492 matches
-
frigul, da’ cam de timpuriu, și ne-o adus o baie de campanie militară. Toată lumea la baie, la baie, la baie. Și baia aia de campanie nu ne putea da și apă rece... și era apa caldă de aproape ne opăream, și n-avea de unde rece, ca să o potrivească... O zis: „Intrați cum ați pute’, că n-avem ce face”... Și așa am făcut baie. Și cum am ieșit, cum m-am șters cu ștergarul, am și simțit aici În partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dolari pe săptămână fiecare. Opt dolari. — Prin urmare nu poți să mergi la un doctor particular dacă primești doar șaizeci-și-patru de dolari pe lună. Numai picăturile de ochi m-au costat cinci dolari când m-am dus, și mi-au opărit ochii. Iar ochelarii ăia... - bătea cu degetul în suport - m-au costat zece dolari ramele și cincisprezece ochelarii. Niciodată nu era numele tatei pomenit, cu excepția momentelor de genul ăsta, de nevoie. Îmi plăcea să cred că mi-l aduceam aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
gigolo-ul ei și că te culci cu ea. De ce nu stai jos? Am zis că e mai bine să-ți explic lucrul ăsta. Parcă aș fi purtat cu un devotament special și sacru ceva care s-ar fi vărsat opărindu-mă, așa m-am simțit. Și eu care crezusem că cele mai rele lucruri care le pot da prin cap tinerelor, fie ele și moștenitoare, erau inocente după standardele salonului de biliard al lui Einhorn. Și cui i-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
fi văzută de public manifestarea „naturală“ a marelui izvor: un bazin de piatră, din care ies aburi (poate că aici s-a petrecut isprava jucăușă menționată în Sonetul 153) și din care țâșnesc din când în când jeturi de apă opărită până la o înălțime de un metru, un metru și ceva. Bazinul nu este ornamentat, ba e chiar rudimentar, datând dintr-o epocă incertă, și evocă altarul rural al vreunei mici zeități locale. Numele tradițional este „Pârâul lui Lud“, dar e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
rănească. O, fie să nu i se întâmple nici un rău lui Hattie! Dar ca să nu se gândească la acest lucru, trebui să-și recheme în minte moartea lui William și apa clocotită care țâșnea în înalturi, și felul cum îi opărise brațul - simțea încă arsurile. Ceea ce Tom se străduia să-și alunge din minte, obligându-și gândurile să rătăcească, era ideea teribilă că nimic în lume nu l-ar fi putut împiedica să se ducă acum în Hare Lane și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se aflau, absolut singuri, Într-o Încăpere din sediul Comitetului Central al P.C.R.). — Poporul ăsta mă iubește, spuse la un moment dat Nixon privind visător pe fereastră la mulțimea de oameni ai muncii care, obosiți de orele de așteptare și opăriți de caniculă, lăsaseră pancartele jos sau se sprijineau În cozile steagurilor. Cei care nu aveau nici pancarte, nici portretele celor doi conducători și nici steaguri, se așezaseră pe bordura trotuarului, așteptînd răbdători acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate. Nixon se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mărunt țărâna ca un mălai a drumului de pământ. Lanțul neuns scârțâia cumplit la fiecare opintire În pedale, iar mecanismele din butucul roții din spate trosneau din când În când de parcă s-ar fi făcut țăndări. Omul gâfâia, sudoarea Îi opărea ochii, mintea i se oprise din pricina trudei, mâinile Înțepeniseră pe coarnele ruginite, gura și nasul i se uscaseră, dinții se Încleștaseră amarnic, făcând să se ridice pe obraz țepii bărbii nerase de multe zile. Roata din față era strâmbă, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nu-știu-ce. Noaptea Îmi era lene să-mi car hoitul puturos până la haznaua turcească din fundul curții și mă ușuram, răspândind cu dibăcie jetul ca să nu ud numai Într-un loc, peste florile mamei. Într-o săptămână bietele de ele se opăriseră, le căzuseră petalele și frunzele, mai rămăseseră doar bețele tulpinilor, și alea arse de parcă le stropise cineva cu smoală topită. Închei aici scrisoarea asta, am să-ți trimit Încă altele, din belșug, și, la cât de bine funcționează poșta noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-l vadă neapărat; frații și surorile nunteau; tatălui altuia i se furaseră caii - și nici măcar nu erau ai lui, ci ai CAP-ului, Încurcătură mare, Îi căutase cu Miliția până și prin oalele și tigăile țiganilor - nimic!; un părinte se opărise când explodase cazanul de țuică și azvârlise În jur borhot fierbinte și aburi Încinși - să fie clar: era vorba de un cazan de stat, nu de unul ilicit; altuia Îi stricaseră niște ciobani venetici fâneața necosită și umbla prin judecătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
beția de noapte. Mișu Îi cotrobăia prin tolbă când poștașul Își făcea somnul aghesmuirii de zi. Titel Îl luase cu frumosul: „Pleacă, În pizda mă-tii, și du-le Înapoi!”. „Ba În pizda mă-tii să te duci tu!” - se opărise Mișu. Am crezut cu toții că se potolise și că lăcomia și vraja care i se citiseră În ochi nu-l Îndemnaseră la tâmpenii. Peste două zile - balamucul pe pământ: maiorul descoperise că Îi lipseau bani dintr-o scrisoare și făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dobitoci. Bine, oricum, că se terminase așa. „Care treabă? Ce treabă să mai meargă?” se oțârî Odraslă și glasul lui tremura a Învinuire. „Ți-am spus doară că eu nu m-am atins de fata grecului... Tu, nu, te-ai opărit tot pentru două-trei vorbe azvârlite În vânt. Nu puteai să mă bați numai? Uite și tu ce mi-ai făcut!” - și, cu o mișcare scurtă, Își săltă poalele cămășii. Deasupra buricului avea o rană largă, care mustea de sânge negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
puțin Îmi păsa. Locotenentul mă amenința cu tribunalul militar, batalionul disciplinar, pierderea locului la facultate. Chicoteam și, cum vâjâiala se potolise, se auzea cum și ceilalți răcani izbucneau Într-un râs prostesc și de neoprit. „Ești beat! Suflă!” s-a opărit Băloi. Am suflat. S-a apropiat de mine, mi-a șoptit la ureche - ca să nu audă ăilalți - că mă bagă În pizda mamii și mi-a promis cu glas tremurat de furie - care iarăși m-a făcut să râd - că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la vale așa, nitam-nisam, și s-au făcut țăndări de aleea betonată din curte fără să producă victime, În afară de o cloșcă pestriță ce moțăia la soare legată de un picior și căreia i s-a luat imediat gâtul, a fost opărită, jumulită și aruncată Într-o oală la fiert, Împreună cu felurite legume; un roi de albine a tăbărât pe calul pașnicului rudar Taieșarpe care, În urma decesului multiubitului său animal, se arată cu totul Îndreptățit să ceară și să primească despăgubiri de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
diverse mijloace. Printre altele s-a revenit la practicile descrise de Panait Istrati la începutul secolului precedent. „Cruzimi fără nume, adevărate barbarii” (1983, p. 65), numea scriitorul obiceiurile femeilor ce-și înțepau uterul cu andrele de împletit, cărau poveri, își opăreau picioarele cu apă fiartă sau și le rupeau sărind de la înălțime. Un inventar al mijloacele de provocare a avortului dovedește că un astfel de moment echivala cu suferințe fizice și psihice greu de estimat. Cum rezultatele decretului antiavort se dovediseră
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dobândește, în contradiscursul arghezian, conotații meliorative. Practic, ea nu este respinsă, ci resemnificată prin situarea într-o perspectivă nouă, autovalorizantă, prin care polemistul o și justifică, în stilul parabolic, caracteristic: Într-adevăr, domnul Iorga s-o fi așteptat, după ce a opărit trandafirii cu o mie de căldări de lături, să punem stihar de atlaz alb și să sosim cu cădelniți aprinse și cu mătăuzul scufundat în apă de lavandă". În alt caz, glosa argheziană amendează, punctual, titlul neinspirat al articolului iorghist
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unei cantități exagerat de mari de sare În mâncare fără să li se dea apă deținuților, obligarea deținuților sub teroare de a mânca În poziții incomode, fără să folosească mâinile, de a mânca mâncarea fierbinte direct, fără să o mestece, opărindu-și limba și esofagul, dezlipindu-se pielea de pe buze și limbă, obligarea deținuților, sub tortură, să mănânce materii fecale, fie ale lor, fie ale altor deținuți, să bea urină, urinând În gura lor, punerea deținuților să se bată În cap unii
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Acesta se prepară dintr-o lingură cu rădăcină uscată fiartă în 4000 ml apă, până ce un sfert din apă se evaporă. Preparatul se bea treptat, pe parcursul a două- trei ore. Și infuzia este foarte bună pentru afecțiunile prezentate. Se obține opărind o linguriță cu rădăcină măcinată cu o cană cu apă. Ceaiul de feriguță se mai folosește în anorexia provocată de indigestii ori cauzată de paraziții intestinali. Smirna - aspirina medievală Smirna este un condiment foarte parfumat, astfel că este apreciată din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
plante, deoarece toate de usucă. Nu se pune duminica varză în putini pentru iarnă, căci se clocește. Copiii care nu sunt botezați și plâng mult, înseamnă că cer botezul. În scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească la puță. Un copil mic să nu se țină mereu acoperit pe față, căci facându-se mare va fi rușinos. Copilul mic să nu se pupe la șezut, căci atunci, când va fi mare, va întoarce dosul celui care l-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile și alte lucruri cu leșie de acest lemn, apoi se stirpesc ploșnițele. Să se taie o ocă de lemn de crin în surcele mărunte, să se toarne peste dânsele două ocă de apă de ploaie și după ce stă 12
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
2 roșii tocate mărunt și luată coaja de pe ele, * 0,150 grame făină, * 250 grame pesmet, * 25 grame sare, * 2 grame piper proaspăt măcinat. MOD DE PREPARARE: Ceapa se curăță de foile uscate, se spală, se taie felii, se opărește și se răcește. Se curăță carnea de pielițe, se spală și se tamponează cu un șervet. Se taie carnea în bucăți de 3-4 cm și se toacă împreună cu ceapa. Pâinea se înmoaie, se stoarce, verdeața se curăță de cotoare și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
cuțitul, puțină coajă de lămâie, două linguri de pesmet și un vârf de linguriță de scorțișoară pisată. Se unge o formă bine cu unt, se toarnă compoziția și se coace la cuptor o oră la foc potrivit. Pentru cremă: se opăresc nucile măcinate cu laptele îndulcit cu zahăr. Se amestecă adăugând puțin rom, vanilie, și când s-a mai răcorit, se adaugă gălbenușurile. Se freacă bine până devine spumoasă. Deserturi delicioase Savarine Ca să ne aducem aminte de copilărie, vă propun să
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Se încing într-o tigaie 50 ml ulei. Se călesc puțin fășiile de bacon, apoi se adaugă ceapa și cartofii. Când ceapa devine translucidă, se ia tigaia de pe foc și se presară cartofii cu sare, boia și piper. Se opăresc ciocănelele în apă cu sare. Se scurg, se sărează după gust. Se trec pe rând prin făină, ou bătut și fulgi de porumb mărunțiți. Se prăjesc uniform în ulei încins. Pui cu legume (rețetă din zona Iași) INGREDIENTE: * un pui
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
grame mălai, * 900 ml lapte sau chișleag, * 300 grame smântână, * 200 grame zahăr, * 100 grame unt, * 125 zahăr, * 200 grame brânză de vaci, * 2 ouă * zahăr vanilat (un plic), * praf de copt (un plic), * sare. MOD DE PREPARARE: Mălaiul se opărește cu laptele fiert sau chișleagul. Brânza de vaci se freacă cu 50 grame zahăr și se încorporează ouăle până se obține o pastă omogenă. Se amestecă cu mălaiul opărit, se adaugă 100 grame smântână, 80 grame unt, sare și praf
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
umplutură în mijlocul fiecărei foi și se ridică la fiecare foaie marginile în 6 colțuri care se întâlnesc la mijloc și se apasă ca să nu se desfacă. Se dau plăcintele la copt ca și în cazul cozonacului. Pentru umplutură: Se opărește făina de porumb (cele două linguri de mălai) cu apă clocotită. Se lasă la răcit și, când este rece, se adaugă brânza de burduf. Se poate adăuga un ou întreg și se amestecă. Sufleu surpriză (rețetă din zona Iași) Pavel
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
dar nu sărăcăcioasă. Lenjeria, pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]