale „Fant-Omului “). VA URMA ------------------------------------------------------ Prof. Dr. Ion PACHIA-TATOMIRESCU Timișoara, 13 decembrie 2013 Referință Bibliografică: Ion PACHIA-TATOMIRESCU - NICHITA STĂNESCU ȘI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) / Ion Pachia Tatomirescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1084, Anul III, 19 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat

NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758

direcție, prin faptul că autorul argumentează și definește „etosul ortodox ca fiind unul divino-uman, un etos al îndumnezeirii, astfel încât, despătimirea este o trecere de la etică, în sensul relativ al înțelegerii, la ființialitate, la unirea cu Dumnezeu. Și aceasta, deoarece conținutul ontologiei ortodoxe (atât de frecvent invocată de autor în carte), este îndumnezeirea, și nu doar o simplă creștere morală. Părinții Bisericii au numit viața în Hristos, îndumnezeire, pentru a arăta scopul și conținutul real al vieții în Hristos. Prin urmare, conținutul

RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_parintelui_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
nu poate fi intepretată în duh raționalist și nici abordată pe baza criteriilor lumești ale unei etici umaniste”. Drept urmare, „Legea lui Dumnezeu nu se impune din exterior, ci se interiorizează și ființează în om prin trăirea libertății în Hristos, a ontologiei harului și a comunicării cu Dumnezeu.” În concluzie vom afirma că volumul de față urmărește clarificarea acestor deosebiri și distincții și, totodată, constituie un apel și o chemare la cunoașterea etosului patristic și scripturistic despre păcat și pocăință, despre conștiința

RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_parintelui_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978

Pop scrie nu o carte, ci o operă. Originalitatea, valoarea estetică și expresivitatea se raportează la o situație poetică fundamentală. Acesta este cadrul în care îl recunoaștem pe Ioan Es. Pop. Este situația lirică fundamentală de până la „Unelte de dormit”. Ontologia acestei poezii are puține elemente: ființe, stări, conexiuni, relații, evenimente. Deși drumul este de la „noi” („Ieudul fără ieșire”) la eul colateral („Pantelimon 113 bis”), între categoriile de existență nu a apărut încă ideea de rețea. Ființa espopiană este „ființa minimă

IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-eul-poetic-si-fiinta-minima-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
Corola-blog/BlogPost/357856_a_359185

MARGINEA LUMII Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Mă loveam în delirurile mele ca de un felinar frustrat de întunericul din preajmă. Viața mi-e asemenea unei prăvălii pline cu obiectele ontologiei tale, a căror identitate stă în etichetă.Afară, metafizica prezentului suspină ca un asasin grațios, violat de o victimă discretă. Ce infern mă picură peste emoțiile epidermei? Ce rai îmi mântuiește șomajul sufletului? Sforăitul gândurilor e ca un excitant inofensiv

GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_la_marginea_lumii_george_baciu_1340133689.html [Corola-blog/BlogPost/357856_a_359185]
Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389

a făcut! (Ioan 1, 1) Traducerea sanscristo-pelasgă corectă consider că este La început este Cuvântul... deoarece pune Darul Său, Creația, dar și natura Sa, divino-umană în slujba Omului, renăscându-l, îndrumându-l, ajutându-l, călăuzindu-l, apărându-l, tocmai pentru ca ontologia umanului să devină prin creație încoronarea întregii Sale Creații: „Omenitatea Sa, spune marele ierarh, eruditul teolog basarabean ... Citește mai mult Dumnezeu hărăzește atunci Elita Spiritual-Creștină-Creatoare,care-l poate reintegra pe cel pierdut sieși, familiei,renăscând societatea, comunitatea, nația, statul creștin

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
a făcut!(Ioan 1, 1)Traducerea sanscristo-pelasgă corectă consider că este La început este Cuvântul... deoarece pune Darul Său, Creația, dar și natura Sa, divino-umană în slujba Omului, renăscându-l, îndrumându-l, ajutându-l, călăuzindu-l, apărându-l, tocmai pentru ca ontologia umanului să devină prin creație încoronarea întregii Sale Creații: „Omenitatea Sa, spune marele ierarh, eruditul teolog basarabean ... XIV. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2192 din 31 decembrie

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015

pe sine: „Mă iubesc mult. Îmi pasă de mine”, Autodialog X), este demn de a fi iubit, deși le pretinde tuturor celor dragi (mai ales partenerului) o fidelitate, o exclusivitate nedezmințite (Celosa, Otrava, Căzătura). De reținut, apoi, spre a clarifica ontologia umanului din acest univers, că insul din prim-plan, cel canonic, cel emblematic, este, întotdeauna, femeie. Un alter-ego declarat al naratoarei (nu, desigur, al autoarei, în ciuda referențialității nestăvilite, chiar ostentative, a relatărilor). Alte femei memorabile: Bunica Lucreția, Mama, Emilia. Vom

IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
Corola-blog/BlogPost/373572_a_374901

Fides, Geneva, p. 60). La rândul lui, Jean Luc Marion îl completează arătând că la Sfântul Anselm de Canterbury Dumnezeu este transcendent în raport cu gândirea umană și îl inscrie pe acesta în direcția aeropagită (Jean-Luc Marion, L'argument relève-t-il de l'ontologie, Presses Universitaires de France, Paris, 1991, pp. 221 - 259). Argumentul ontologic invocat aici este formulat de Anselm de Canterbury în Proslogion unde acesta arată că omul are în ființa sa ideea de Dumnezeu și ,,nimic mai mare nu poate fi

MOŞTENIREA SFÂNTULUI ANSELM DE CANTERBURY de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_mihaela_macsut_1411816085.html [Corola-blog/BlogPost/373572_a_374901]