57,813 matches
-
de cei doi mari discipoli ai lui Cristos, de vreme ce opera lui Coelho se pretează cel mai bine unei descifrări în cheie creștină. Cheie oferită de însuși autorul Alchimistului, a cărui premisă e o secvență din Evanghelia după Luca, aceea a opțiunii salutare făcută de Maria cea dornică de cunoaștere, sora ursuzei și robotitoarei Marta. Manualul războinicului luminii se deschide cu un motto din aceeași Evanghelie, care definește explicit raportul maestru-discipol și măsura valorii fiecăruia: Nu este ucenic mai presus decât învățătorul
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
o autoritate în acest domeniu. Eminescu intuise și adîncise acea parte a operei schopenhaueriene care avea să aibă un viitor. Analiza perioadei berlineze se încheie cu alte interesante observații despre o modă importantă la acea vreme care explică multe dintre opțiunile tematice ale poetului și prozatorului Eminescu: studiul Egiptului. La ceva timp după senzaționalele descoperiri ale lui Champollion, egiptologia cunoscuse o dezvoltare incredibilă. Moda cuprinsese pe toată lumea, de la universitate pînă la salon. Situație descrisă cu umor de autoare: "Vogă pe gustul
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
mașini cadouri scumpe/ înfășurate-n staniolul justiției republicane// sub fereastra șomerului înghețată/ un cîine comunitar roade un os/ azvîrlit de preotul reconvertit la creștinism" (Crăciun 2001). Pescarii se întorc nu doar cu mîinile goale, "îmbătrîniți și gîrbovi", ci și cu "opțiunile politice schimbate", exploratorii care, "înaintînd vitejește ziua și noaptea", ajung la locul unde socotesc că vor întîlni "mesajul strămoșilor", găsesc doar "o pălărie roasă de molii", mesagerii "veștilor bune" nu se mai pot recunoaște după risipirea negurii, întrucât "eram cu toții
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
1975 a șefului de școală neînvestit ca atare! Și o dilemă în același timp - nu știm dacă sau în ce măsură conștientizată ori posibilă în condițiile lucrului colectivist și instituționalizat: cu cine și cum să continue opera. Cantacuzinul nefiind ramplasabil, inchietantă rămînea opțiunea de direcție: căutarea unei compensații, a unei complementarități sau acceptarea unui adaos aglutinant? Mai mult decît probabil, se eluda că înaintașul devenise istoriograf (filmograf) abținîndu-se din motive politice de la critica la zi, dar revendicîndu-se de la eminenta sa formație în materie
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
ani până la născocirea televizorului și a permanentei sale tachinări de către premier -, domnitorul muntean se mulțumea a-și făuri o dublă imagine, între sublim și odios, între înger al dreptății și... vampir! Între a fi iubit sau temut, el a întâmpinat opțiunea lui Machiavelli. Dacă se înșela sau nu pe sine, nu știm. Nu a fost cazul altora. Când, în caleașca de stații lungi, țarina Ecaterina (cea Mare!) gonea furtunos prin ceea ce, cu ifose, numea Taurida, descurcărețul Potiomkin îi arăta sate și
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
de subiecte teoretice ori ținând de un mai larg context cultural, cât și în cele care limpezesc situația clinică. Au mai rămas de tradus, din ediția Fischer, încă patru volume. Putem aprecia acum, în etapa terminală a acestei întreprinderi, că opțiunea pentru respectiva ediție s-a dovedit a fi una inspirată și realistă, ea putând să ne aducă, în fine, un rezultat complet, integru și de referință - până cel mai târziu în 2004. Sigmund Freud, Opere 7: Nevroză, psihoză, perversiune, trad
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
eu iarăși puțină arheologie în propriile-mi texte, o reprezentare a aparențelor, o simplă flatare a iluziei și a tranzitoriului, ci o formulă de comunicare directă cu arhetipul, de încarnare a ideii pure. Mitroi nu pictează obiecte, el developează noțiuni. Opțiunea sa pentru un atemporal spirit al clasicității, în care importante nu sunt veșmintele realului, ci raporturile absolute cu acesta, este filtrată prin austeritatea unei viziuni a semnului, a hieroglifei, de factură orientală. în spiritul acesteia, Florin Mitroi conferă un aer
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
unele caracteristici ale fenomenului. Ceea ce se observă la o primă parcurgere a unui număr mai mare de texte - jurnalistice, politice, literare - e oarecum previzibil: limba literară, îngrijită, rămâne de obicei nelocalizabilă, corespunzînd perfect (cu excepția unor calcuri sau a unor rare opțiuni lexicale regionale sau/și arhaizante) celei din texte similare publicate în România. Nota particulară - cea interesantă pentru lingvist - apare însă în textele cu puternice trăsături colocviale. Am vorbit de mai multe ori în această rubrică despre stilul colocvial relaxat al
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
de origine; textele sînt foarte recente (2001-2002). Caracteristicile lingvistice cele mai generale și mai pregnante ale acestor mesaje mi se par a fi următoarele: amestecul de limbi (mai ales combinarea, pe fondul românesc, a rusei cu engleza); existența mai multor opțiuni ortografice; transcrierea conștientă a pronunției regionale. Engleza apare pe de o parte în expresii la modă, cu funcție "ornamentală", din slang sau din registrul curent ("da who cares la noi în Moldova de drepturile omului?"), pe de alta în comode
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
întrebați despre "generația de aur" - o generație care s-a afirmat deplin în exil și prin exil, chiar și prin schimbarea limbii. în Franța, după război, bilingvul Ionescu a optat natural pentru franceză, limba pe care-o vorbise din copilărie. Opțiunea lui Cioran a fost mult mai dificilă, renunțarea la română a avut pentru el și sensul unei asceze, limba franceză a fost pentru el și un fel de pedeapsă adorată, un fel de "ermitaj" - fie acesta rezervat gîndurilor negre, silogismelor
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
volumului Sfîrșit de exil. Nuvele, au contribuit Nicolae Florescu și Mihaela Constantinescu-Podocea, echipă de mult afirmată în direcția activității lor susținute, atît de detectare în publicațiile de peste hotare a literaturii românilor din exil, cît și de recuperare benefică a acesteia. Opțiunea celor doi cercetători ai istoriei literare, în general, și ai literaturii exilului, în special, s-a oprit la revistele Înșiră-te mărgărite (Rio de Janeiro), Ființa românească (Paris), Revista scriitorilor români (München) și Cuvîntul românesc (Canada). Nota asupra ediției, semnată
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
Mardeiașilor sau Asociația Violatorilor de Bătrâne, toate grupări cu solidă reprezentativitate la scară națională. Nu cred că e fără legătură faptul că destui români au preferat să se declare la ultimul recensământ catolici, deși prin botez sunt ortodocși. Curios de opțiunea lor, am primit un răspuns care-ar trebui să-i pună pe gânduri pe mai-marii BOR: "Ne-am săturat de nesimțirea și demagogia lor! Nu fac nimic să aline suferințele nevoiașilor, dar te taxează fără milă și la Crăciun, și
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
săptămâni prin cea mai neagră perioadă a sa. Presiunii din interior i se adaugă o presiune din exterior fără precedent. E momentul lui ori-ori: ori ne conformăm cerințelor N.A.T.O., ori vom rămâne de căruță pentru un timp nedefinit. Altă opțiune nu există. Prinsă cu mâna în menghină, Puterea va da din colț în colț, până îi va deveni evident și ultimului oligofren că esența însăși a puterii politice din România este securistă și naționalistă. Fără sprijinul scheletului de oțel al
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
Thomä și Kächele (semnalat, la vremea sa, în cadrul lecturilor la zi), traducătorii Editurii Trei renunță, în ceea ce privește termenul das Es la traducerea prin sine și recurg de acum înainte la mult mai derutantul - dar se pare că mai autenticul - se. Această opțiune este curajoasă și necesită cu siguranță discuții, fie pentru înțelegerea ei, fie pentru o eventuală contestare. Argumentul de bază al Editurii Trei este că se-ul exprimă, spre deosebire de sine, natura impersonală al lui das Es, precum în expresia: "Es wird
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
dura realitate a fondului pentru care caută forme: "tradiția religioasă cunoaște un avansat proces de uzură, morala creștină dispare fără urmă, familia trăiește sub zodia efemerului și a inconsistenței, structurile de autoritate se află în criză, polemicile și arguția decid opțiunile politice." Concluzia la care ajunge Daniel Barbu o confirmă pe cea a criticului de la Junimea - există într-adevăr o inadecvare profundă între normele juridice impuse de stat și practicile sociale remanente, între legea spusă și legea pusă, chiar dacă problema nu
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
caracterul operant al unui - deja - model teoretic propriu. Obiectul: textele istratiene (preferate sunt cele pentru care Istrati a conceput și o versiune în limba română). Metoda: considerarea pe acest teren a următoarelor raporturi: scriitor-narator, scriitor-cititor, narator - personaj-narator, limbă-lume și text-mesaj. Opțiunea pentru aceste cinci raporturi, spune autorul, ș...ț este susținută în primul rând de specificul organizării și constituirii semnificației artistice în textele istratiene. Vom pune în evidență atât particularitățile acestora din perspectiva narațiunii autobiografice, cât și posibilitățile de analiză poetică
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
un oportunism, ci, mai degrabă despre intuiție critică. Dan C. Mihăilescu a operat o schimbare importantă în tonul său critic. Nu stilistică, nu discurs, tocmai aici e "șpilul". A înțeles că adevărata schimbare după '89 înseamnă modificarea în cîmp "tematic". Opțiuni riscante, dar cu mari cîștiguri la capitolul "imagine". Dan C. Mihăilescu și-a construit o imagine puternică promovînd (scriind, studiind) scrierile de tip documentar. Tocmai de aceea, la o lectură retrospectivă, se poate vedea cît de "datate" sînt mai toate
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
unui tenor îndrăgostit de sine: revirimentul a putut fi opera a trei ceasuri, timpul fiind în acest caz factor bergsonian de relativitate. De altminteri, nici dl. Neacșu, nici dl. Meșca nu l-au părăsit pe acel Vadim Tudor al clipei opțiunii lor pentru P.R.M., ci pe tiranul de astăzi, întunecat și intratabil, tot mai afectat de încetineala Reformei, de al cărei dor nu poate închide nopțile ochii, de extinderea corupției - și întotdeauna necinstea altora te scoate din sărite - de aroganța Puterii
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
Ciobanu nu lasă nici o umbră de echivoc în ceea ce privește semnificația acestui "vals" trist. În alt loc autorul vorbește despre "lobotomizarea" înfăptuită de sovietici, de asasinarea memoriei istorice și subminarea identității naționale românești, pledează pentru gîndirea eliberată de clișee și își exprimă opțiunea fermă pentru valorile democrației europene. Discursul său este echilibrat, serios și perfect adaptat realității culturale a momentului, nu ezită să taxeze "fatalismul nostru narcisiac", atitudinea "național-fetișizantă", complexele și prejudecățile de orice fel, idealurile utopice, lipsite de orice aplicabilitate practică. În
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
luăm soarta în propriile mîini, trebuie să abordăm fără temeri și fără nejustificate pudori câteva secole din istoria noastră culturală, secole mult mai importante decât vrem să recunoaștem, secole care ne-au modelat chipul, care ne dictează deseori faptele zilnice, opțiunile, gândurile și visele. Am aparținut (și, ne place sau nu, aparținem și vom aparține) lumii europene sud-estice, geamăna poate mai puțin norocoasă, dar nu mai puțin legitim moștenitoare a Antichității târzii decît sora apuseană. Scara de valori a acestei lumi
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
de o motocicletă", DEX), psihologic în cel al lui atașament - "afecțiune (puternică și durabilă)", ib.. Am crezut inițial că primul termen are mai multe șanse de a dezvolta noul sens, prin metaforă: atașul e totuși un obiect anexat, adăugat altuia. Opțiunea pentru atașament, în schimb, la care diferența dintre vechiul și noul sens e mult prea mare, mi se părea posibilă doar cu intenție glumeață, parodică: bazată pe o ironică disponibilitate de a copia cît mai fidel termenul englezesc. Evident, competiția
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
utilizărilor multiple. Diferențiatorul semantic pleacă de la premisa că orice cuvînt sau sintagmă prezintă, dincolo de sensurile sale, un "halou emoțional" care, generalizînd, încarcă termenul cu valențe pozitive sau negative; ancheta pe eșantion își găsește locul în capitolul rezervat Reprezentărilor remanente și opțiunilor postcomuniste în România - limitată la un grup reprezentativ din regiunea Arad, cercetarea oferă informații valide în privința asumării trecutului și a atitudinii față de acesta, a rezistenței la schimbare și a opțiunilor socio-politice ale cetățeanului (ancheta nu ia în considerație naționalitatea și
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
eșantion își găsește locul în capitolul rezervat Reprezentărilor remanente și opțiunilor postcomuniste în România - limitată la un grup reprezentativ din regiunea Arad, cercetarea oferă informații valide în privința asumării trecutului și a atitudinii față de acesta, a rezistenței la schimbare și a opțiunilor socio-politice ale cetățeanului (ancheta nu ia în considerație naționalitatea și confesiunea participanților). Lavinia Betea se ocupă în mod special de "miturile pietrificate" ale comunismului și de formele și tehnicile de propagandă, care formează partea cea mai consistentă a acestei lucrări
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
decît marginal în selecția "estetică" a istoriilor literare: pe drept cuvânt, în măsura în care stilul său e destul de arid și oferă puține insule de subiectivitate și de expresivitate (voluntară sau involuntară). Pe de altă parte, ocolirea sa se explică și printr-o opțiune mai generală a criticii românești, prin preferința acordată oralității populare și printr-o oarecare antipatie față de stilul cult, savant, greoi etc. în schimb, în discuțiile despre afirmarea latinității, unității și continuității au intrat invariabil câteva din frazele din Istorie.... La
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
fie o banalitate pentru specialiștii în istoria literaturii vechi; mi se pare totuși că merită observate tocmai preferințele culturale: textele sînt de mult în circulație publică, dar nu toate pasajele lor au intrat în "selecția oficială". De fapt, în spiritul opțiunilor previzibil patriotice ale comentatorilor, e înregistrată în istoriile literare cel mult ironia îndreptată împotriva grecilor ("hulesc pe alții, căce fiind ei scăzuți den toate și lipsiți, și supărați sînt foarte"; citez după ediția Cronicari munteni, M. Gregorian, 1961) - nu și
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]