103 matches
-
o stare de așteptare frustrată: În loc să învețe (cum era de așteptat), el doarme./ Nu învață (cum era de așteptat), ci doarme. Dar această trăsătură semantică, circumscrisă inferenței logice, definitorie pentru circumstanțialul opozițional, nu mai intervine în frazele în care coordonarea opozitivă exprimă numai o opoziție între cele două unități sintactice implicate, în sensul negării sau infirmării uneia din cele două posibilități luate în considerație: Nu vine ci pleacă., Nu e marți ci miercuri., Nu e înalt, ci chiar scund. Coordonarea opozitivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opozitivă exprimă numai o opoziție între cele două unități sintactice implicate, în sensul negării sau infirmării uneia din cele două posibilități luate în considerație: Nu vine ci pleacă., Nu e marți ci miercuri., Nu e înalt, ci chiar scund. Coordonarea opozitivă se stabilește între termeni al căror conținut semantic se opune, în interiorul opoziției afirmativ-negativ; unul din termeni, de obicei primul, este negat pentru a se afirma celălalt: „Eminescu nu cântă incidențele unei iubiri, ci iubirea, nu cântă farmecele unei femei, ci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opune, în interiorul opoziției afirmativ-negativ; unul din termeni, de obicei primul, este negat pentru a se afirma celălalt: „Eminescu nu cântă incidențele unei iubiri, ci iubirea, nu cântă farmecele unei femei, ci femeia.” (G. Ibrăileanu, Scriitori, 12) Termenii implicați în coordonarea opozitivă pot fi: • propoziții: „Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri.” (M. Eminescu, I, 216) • contituenți sintactici, purtători (singuri sau împreună cu un verb copulativ) ai unor funcții sintactice, cu diferite dezvoltări: „Timpul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
învățați, ci este un product instinctiv al poporului întreg.” (T. Maiorescu, 345) șatributț, „De din vale de Rovine grăim, Doamnă, cătră tine, nu din gură, ci din carte, că ne ești așa departe.” (M. Eminescu, I, 149) șcircumstanțial instrumentalț Coordonarea opozitivă implică doi termeni principali. Când în enunț se cuprind mai multe unități lexico-gramaticale, acestea se grupează la un pol sau la altul prin intermediul coordonării copulative (cel mai frecvent) sau disjunctive: „După cum se vede, etimologismul nu este o întrebare alfabetică, ci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la un pol sau la altul prin intermediul coordonării copulative (cel mai frecvent) sau disjunctive: „După cum se vede, etimologismul nu este o întrebare alfabetică, ci ortografică și limbistică...” (T. Maiorescu, 285) Exprimarea relației de coordonare opozitivătc "Exprimarea rela]iei de coordonare opozitiv\" Principala marcă a coordonării opozitive este conjuncția ci, care asigură desfășurarea relației între termeni infrapropoziționali: „Negrul, de pildă, la Bacovia, nu-i o negație ci o formă specială de lumină.” (G. Călinescu, U.P., 291) sau termeni propoziționali: „Ea ne
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
altul prin intermediul coordonării copulative (cel mai frecvent) sau disjunctive: „După cum se vede, etimologismul nu este o întrebare alfabetică, ci ortografică și limbistică...” (T. Maiorescu, 285) Exprimarea relației de coordonare opozitivătc "Exprimarea rela]iei de coordonare opozitiv\" Principala marcă a coordonării opozitive este conjuncția ci, care asigură desfășurarea relației între termeni infrapropoziționali: „Negrul, de pildă, la Bacovia, nu-i o negație ci o formă specială de lumină.” (G. Călinescu, U.P., 291) sau termeni propoziționali: „Ea ne cere nu să înțelegem istoria
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adaugă conjuncțiile și, iar, numai cu forma negativă a termenului al doilea al relației: Mihai a susținut această idee, și nu Petre. și conjuncția discontinuă nu atât... cât: Nu atât Mihai a susținut ideea cât Petre. Întemeierea relației de coordonare opozitivă pe opoziția afirmativ-negativ determină exprimarea ei foarte frecventă prin parataxă, concomitent cu o intonație specifică. În aceste enunțuri, formă negativă primește, cel mai adesea, termenul al doilea: „Arta e tensiune, nu contemplație.” (G. Călinescu, C.O., 149), „Când ai venit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în enunțurile în care relația se realizează prin conjuncția ci: „Nu eu semăn îndoiala, dacă vrei să știi, adevărul totdeauna seamănă îndoială prin forța lui, mai ales în cei care ajung cu greu la el.” (P. Sălcudeanu, 358) Când coordonarea opozitivă se exprimă prin conjuncția nu atât... cât, termenii implicați nu se exclud; termenul al doilea îl domină net pe cel dintâi în constituirea planului semantic al enunțului: „Nu atât adevărul unor idei a influențat lumea, cât convingerea cu care acestea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu se exclud; termenul al doilea îl domină net pe cel dintâi în constituirea planului semantic al enunțului: „Nu atât adevărul unor idei a influențat lumea, cât convingerea cu care acestea au fost rostite.” (O. Paler, Viața..., 247) Uneori, coordonarea opozitivă este mascată de o construcție gerunzială: „Nimeni nu râsese de această soluție ușor de caricaturizat, rămânând toți tulburați.” (G. Călinescu, C.O., 262) COORDONAREA CONCLUZIVĂTC "COORDONAREA CONCLUZIV|" Coordonarea concluzivă se desfășoară între doi termeni, dintre care cel de-al doilea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1967, nr. 2, pp. 241-242. RELAȚII DE COORDONARE 48. Când relația de coordonare ar implica numai doi termeni, absența unuia înseamnă absența relației și, ca atare, absența mijloacelor de manifestare a relației în planul expresiei: și, sau, când. În relația opozitivă, schimbarea ordinii termenilor implică și schimbarea topicii opoziției afirmativ-negativ iar absența unuia dintre ei atrage și absența mărcii negative sau afirmative. 49. Pentru alte funcții sintactice realizate prin constituenți sintactici multipli să se vadă capitolul Tipuri structurale din descrierea diverselor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
într-un mod coerent tensiunea dintre structurile diacronic concurente ("vechi" și "noi") într-o aceeași limbă funcțională în devenire. Pentru descrierea sistematică, dimpotrivă, asemenea structuri aparțin unor sisteme diferite sau sînt doar variante non-funcționale (ceea ce, daca este vorba de structuri opozitive diferite, constituie o contradicțio în adiecto; cf. cazul distincției sau al non-distincției între e deschis lung și e deschis scurt în franceză comună de astăzi). Structurile sincronic concurente nu pot, într-adevăr, să fie considerate în raportul lor cronologic real
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
acesteia: la fleur s'est fanée, qui...), fapt care nu este posibil în română, italiană, spaniolă, portugheză etc. Din perspectiva distincției dintre normă, sistem și tip, adică din perspectiva unei descrieri integrale, o anumită ordine nu este în mod necesar opozitivă, facultativa sau obligatorie în toate cazurile și în toate privințele. De pildă - exemplifică lingvistul român - o ordine precum Arriva una nave a fost adesea interpretată drept facultativa (stilistica) în italiană și în alte limbi pentru că este facultativa în raport cu funcțiile sintagmatice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
72, 73, 74, 75, 77, 78, 82, 83, 96, 107, 112, 133, 195, 203, 228, 290, ~ externă 66, 67, 69, 71, 75, 83, 85, 101, ~ gramaticala 67, ~ internă 66, 67, 69, 71, 75, 83, 85, 101, ~ nerelațională 64, 65, 83, ~ opozitivă 29, ~ relaționala 64, 65, 66, 83, ~ semantica 75, ~ simptomatica 71, ~ sintactica 91-92, 94, 300, ~ sintagmatica 79, tip de ~ 64, 80 funcțional 36, 37, 64, 66, 73, 74, 75, 76, 79, 93, 134, 190, analiza ~a 33, categorie ~a 35, 361
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
192, ~ funcțională 25, 64, 80, ~ lenis/fortis 178, ~ semantica 71, sistem de ~îi 32 ordine 79, 92, 93, 105, 112, 195, 205, ~ facultativa 79, ~ liberă 241, 246, 253, 260, 282, 283, 293, 303, 304, 311, ~ morfo-sintactică 142, 195, ~ obligatorie 79, ~ opozitivă 79, ~a circumstanțialilor 93, ~a constituenților majori 78, 92, 195, 205, ~a cuvintelor 53, 63, 77, 78, 78-79, 79, 80, 241, 246, 253, 260, 282, 283, 293, 303, 304, 311, ~a determinat-determinant 70, ~a funcțiilor sintactice 92 oromo (afan oromo
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ergativă 94, 96, ~ filogenetica 220, ~ fonologica 19, 216, 275, ~ genealogica 121, ~ gramaticala 19, 49, 58, 76, 106, 112, 115, 116, 164, 215, 222, 264, 290, ~ incorporanta 251, ~ internă 36, ~ lexicala 19, ~ mixtă 112, ~ morfologica 116, 246, ~ morica 87, ~ narativa 100, ~ opozitivă 36, ~ recursiva 293, ~ semantica 76, ~ silabica 150, 201, ~ sintactica 37, 125, 163, 184, 187, 354, ~ sintagmatica 98, ~ sintetică 68, 114, ~a cuvîntului 51, 71, subiect 56, 90, 92, 94, 95, 96, 118, 139, 141, 142, 155, 176, 195, 196, 201
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
etc. Or, o limbă istorică nu este un sistem omogen: ea este o colecție de sisteme diferite care într-o anumită măsură coincid, iar în altă măsură se diferențiază unele de altele, chiar și la nivelul structurilor și al funcțiilor opozitive. Într-o limbă istorică, există diferențe binecunoscute în spațiu, sau diatopice, precum și diferențe între straturile socio-culturale ale comunității (diferențe diastratice), dar și diferențe între modalitățile de exprimare determinate de tipurile de situatii ale activității de a vorbi, diferențe pe care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care un locutor se adresează mai multor interlocutori, fiecare cu stilul său): stil ostil în mod activ vs. ostil vs. neutru vs. indecis vs. neinformat vs. susținător vs. susținător activ (Nothstine, 1998, pp. 20-21). După cum se observă și din seriile opozitive de mai sus, același stil de comunicare poate intra în opoziție cu stiluri invocate de alți cercetători în serii diferite; de asemenea, oricare dintre seriile opozitive prezentate supra poate fi completată cu stiluri aparținând altor serii, fapt explicabil prin perspectivele
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
susținător vs. susținător activ (Nothstine, 1998, pp. 20-21). După cum se observă și din seriile opozitive de mai sus, același stil de comunicare poate intra în opoziție cu stiluri invocate de alți cercetători în serii diferite; de asemenea, oricare dintre seriile opozitive prezentate supra poate fi completată cu stiluri aparținând altor serii, fapt explicabil prin perspectivele contextualizate oferite de literatura de specialitate. Cum majoritatea persoanelor actualizează, în diferite situații de comunicare interpersonală, stiluri diferite (chiar dacă acestea se subordonează, în principiu, unei dominante
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
operaționale). Mai eficientă și mai adecvată din acest punct de vedere e taxonomia lui Alan Dundes, care distinge, mai întâi, între "temă" (topic) și "caracterizare" (comment), apoi între caracterul binar și cel cvadripartit al proverbului și, în fine, între caracterul opozitiv și cel non-opozitiv al relațiilor exprimate: "Proverbul pare să fie o aserțiune propozițională tradițională alcătuită din cel puțin un element descriptiv, care se compune, la rândul lui, dintr-o temă și un comentariu. Aceasta înseamnă că proverbul trebuie să aibă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la rândul lui, dintr-o temă și un comentariu. Aceasta înseamnă că proverbul trebuie să aibă cel puțin două cuvinte. Proverbele care conțin un singur element descriptiv sunt non-opozitive. Proverbele cu două sau mai multe elemente descriptive pot fi sau opozitive, sau non-opozitive."137 Din acest motiv, vom apela și noi la tipologia lui Alan Dundes în capitolul III al lucrării de față, unde vom încerca să o reformulăm cu ajutorul semanticii structurale coșeriene. 5.3. Asemenea celorlalte discipline umaniste, și paremiologia
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fi într-adevăr "suspendate". În asemenea cazuri, unul dintre termenii opoziției vizate își asumă de obicei sarcina de a reprezenta valoarea comună care constituie baza acestei opoziții. Altfel spus, acest termen are deja în limbă două valori diferite: o valoare opozitivă și o valoare non-opozitivă (care apare tocmai în cazurile de neutralizare)." 4.3. În conformitate cu aceste principii, semantica structurală delimitează, clasifică și analizează structurile lexematice ale unei limbi. "Sarcina lexematicii - precizează fondatorul integralismului lingvistic - este de a releva în limbile funcționale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
formală (rimă, asonanță, aliterație, armonie imitativă etc.), posibile în sistem (adică, existente virtual), dar inedite în normă."349 Așadar, ca semantică a normei, semantica configurativă este totodată o semantică asociativă, asemănătoare în parte, dar diferită în mare măsură de semantica opozitivă ce analizează structurile lexicale din planul sistemului unei limbi. 1.1.3. Care ar fi, însă, tipul de "conținut" idiomatic (= semnificat) care ar trebui să stea în atenția unei semantici configurative? În mod evident, nu poate fi vorba despre semnificatul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ț va da hrană; și pădzeaște la bisearecă și să dzici: "Greșit-am, Doamne, iartă-mă!", că Dumnedzău iartă păcătosul carele easte cât de păcătos, numai să să roage lui Dumnedzău pururea."366 3.4.3. LUPUL nu stabilește raporturi opozitive și/sau echivalente doar cu ființele (animale sau umane), ci și cu anumite ELEMENTE "NATURALE", de natură fizică (149: Iarna n-o mănâncă lupii = "Adică răul cel greu anevoie se ridică de la noi" - Iordache Golescu) sau fiziologică (1991: Foamea (și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
închinători ai Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic de arheologie interconfesională prin abordarea raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea interioară opusă formalismului sacramental; evanghelism
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a separa în mod incontestabil și la nesfârșit verosimilul de model"?1 Când Adrian Maniu scrie, de exemplu, "undiri albe în giulgiul ceții" (Drum pierdut)2, cuvântul își ocultează semnificatul, ceea ce apare - la "prima" vedere - nefiind decât imaginea clar-obscură structurată opozitiv: undiri albe vs. giulgiul ceții. Aparent, avem de a face doar cu "o aproximație "picturală" în care umbrele și luminile dau de văzut o imagine, iar imaginea aceasta, în negru și alb practic, nu are alt statut decât asemănarea și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]