24,963 matches
-
de a nu răspândi în jur molima, decât din amor real -, au creat câteva mecanisme de igienizare socială. Există o lege a deconspirării societății și ea reprezintă, ca să zic așa, punctul de vedere oficial al poporului român. Iar oricine se opune acestei legi nu conotează tagma docilă a boului, cum se lăuda un domn de la CNSAS, ci aceea, tot docilă, a colaboraționistului criminal. Felul macabru în care se încearcă anihilarea CNSAS (acesta fiind scopul nemărturisit, dar ferm, al actualei puteri) demonstrează
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
rostogolească la vale (Idolul de ceară) sau cerebralul, intelectualul inadaptat, care discută problemele artei înalte într-un mediu blazat, de cafenea, unde apare "anormal" și ridicol ("Nu vreau să dansez!"). Profesiunea "realei valori", ca și modestia sunt catastrofale, când se opun diletantismului arogant și oportunismului, iar timiditatea este un flagel care distruge din interior individul, anulîndu-i personalitatea și împingându-l către omogenizare, către orwelliana "asimilare". Lumea lui Daniel Tei este una onirică, bântuită de obsesii orwelliene. Problemele "fabulelor" sale, care țin
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
baroce și renascentiste. Sunt binecunoscute, pe de o parte, atitudinea sa de permanentă promovare în viața de concert a maeștrilor contrapunctului, pe de alta, complicatele structuri polifonice folosite în creațiile proprii (îndeosebi în cele corale). Dacă esteticienii contemporani lui Brahms opuneau (și din această cauză) poziția "conservatoare" a acestuia celei "inovatoare" a lui Wagner, iată că deceniile viitoare vor aduce necesara schimbare de optică. Nimeni altul decât Arnold Schönberg va reabilita pe "progresistul" Brahms, insistând asupra modernității sale în reformularea tehnicilor
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
puse - numai atunci cînd era cazul - în slujba unei emfaze naționale, nu al unor prealabile opțiuni politice. Se ajungea la latinitate și italienitate prin cultură și istorie - nicidecum prin politică! (Atitudinile politice ale celor citați mai sus erau diferite!) Se opuneau însă acestei viziuni cultural-istorice altă serie de intelectuali - cei ce susțineau o scriere în limba "de toate zilele" (la început, chiar Heliade susținea că "trebuie să scriem pentru cei vii, nu pentru morți"!). Pentru V. Haneș, un elev al lui
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
româna nu e o limbă slavă căreia să i se potrivească alfabetul chirilic! Incultura și ideologia pro-sovietică ascunsă sub numele de "comunism" considera de multă vreme - este drept, cu concursul unor valoroși lingviști români - ortografia din 1932 "naționalistă", latinizantă, deci, opus igne dignum! "Reforma" ortografică este decretată în 1953 și declarată obligatorie prin ucazuri politice! Și de această dată cei care avem astăzi o vîrstă înaintată ne putem aduce aminte cum încercam - sub ordine universitare superioare - a explica elevilor și studenților
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
Telefil O foarte interesantă dezbatere i-a opus, într-o emisiune a dlui Marius Tucă de pe Antena 1, pe doi membri ai CNSAS unui reprezentant al SRI și unuia al Comisiei parlamentare de control al SRI. Ghinionul, ca să numesc așa ideea dlui Tucă, dnilor Pintilie și Stan a
Cui i-e frică de foștii securiști? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14637_a_15962]
-
care acceptă incompletitudinea, care sînt fermecate de nostalgia ei [...] Știu că voi muri contemplînd acest Ultim Regat ale cărui viziuni le exprim cum pot. Acesta e Lumea, sau poate acesta sînt eu: un timp cu numai două dimensiuni care se opun și se sfîșie, un timp mereu dorit, mereu pierdut"" RENAUDOT Nominalizat și el la Premiul Goncourt (unde a obținut în runda finală două voturi), Gérard de Cortanze a cîștigat Premiul Renaudot la al cincilea tur de scrutin, după o luptă
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
și cât de jegoase sunt armele securiștilor sau ale paiațelor politice și jurnalistice din subordine. Nerușinarea e atât de mare încât vicepreședintele CNSAS, Gheorghe, îl învinuiește pe cel mai fervent adept al deconspirării Securității, H.-R. Patapievici, că s-ar opune cu ghearele și cu dinții acestei operații. Si asta după ce d-lui Patapievici i s-a spart apartamentul, după ce a primit amenințări cu tribunalul și cu linșajul - inclusiv din partea unei doamne despletite din partidul lui Vadim Tudor - tocmai pentru că dorește
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
Oricît de paradoxale ar putea părea, scoase din context, aceste afirmații sînt argumentate, dovadă a jocului inteligent. Exercițiile de memorie nu sînt simple dovezi de indulgență sau, pseudo-memorie, reflex al uitării, ci rezultatele anesteziilor bizare prin care inteligența s-a opus experiențelor-limită.
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
suflu și în iaurt. Și totuși, chiar și acum, rămîn sensibil la ce se întîmplă, în special în Franța, unde un grup de gînditori ceva mai tineri decît mine mi se pare extrem de interesant. Ca și mine, ei s-au opus iraționalismului la modă în anii 1970 și au revenit la gîndirea rațională, clară și argumentată, fără însă să fie partizanii metodelor formale. Mă refer la Jacques Bouveresse, Antoine Compagnon, Vincent Descombes, Luc Ferry, Marcel Gauchet, Pierre Manent, Pierre Rosanvallon și
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
cel mai puțin cunoscut și mai disputat de lingviști și nu numai de ei. Înaintașii dlui Brâncuș, în explorarea acestei perioade, sînt, la rîndul lor, cîteva somități ale lingvisticii noastre, locul de frunte deținîndu-l Al. Rosetti. Polemicele care i-au opus pe unii altora au avut adesea un caracter internațional, savanți austrieci, unguri etc. intrînd în aceste bătălii care au fost cîteodată, din păcate, intens politizate, în detrimentul științei, firește. Am, cum am sugerat din capul locului, și un motiv special de
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
înecat de bună-voie,/ Căci nu mai aveau nevoie/ Să trăiască-n calvar./ Viața nu mai era un dar./ A urât pe comuniști,/ Și pe marii securiști,/ Căci revenit în țară,/ La închisoare îl băgară./ La Vultur, împreună cu țăranii,/ S-a opus colectivizării/ Și alți ani a fost închis,/ Faptă de neadmis./ Ororile războiului au trecut,/ Comunismul praf s-a făcut./ Ne bucurăm că supraviețuiești./ Ca adevărul să ni-l povestești". Ca o scrisoare pe front, din lagăr, din închisoare, acest text
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14023_a_15348]
-
aberantă. În numele democrației vorbesc miile de demonstrați ieșiți în stradă și forțele venite să-i reprime, adepții privatizării și cei ai etatismului, naționaliștii și antinaționaliștii, globaliștii și antiglobaliștii, cei care sprijină actualul război din Irak și cei care i se opun, ecologiștii, socialiștii, liberalii, social-democrații și creștin-democrații. Chiar și marii dictatori ai secolului XX au ajuns la putere pe căi perfect democratice (Hitler este deja un caz școală) sau au făcut caz de slujirea fidelă a unei democrații mai mult sau
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
vorbind, cam prea ideală" (p. 16). În teorie, totul sună bine și frumos. Problema apare atunci cînd aceste principii generoase trebuie aplicate în practică. Se știe, principalul simbol al suveranității poporului a fost, în timpul Revoluției Franceze, ghilotina. Ea a fost opusă în imaginarul colectiv simbolului absolutismului, întruchipat de Bastilia (mai degrabă pustie în timpul cuceririi ei de către revoluționari). Tot în numele suveranității poporului au vorbit fasciștii, naziștii și comuniștii, iar războaiele (citește masacrele) care au însîngerat harta lumii în ultimele două secole au
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
însăși Laura Pavel: "chiar atunci cînd se revendică de la un oarecare scepticism epistemologic, poziția teoretică a lui Ionesco nu contestă, ci mai curînd se fundamentează pe credința necondiționată în obiectivitatea rațiunii"). Doar în virtutea unei asemenea concepții autorul Scaunelor îmbină formele opuse într-o rețetă "de tip parodic", tragicul și comicul, melodramaticul și sublimul etc., în consonanță cu mărturisirea aceluiași Camus că "încearcă formule extreme, în măsura în care ele ating absurdul și inutilitatea". Totul meditat, dozat cu mare luciditate, oglindind un nivel speculativ care
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
mare surpriză: cîteva scrisori din 1953 ale lui Leonid Dimov către prima lui soție. Cel care le-a obținut este dl Corin Braga. Merită apreciat gestul dnei Lucia Iunian de a le fi încredințat tiparului. De obicei, familiile scriitorilor se opun scoaterii la lumină a unor detalii de viață personală care (idee greșită!) ar pune în dificultate memoria marilor oameni și pe a apropiaților lor. Cu atît mai remarcabil gestul primei soții a lui Dimov, cu cît scrisorile sînt dintr-o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
din zilele noastre. Există o singură formă de terorism sau avem de-a face cu un fenomen mai complex? A. Glucksman: Aș spune că astăzi există două definiții ale terorismului, definiții care nu se încrucișează și care deseori chiar se opun. Prima definiție a terorismului este: violență deliberată exercitată de oameni înarmați asupra altor oameni lipsiți de arme. De exemplu, ceea ce s-a întîmplat în Manhattan corespunde acestei definiții clasice, democratice, a terorismului, chiar dacă în acel caz armele erau un avion
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
două definiții ale terorismului, cea democratică despre care vorbeam "oameni înarmați care agresează o populatie dezarmata" și cea de-a doua definiție, pe care o propun rușii și chinezii, definiția autocratica a terorismului, si anume: e terorist cel care se opune statului sau puterii stabilite. Este definiția pe care o dădea Tarul Nicolae Întîiul, sau Stalin, si e definiția pe care o continuă Puțin: Este terorist cel care contestă puterea stabilită. D.A.: Totuși, într-un caz cum era Kosovo s-a
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
altă perioadă polemică a fost aceea din primele decenii ale secolului XX, cînd, pe terenul unei literaturi postromantice și academizate se năștea modernismul. Bătălia s-a continuat în interbelic, avîndu-i drept protagoniști pe criticii maiorescieni și estetici cărora li se opuneau critici din generațiile anterioare (Iorga, Ibrăileanu), atașați de o idee literară mai veche. Tot atunci au existat și cîteva polemici de natură ideologică. După 1948, polemicile au devenit, pentru ani buni, campanii de presă dirijate oficial. Abia în deceniul 7
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
XX, cartea Sandei Cordoș se ocupă în esență de perioada ce urmează revoluției bolșevice, în cazul literaturii rusești, și celui de-al doilea Război Mondial, în cazul literaturii autohtone, o zonă mult mai restrînsă decît ar lăsa să creadă titlul; opunînd, în principal, crizei moderniste, "organice", din Occident o criză "instaurată prin manevre politice, prin imixtiunea brutală a Puterii în teritoriul artei" după 1945 (în România), Sanda Cordoș tinde să plaseze "crizismul" exclusiv în a doua jumătate a secolului, necreditînd, de
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
și revoluției, în deosebi ideile unui militant care, intransigent și dur când e vorba să apere ideile revoluției, apare cu mult mai disponibil și nuanțat în materie de literatură, căreia-i recunoaște specificul și-i afirmă libertatea necenzurată de expresie, opunându-se programelor rigide ale "scriitorilor proletari" și "realismului socialist" ucigaș, promovat mai apoi de Stalin. Punctul de vedere al cronicarului și prefațatorului rămâne, și în acest caz oarecum extrem, suficient de nuanțat, latura "idealistă" a privirii sale neafectând grav luciditatea
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
de felul său, rondelul se potrivește puțin cu "chipul știut", cu excepția împrejurării în care vocea ce întâmpină nu ridică scutul unei anumite sfidări, în speță nu intimează un cântec de laudă vieții, integrând într-însa moartea, ca atare, nu-i opune ecourile unei muzici. Acestea aparțin unui liric matur, cu mai multe unghere și cotloane decât se dezvăluie la o primă lectură. Cititorului avizat îi apare excursul pe extrema plajă al poetului în primul rând ca descătușare emotivă, exercițiu de vigoare
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
românești dinainte și de după căderea regimului comunist. În ceea ce privește jurnalul din decembrie 1989 lucrurile sînt clare. Stoiciu gîndește așa cum gîndeau mulți la vremea respectivă, dar spre deosebire de alții are curajul să spună cu voce tare tot ce-i trece prin cap. Se opune cu seninătate inițiativei PCR de a decreta duminicile zile lucrătoare, cu un argument perfect logic astăzi, dar niciodată analizat la modul serios în epocă: "Nu sînt membru PCR, nu mă interesează inițiativele lui de muncă patriotică duminica, să le presteze
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
a decreta duminicile zile lucrătoare, cu un argument perfect logic astăzi, dar niciodată analizat la modul serios în epocă: "Nu sînt membru PCR, nu mă interesează inițiativele lui de muncă patriotică duminica, să le presteze activiștii" (p. 104). S-a opus public realegerii lui Nicolae Ceaușescu la congresul al XIV-lea al PCR, iar la procesul public ce i-a fost instrumentat de Securitate în combinație cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă Vrancea și
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
muzeu literar în care figurau exponate din toate operele mari ale lumii, muzeu literar care a îmbogățit spiritual oameni din toate generațiile și care rămâne în conștiința multora până azi. - Credeți că a făcut destul cultura română pentru a se opune stării de atunci? - Da, cred că a făcut destul și o spun în deplină cunoștință de cauză, fiindcă ori de câte ori încerca să facă mai mult, rezultatul era că se făcea mai puțin. De câte ori apăreau cărți de o oarecare îndrăzneală, cenzura se
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]