1,082 matches
-
rușine. Scoteam mărăcinii din picioare, “adunați” în după amiaza zilei precedente și dimineața zilei respective. De multe ori îmi înfășurăm picioarele în cârpe sau mergeam pe varfete sau călcâie, după cum era situația. Încălțămintea mea se rezuma la o pereche de opinci din piele de porc, pe care aveam voie să o încalț numai pe vreme friguroasă sau la sărbătorile Pastelui. Sâmbăta după amiaza și duminica, atunci când sora mea nu mai avea scoală, era spațial meu liber. Principala mea preocupare, (și distracție
SUNT VINOVAT DOAR PENTRU PRIMĂVARĂ ... (FILE DE BIOGRAFIE 3) de MARIN BUNGET în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Manuscris--Amintiri/Sunt_vinovat_doar_pentru_primavara_marin_bunget_1337925618.html [Corola-blog/BlogPost/346978_a_348307]
-
un Virgil Carianopol, și un Mihai Eminescu, și un Nicolae Labiș, și un Ioanid Romanescu... a știut s-o facă! Da, uite, dinspre colnicul care duce spre locul supliciului (dar și al demnității) a/celor Dumnezei cu pestelcă și cu opinci și cu sapă, apare Muma Pădurii, vai de zdrențele și de sufletul ei, cu câte un băț de sprijin în fiecare mână! Abia mai suflă și abia mai merge! Și ne oprim față în față! Doamne, ce fel plânge Muma
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) by http://balabanesti.net/2016/01/11/dumnezeu-nu-circula-pe-facebook-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
roată, decorate la cald și la rece, în culori naturale, calde, de nuanța pământului sau a lemnului. Piesele lucrate de dumnealor utilitare și decorative aduc în actualitate vechi motive ale vieții materiale și spirituale ale poporului român: blidare, butoiașe, ploscă, opinci, vaze de forma stupului împletit din nuiele, folosit acum 200-300 de ani, figurine reprezentând țărani, cobilițe, sticle ce reproduc chipuri de domnitori: Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș etc. Dorința familiei Postăvar este de a produce obiecte tradiționale românești: ii
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
frumoasa turistă - pot să-ți cer mâna? nedumerire - cum se pot mânca unii o viață-ntreagă? antropofagul - cred că orice om are ceva bun în el ultima modă - în insectar fluturi noi la patru ace ultima modă - dansuri populare în opinci Versace blugii cu găuri - boschetarii sunt azi la ultima modă ziua recoltei - cinci capace de canal și un celular mă refuză toate moldovencele - cică e incest Prutul mult mai larg decât Milcovul - asta o fi cauza? cald la Chișinău - înmugurește
ÎNTÂLNIRI ÎNTÂMPLĂTOARE, DIN PĂCATE TRECĂTOARE de DAN NOREA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404287026.html [Corola-blog/BlogPost/349891_a_351220]
-
noastră bogată, Noi, suntem ai nimănui! Astăzi, ca și altădată, Am ales tot niște șui. Credeam că ei, au cuvânt, Când am fost atunci, la vot. Dar, sunt mulți hoți pe pământ Și pe toți îi doare-n cot! În opinci de piele-odată, Străbunii mei pe ogor; Munceau ziulica toată Și la toate aveau spor. Bogății, ne dă natura, Unii, cu japca le ia; Astăzi, ne-nconjoară ura... Cât să mai putem răbda? Necăjiți sunt azi, prea mulți Unii la „căpșuni
SĂRACI ÎNTR-O ŢARĂ BOGATĂ! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Saraci_intr_o_tara_bogata_georgeta_nedelcu_1327360653.html [Corola-blog/BlogPost/359878_a_361207]
-
miezul bombei Și un ucaz secret atunci a dat Să-nceapă exploatarea dură a plombei, Purtându-se exact ca un pirat Ce-nhață diamantul catacombei. OM SUB SOVROM Sovrom-Petrol a fost întâi născutul; ´N omienouăsutepatru´ș´cinci, Luară păcura de sub opinci Și acesta fost-a numai începutul... Apoi: Sovrom-Transport, croit cu cnutul, Ca să ne ducă oi și cai, juninci, Porumb și grâu, merinde și pălinci, Sovrom-Tractor -acesta le-a fost scutul. Sovrom-Cărbune, apoi Sovrom-Metal, Sovrom-Kwarțit și, pentru propagandă, Un Sovrom-Film c-
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
avea să devină ciurdar. L-a dus direct la pășune, fiind dat în grija unui tânăr căruia i se spunea Grapă. Nimeni nu știa de ce i se spunea așa? Poate fiindcă avea niște degete lungi la mâini și la picioare, opincile lui păreau lungi cât lumea, iar degetele de la mâini nu îi încăpeau în buzunare. De aici încolo stăpânul său avea să fie Grapă. Moș Lică i-a spus lui Grapă să-i dea lui Beldie mâncare și 5 lei pe
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_ciurdarul_mihai_leonte_1326692373.html [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
cei doi la ciurdă și îi trimiteau la baia comunală din oraș să se îmbăieze timp de câteva ore. Trebuie spus că atât Leana surda și moș Lică aveau întotdeauna cămăși albe și curate. Moș Lică umbla îmbrăcat țărănește, cu opinci, ițari și chimir, numai la serviciul său de paznic se îmbrăca în uniformă. În civilie, cum îi plăcea să spună, voia să fie țăran! Avea el și alte motive, dar nu le prea pricepea oricine și nici nu voia să
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_nepotul_lui_mos_lica_mihai_leonte_1327436754.html [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
4 degete-a legat, cu roșu le-a colorat apoi mi le-a dezlegat, sigur, mi le-a sărutat, și-am plecat apoi la teatru și-am învățat cifră 4. Cand a fost s-ajung la cinci mă-ncălțasem în opinci, nu știam 5 ce înseamna și spre ce inima-ndeamnă, mama și-a strâns pumnul stâng și mi-a zis că să i-l frâng, n-am putut că era strâns și m-am pus atunci pe plâns, mama pumnul
CÂND A FOST SĂ-NVĂȚ SĂ NUMĂR de DORA PASCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1463628160.html [Corola-blog/BlogPost/379051_a_380380]
-
a strâns pumnul stâng și mi-a zis că să i-l frâng, n-am putut că era strâns și m-am pus atunci pe plâns, mama pumnul și-a deschis, m-a sărutat pe furiș, m-a desfăcut la opinci și-am învățat cifră 5. Cum eram prea obosită sătula și plictisita de atâta învățătură mi-a zis mama: fă o tură și prin curte și prin casă, chiar așează-te la masă, mai apoi, măi pe-nserat ne-om apucă
CÂND A FOST SĂ-NVĂȚ SĂ NUMĂR de DORA PASCU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1463628160.html [Corola-blog/BlogPost/379051_a_380380]
-
Tăcut tu suporți și vorbe ostile Și ai zgârieturi pe trupu-ți fragil Cine a văzut că ai răni pe picioare De când umblai singur desculț prin țăpligi? Iata, o fetiță ți-a adus sandale Nu-s prea arătoase - dar pot fi opinci Citește mai mult Copiilor lumiiA numărat cineva fulgii de neaCăzuți pe fața ta de mare voinic?Iata văd unul agățat de năsucși este sigur că te pișcă un picCine a numărat stropii de ploaieCe ți-au udat părul ca spicul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
amărât dar gentil? Tăcut tu suporți și vorbe ostileși ai zgârieturi pe trupu-ți fragilCine a văzut că ai răni pe picioareDe când umblai singur desculț prin țăpligi?Iata, o fetiță ți-a adus sandaleNu-s prea arătoase - dar pot fi opinci... XVIII. SUAVE FLORI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Suave flori Suave flori, nescrise vise Pe apele imaginare Plutesc prin vorbe interzise Spre un liman de salvgardare Imagini tandre, ireale S-au înșirat în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Oltul, “Miorița” etc. Cea de-a doua parte a volumului conține “blesteme” puse în “gura” unor instituții (școala), categorii profesionale (artiști, soldați, învățători, traducători etc.), trăsături caracterologice (onoare, demnitate, talent, glorie) și chiar a unor lucruri comune (fabrica, ia românească, opinca, munca, cula, neamul, plugul, crucea, costumul popular). La acestea se mai adaugă “blestemele” mamei, tatălui, patriotului, porumbeilor, cetățeanului turmentat și... raiului. Uneori “belestemul” este rostit de cel pomenit în titlu, alteori - de poet în numele său: “Și v-am scris ca să
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1466522493.html [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
timp învățător în satul Tilișca. Am rămas uimit de toate cărțile pe care le avea rânduite pe rafturile de deasupra patului și laviței vechi, în care își ținea hainele, printer care și un costum popular vechi și două perechi de opinci. Rafturile erau confecționate de mâna lui, și toți cei care urcau la el îi aduceau cărți, un dar de preț pentru toate poveștile pe care ni le spunea, între care întâmplări necunoscute și legende vechi, de care nu mai auzisem
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Oamenii locului, cu mai mult de o mie de ani înainte, profitând de deschiderea globală a piețelor plecaseră cu cobilițele pe umeri, vânzând pe rupte produse necunoscute lumii la vremea aceea, precum: ciușcă, praz, ouă de curcă, iaurt de bivoliță, opinci și gaz lampant. Abilitățile de negustori și firea lor foarte chibzuită îi aduseseră peste puțin timp (cam cinci sute de ani), în fruntea afacerilor lumii. Erau de departe cei mai buni manageri, cei mai abili negociatori și cei mai norocoși
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Racirea_globala_mihai_batog_bujenita_1385136569.html [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
nu l-a dezarmat pe Linte care a continuat să vândă chibrituri la țărani și țigări ieftine cumpărate de la soldații din regimentul orașului. Dar Linte a descoperit o nouă afacere, cea cu ațele scoase din cauciucurile din care se confecționau opincile. Aceste ațe erau bune pentru biciurile birjarilor și erau la mare căutare la cei de la sate. Între timp Jurcă a primit un fel de cameră mai bună lângă vechea sinagogă din Fălticeni, de fapt un fel de bibliotecă ascunsă a
BELDIE ŞI LINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_si_linte_mihai_leonte_1328252772.html [Corola-blog/BlogPost/346577_a_347906]
-
-n râma ! Altu-mi zise: - Cititul e în ton cu sărăcia,... XX. VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?!, de Virgil Ursu, publicat în Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016. - Sunt eu, prea zilnicul muritor de rând, Cu apă arsă-n opinci de oțel, Cu spatele rupt și sânge pe el, Cu lacrimi amare dar soare în gând Cu inima franța și suflet zăcând, Și-s față curată crescută cu zel, Deschideți, vă rog! Un munte de gânduri, pășind, o-nfioară, Iar gândul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
cu grijă de om peste ape, I-arată-n pădure un cerb săgetat Și carne și apa și foc blestemat, Îi dă să mănânce apoi să se-adape, ... Citește mai mult - Sunt eu, prea zilnicul muritor de rând,Cu apă arsă-n opinci de oțel, Cu spatele rupt și sânge pe el,Cu lacrimi amare dar soare în gândCu inima franța și suflet zăcând,Și-s față curată crescută cu zel,Deschideți, vă rog!Un munte de gânduri, pășind, o-nfioară, Iar gândul e
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
popoare, care vor nu vor, se trag din acești opincari ce din preistorie până azi, certăreți și cârcotași, uniți la mari dezastre și dezbinați în timp de liniște, muncitori și petrecăreți fără pereche, hâtri și viforoși (de-i călci pe opinci), care din Munții Beschizi (goralii), din regiunea autonomă vlaha (vlahii Moraviei) din Cehia și pește Pen. Balcanică (Valahica, balc= vlac=blac=valac), Bulgaria (vlasi, megleno rumuni, Albania (rumuni), Macedonia (rumuni, arumuni), Șerbia (timocenii, vlasii, blakii), Croația (morlacii, biri-biri, histro-rumuni), Bosnia-Herțegovina
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
soi de Vaclav Havel al vremurilor lui, este bine cunoscut în Turcia sub numele Kantemirlogu, întemeietorul notației muzicale turcești. Am ascultat tânguirile ismaelite compuse de Cantemir și, dacă o să aveți curiozitatea să o faceți veți vedea că, de la vlădică la opincă, țara asta, cel puțin dincoace de Carpați, pare și azi mult mai aproape de Stambul decât de Viena. Inerția a secole de conviețuire balcanică nu ne lasă să uităm că moda nouă, evropenească cu extensia ei curentă, americană, este, la scara
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
îl mai îngănă azi ? Nu mai sunt romănii trup și suflet Nici pădurea nu mai are brazi . ‘Nu ne vindem țara’ aveam o lozincă Ne-au lăsat-o dacii, n-o scoatem la mezat! Dar de la vlădică și pănă la opincă N-o mai știe nimeni,cu toții am uitat . ‘Ocrotește-i Doamne pe romăni’ Cănta o femeie ,că sunt mai săraci Nu-i lăsa să moară singuri prin străini Ei sunt tot ai noștri cu inimi de daci . ‘Trăiască toți golanii
AJUTA-NE DOAMNE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1446547036.html [Corola-blog/BlogPost/373652_a_374981]
-
îi vin sfințât!” Știam de acasă că slujba s-a terminat, căci îl auzeam pe nea Nelu cântând pe uliță Maramureș, plai cu flori. Dar în copilăria tatei, de sărbătorile mari, tunau Bătrânii jieni de la stâni și colibi, încălțați cu opinci, cu straie înverigate, cu părul rătezat la umere, cu bituști din piei de mioare. După slujbă, lumea pleca, ei rămâneau. În graiul lor aparte, ritmat (căci accentuau fiecare silabă) povesteau acolo, sub ochii sfinților, care ce-a mai pățit, cum
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Deseori aud romanța la fel-de-fel de lăutari : "A venit aseară mama", tocmai din Ocnele Mari... Câtă iubire e în stihuri, de la Vasile Militaru Ce ne-amintește despre mama, folosindu-și din plin haru' ! Cu opincile-n picioare, în vila sau în Palat Nu-și mai simte-n oase boală, dând totul pentru băiat ! Cei mai mulți din cititori, cred c-aveți de bunăseamă Undeva poate uitată, o prea-iubitoare mama Care chiar de e bolnavă, sau cu 3
MAMA, S-O IUBIM CAND ESTE! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1456937957.html [Corola-blog/BlogPost/384196_a_385525]
-
poți să ghicești mesajul anarhist-apocaliptic venind de la un distins domn sobru, echilibrat, albit de vremuri, care scrie versuri incendiare oriunde pe planeta: Bucuresti-NewYork, Forest Park-Biblioteca Metropolitana, Buzău, Oradea, sau își datează un poem: „București, 31 iulie 2014, Ora cinci fără opinci/ Ceru-i sus pentru pitici,/ Doamne, cât suntem de mici!” Creația domnului Virgil Ciucă, în simplitatea și transparența ei, devine un „caz”, o excepție de la toate regulile poeziei patriotice, așa cum au fost asumate ele de la începuturile speciei, în epoca pașoptistă
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/aureliu_goci_1471351896.html [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
de zi cu zi, de a nu face rău și de a nu rămâne datori cu cine știe ce împrumuturi sau gesturi pe care apoi să le suporte alții nevinovați, eventual copiii, familia în ansamblul ei. Săritor cu toți, de la vlădică la opincă, generos lăsând-se pe el pentru ca prietenii să se simtă bine, se retrăgea în el pentru a reflecta și a pune la cale planuri ca să fie mai bine. Nu suporta jigodismul, vedetismul și era un țăran sadea mândrindu-se cu
SCRISOAREA FAMILIEI LUI ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI CĂTRE RUCĂRENI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoarea_familiei_lui_ion_dorel_enache_andreiasi_catre_rucareni_.html [Corola-blog/BlogPost/340620_a_341949]