1,074 matches
-
ar vedea așa? Stai, să te liniștești. Uită gândul că ne-am putea ține dragi... Nu poți înșela pe un om atât de bun ca Costache. Dacă te-ar lăsa cumva, nu găsești altul ca el de-ai umbla cu opinci de fier. Să rămânem doar buni prieteni! Ai priceput, Măriuță? Ștergându-și lacrimile cu un colț al basmalei, Măriuța a răspuns într-un târziu: Am înțeles... Am priceput că nu-ți pasă de mine... Nu vorbi cu păcat, Măriuță! Lasă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o vedem în realitatea vieții noi. Secole întregi, partidele burgheze, care vânau voturile țăranilor la alegeri, numeau țărănimea opincă-talpă a țării. Marea primenire adusă de razele lui Octombrie a șters din amintirea țărănimii această denumire demagocică și rușinoasă. Odată cu dispariția opincii, au dispărut neștiința de carte, înapoierea și mizeria." (pag. 76) E drept că ele își au doza proprie de inedit, fie și din faptul că provin - cum ziceam - dintr-un alt spațiu geografic și cultural. Dar e la fel de adevărat că
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
data de 22.12.1989, la mitingul convocat de Ceaușescu în București, pentru a înfiera evenimentele de la Timișoara, eveniment cunoscut de toți în unitatea de chimie militară din Huși, lucrurile erau destul de lămuritoare, cum s-ar spune de la ,,vlădică până la opincă”. În garnizoana Huși funcționau patrulele de garnizoană întărite, veghind la eliminarea turbulenței sociale, colaborând cu Poliția Locală în acest sens. La o adunare operativă a cadrelor, ordonată de comandant, s-a organizat întărirea patrulelor de garnizoană cu forțe de la nivel
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
dar nici ceilalți nu erau niște naivi. Așa că s-a văzut scos din cursă încă înainte de vreme, în locul său fiind numit domnul Buzdugan, nici prinț, nici doritor să fie. Un judecător, ai cărui bunici umblau ca toată lumea, pe jos, în opinci. După această înfrângere, Basarab Cantacuzino și-a revenit neașteptat de repede, sau poate că înfrîngerea n-a fost înfrângere decît pentru cei care priveau, și a luat-o pe altă cale, ținta fiind aceeași. Recepția pe care o oferise italienilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
scrise. Făcu ochii mari, plini de mirare: Liviu Livianu?! Luana crezu că leșină de furie. Întinse mâna dar, mai iute, Violeta ascunse caietele la spate. Trebuie să citesc asta. Te rog, Luana, dă-mi-le și mie. Îți trebuia oarece opincă în loc de obraz ca să faci față Violetei. Insistă într-atât, încât Luana cedă. Să ai grijă de ele și într-o săptămână să mi le înapoiezi. Cred că nu mai e nevoie să-ți spun că nimeni, dar absolut nimeni, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
vorbesc despre istoria acestui popor și de aceea, te rog, descoperă-ți fruntea în semn de adâncă recunoștință ori de câte ori pașii te poartă pe mândrele plaiuri ale Mioriței. Mona Ramură, clasa a VIII-a B Patria Îmbrăcată în catrință, iè și opinci, cu maramă de borangic și salbă de ciocârlii, a intrat pe la Porțile de Fier, alergând calea cea grea, Muntele și Dunărea, cu mii de ani în urmă. Din cosița ei aurie a umplut câmpurile cu lanuri de grâu; din culoarea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ciocârlii, a intrat pe la Porțile de Fier, alergând calea cea grea, Muntele și Dunărea, cu mii de ani în urmă. Din cosița ei aurie a umplut câmpurile cu lanuri de grâu; din culoarea ochilor albaștri, apele râurilor și marea, din opinci, bogăția pământului, din sufletul ei curat, inima poporului român care s-a născut pe acest meleag, iar din cântul ciocârliilor - graiul neamului. Cântă din fluier vers dulce și razele soarelui, împletite în horă, coc rodul pământului. Mulți au dușmănit-o
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
parte și de pe alta a caiușului două curelușe de lungimea porcului Ghiță din anul trecut și abia apoi tăia „porții” de o anumită lungime, lua o jumătate de porție, o Împăturea În două, tăia oblic și puțin rotunjit vârful viitoarei opinci, apoi tăia și rotunjea opinca la călcâi (o formă foarte elaborată care urmărea forma călcâiului), suprapunea cele două semiporții, o fasona pe secunda după cea dintâi. Cu o sculă tăioasă, o dăltiță lată de „juma’ di unghie”, și cu ciocanul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
caiușului două curelușe de lungimea porcului Ghiță din anul trecut și abia apoi tăia „porții” de o anumită lungime, lua o jumătate de porție, o Împăturea În două, tăia oblic și puțin rotunjit vârful viitoarei opinci, apoi tăia și rotunjea opinca la călcâi (o formă foarte elaborată care urmărea forma călcâiului), suprapunea cele două semiporții, o fasona pe secunda după cea dintâi. Cu o sculă tăioasă, o dăltiță lată de „juma’ di unghie”, și cu ciocanul obținea cele mai egal-distanțate tăieturi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care urmărea forma călcâiului), suprapunea cele două semiporții, o fasona pe secunda după cea dintâi. Cu o sculă tăioasă, o dăltiță lată de „juma’ di unghie”, și cu ciocanul obținea cele mai egal-distanțate tăieturi pe Întregul perimetru al fiecărei viitoare opinci și exact la „o juma’ di santimî” de margini. Prin tăieturi trecea cele două curelușe și după ce obținea o „Împletitură dublă” și estetică, spunea: Vezi tu, Prâsleo, ceilalți flăcăi fac Împletiturî din una pentru că nu știu așa ca mine! Eu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Împletiturî din una pentru că nu știu așa ca mine! Eu știu de la bunicu-meu, dascălu’ și nu vreau să spun la nimeni, numa’ ție, că vrei să semeni cu mine! Hm, ce zici? Așa fac eu cele mai frumoase și bune opinci din sat! Alișpranchi!! Ionel se bucura enorm, iar răspunsul care-i mergea direct la inima lui bună Îi demonstra fără dubii că nepotul său vrea și are șanse să-i semene Întru-totul! Cu memoria sa care-i Încânta pe toți
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
aștepta așa cum aștepta ca Ionel să „Încalțe pe motanul Sinan-Pașa În coji de nuci, jumătăți din coaja nucilor prin care executa găuri cu un cui Înroșit În sobă și apoi prin găuri trecea ață de tort obținând În final niște opinci cu care Încălța motanul florean, Îl urca În pod, acolo unde motanul oripilat tropăia, se Împiedica, mai cădea, mai mergea până când, cum-necum ajungea la scara din gura podului de pe care aluneca și cădea În tindă cu mare zgomot și miorlăieli
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
găozari ce cântă ca din fundul butoiului. Cum zici matale, părinte Ilarion. De-i făcut pentru mănăstire, o să le îndure pe toate. De nu, o să umple lumea cu el, deși eu cred că în lume o să-l mănânce lupii cu tot cu opinci. Este strigător la cer, părinte: fratele Petru, rasoforul Petru, cuviosul Petru, mâine-poimâine primește semnele diaconiei, ale preoției... protosinghel, arhimandrit, în timp ce noi ne ostenim pe moșia tovarășului maior Spiridon și a cuvioasei Cătălina, futui mama ei de viață! Un securist împuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
soi. Da’ i-am găsit. Și chiar i-am nimerit pi cei mai grozavi - a precizat Toader. ― Ne-am pregătit cum pregătește mama copilul, când Îl trimite la școală. „Ți-ai pus plăcuța În trăistuță? Da’ plumbul? Ai legat bine opincile, să nu intre omătul? Da’ mănușile le-ai luat?”... Știți care Îi grija cea mai mare pentru un cercetaș când pleacă În misiune? Pe fața asistenței a apărut semn de Întrebare vizibil de departe. Tata Toader Îi privea Încurajator: „Ei
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unei asemenea supoziții ar duce la redescoperirea omului În toată complexitatea și splendoarea lui. Această „Enciclopedie” a sufletului omenesc ar avea valoare dacă ar cuprinde trăirile omenești - În condițiile amintite de tine - numai dacă ar fi culese de la vlădică până la opincă... Atunci am avea În față o lume nouă. O lume nebănuită. O lume necunoscută. O lume care ar clipi des din cauza luminii prea puternice pentru ea... Și dacă am reveni la realitate, am constata că aseară, la „Hanul cercetașului”, s-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
îl privi liniștit și, clătinând din cap, continuă imperturbabil inventarul, luând la rând rafturile cu încălțăminte, pe care stăteau de-a valma teniși, gumari, botfori, galoși, sandale, iar mai jos, azvârlite pe dușumelele murdare, unse cu motorină, o grămadă de opinci confecționate din cauciuc, despre care gestionarul declară tam-nisam că nimeni din sat nu voia să le cumpere, deși costau o nimica toată. Chestiunea e foarte complicată, Ghiță, vezi tu, vorbi Stelian într-un târziu, socotind gumarii de pe rafturi și bifând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
el a fost alături de Vodă Ghica când s-a opus raptului celei mai frumoase părți din trupul Țării Moldovei în favoarea imperiului Habzburgilor și a fost răpus apărându-l pe domnitor. El a purtat caftan, ciubote și sabie, nu cojoace mițoase, opinci și măciuci de carpen ca niște mișei. Și s-a încins cu brâie de mătasă, nu cu lutină calicească de haldani și de coji de tei. Bunicii mei au netezit calea spre revenirea pământurilor înstrăinate prin urgie la Țara Mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
noi tragem ponoasele... Să aveți în vedere ca toate obligațiile să fie îndeplinite fără crâcnire!.. De azi înainte nicio frunză nu mai mișcă!.. Că dacă aud ceva, și eu am urechea lungă, că te strâng cumva gumacii, ori te bat opincile, apoi ai de lucru cu mine, măi Gheo și măi Văsâi! De azi înainte eu răspund de satul Arini! Eu sînt tata vostru!! Urechea lui nu-i lungă... Îi numai clăpăugă, i-a șoptit un gospodar vecinului său de laiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
culminează cu același fermecător moment al dragostei împărtășite pe care Matei îl prelungește și-l prelungește până când Cecilia se ridică strigând ca din gură de șarpe. — Mi-e foame, hai să mâncăm! Hai, se conformează Matei fericit. —Dar ce mâncăm? Opincile Sfântului Sisoe? că aici nu avem nimic. —Bate și ți se va deschide! Cecilia bate în ușa frigiderului și o deschide. — Cercetează și vei găsi! o îndeamnă Matei. —Oaa! Avem de toate. Ciorbă, friptură, garnitură, salată, prăjituri, bere, vin, sucuri
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
a priceput că ceva nu este în ordine. Trebuia să afle ce s-a întâmplat, unde sunt bărbații. Ce se întâmplă de nu poate da de capătul acestei tărășănii? Cum se va descurca? Ce are de făcut? Cum își târa opincile prin colb, aude de undeva, de deasupra capului o voce: -Frumoasă fată, mândră crăiasă, mergi cum mergeai, iar cu urechea-ți sfântă, te rog ascultă: dacă vrei să afli ce totul îneacă, mai mergi, nu atât pe cât ai mers, până
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
era, o purta în jurul gâtului.. Pe cap purta un basc având calota croită din cânepă, fundul din in iar bentița era o lucrătură făcută de vreo mână fermecată din ațe de diverse culori. Picioarele subțiri și mici erau încălțate în opinci meșteșugite din piele de pisică sălbatică. Când vorbea, cânta iar când mergea, dansa. -Ehei! dacă ai oleacă de răbdare, vin amuș! zise craiul, în timp ce trăgea înspre el poarta. Dar... ce dor te-a trimis aici? Aracan-di-mini șî di sărăcia me
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
care părea a fi fiul unui șef din partea năvălitorilor. -Nu cred că vei putea îndeplini gândul prințe. Înălțimea sa, regele nostru, vrea să te împreuneze cu sânge de nobil, zise una din slugile acestuia. -Nu mai vreau să fiu sub opinca gâfâitului de bătrân. La noate voi pârjoli pe acești țărani să mi iau ceea ce doresc, zise cu îngâmfare tânărul. Au încălecat, au luat calul Adelei și au plecat. -Prințe, mai bine slobozim calul fetei, altfel cine știe ce mai scormonim. -Asta și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
frumos de pica, era cel mai frumos din familie, la față. Unchiul acesta, ca sublocotenent ieșit proaspăt, în '917, a intrat în Budapesta. Și a fost citat pe ordin de zi pe armată. Mi se pare că el a pus opinca pe Parlament. Și după aia, sărăcuțul, a fost cu gradul de colonel în Rusia, a fost în Crimea și a fost singurul colonel care și-a adus înapoi divizia sau regimentul. I-a pus pe sanie și i-a salvat
Despre anii copilăriei by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/8054_a_9379]
-
cusătorese, împletitoare, pielari, rudari și iconari. Meșterii vor aduce obiecte care de care mai diverse, pe lângă tradiționalele băuturi și dulciuri de iarnă. Vizitatorii vor putea să-și cumpere sorcove, linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
ana, Elena Badea O pereche de opinci, care a aparținut lui Badea Cârțan, cel care la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost confundat la Roma cu dacii de pe Columna lui Traian, zace în întuneric, într-o găleată cu o soluție specială, în încercarea disperată a primarului
Trist: Opincile lui Badea Cârțan zac în necunoaștere, într-o găleată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79216_a_80541]