171 matches
-
Toate acestea însă trebuie să se facă în ascuns față de toți, în afara conducătorilor înșiși, pentru ca turma paznicilor să fie cât se poate de neînvrăjbită. E drept. Trebuie legiuite serbări, în timpul cărora îi vom uni pe mirese și pe miri, trebuie orânduite jertfe și trebuie compuse, de către poeții noștri, imnuri potrivite cu nunțile acestea. Iar numărul căsătoriilor îl vom lăsa în seama conducătorilor, pentru ca, în măsura posibilului, ei să păstreze neschimbat numărul bărbaților, avându-se în vedere războaiele, bolile și toate cele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
e mai de prețuit decît valoarea zilei.” (J.W. Goethe) Însă pentru aceasta trebuie să știm să-i dăm zilei sentimentul dominant al unei vieți pline nu numai de speranță, ci și de o responsabilitate a existenței: „Orice zi trebuie orînduită ca și cum ar fi ultima” (P. Syrus). * „Nu există pe lume decît două feluri de a te ridica: ori prin propria ta dibăcie, ori prin prostia celorlalți.” (La Bruyère) Din păcate, „dibăcia” are Însă nu numai o dimensiune intelectuală, ci și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Afrodisia, Giacomo Francesco Zabarella, o bibliotecă renascentistă își aduna „Constantinus Cantacuzinus Constantinopolitanus” (cum apare în matricola universității din Padova) - și numele profesorilor (însoțite de calificative ale elogiului), cu care a lucrat: „[...] iar dascălul, iar într-aceste case șezându vine în orânduita vreme dă-m dă învățătură pre carele îl cheamă Antonie Delaefa [Antonio Dall Acqua, Profesor de drept, academicul la care cu ajutorul preasfântului și preaputernicului Dumnezeu, și cu neîncetata rugă a prefericitei lui Hs. Domnului Născătoare am înțeput a învăța cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
deși vinovat, bărbatul scapă de sancțiuni sau, când acestea sunt dictate, au un caracter aproape simbolic): „Poruncim domniia mea, dându acei taleri 15, care însuși el i-au făgăduit, să aibă bună pace și, fiindcă ne înștiințăm de la zapciu cel orânduit cum că i-au și dat acei taleri 15, i s-au dat aceasta întărire la mână întru apărare”390. O iubire „răsplătită” Către sfârșitul veacului al XVIII-lea, în 1799, un boier din Urlați, vistierul Neagu Drăgulinescu, s-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cum a caligrafiat P. Ispirescu). Cloto este cea care „dă drumul firului vieții”, Lachesis este cea care „conduce firul vieții”, când sinuos, când drept, dar mereu întors spre Atropos, cea care „taie firul vieții”. Moirele sunt „părți” ale aceluiași demers orânduit riguros de Ananke. Moirele (moirai = „părți”) au devenit la romani parcele (= „părți ale sorții”), de unde și expresia românească: „Aceasta a fost partea mea de noroc”16. După Hesiod, moirele ar fi „fiice ale Nopții” (Nix), asimilată cu Destinul insondabil, dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din observații proprii („eu singur am văzut că...”, „eu însămi m-am încredințat despre...”, „mărturisim ca cel mai bun martor, care am văzut cu ochii noștri...”). Se poate spune că dintr-o astfel de „colecție”, cu etaje supravegheate și bine orânduite, în a căror dispunere se vede limpede o „intenție auctorială” (ce știe, în primul rând, să cearnă), a crescut o carte care nu poate fi socotită doar traducere sau prelucrare. După ce hotărnicește Asia și îi evocă bogățiile, M. deslușește caracterul
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Istoria lui Petru Maior carea, prin adevărate mărturisiri a mai multor scriitori vechi, începutul românilor din romani adevărați la mai mare lumină îl pune. „Țesute” de A., care citează, între alții, istorici ca Eunapius, Eutropius, Priscus, Procopius, argumentele sunt astfel orânduite încât să aducă, împotriva „defăimătorilor”, „adeveriri” despre originea pur romană a neamului. A. stăruie asupra ideii de continuitate a romanilor în Dacia, precum și a legăturilor neîntrerupte cu cei așezați în sudul Dunării. El reia, de fapt, ideile lui Petru Maior
AARON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
nuanțat detectabile asigură misterul nesfârșit al primului din aceste două romane; transparențe înșelătoare se succed perfect armonic în cel de al doilea. Moderne și fără altă măreție decât proiecția neliniștilor Naratorului, Irina și Dania poartă peplum bine drapat cu fin orânduite cute. Irina e agasant de plată și jenant de umană; Dania, strălucitor de insesizabilă și chinuitor de suavă. Remarcabil la Anton Holban este faptul că, placentar întotdeauna realității trăite, ceea ce dă literaturii sale o foarte delicată autenticitate, el știe, în
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de recurs, se nimeri ca Tony Pavone să fie legat În cătușe cu un alt recursant iar gardianul după ce puse cătușele la toți cei treizeci și doi recursanți, Îi orândui În linie doi câte doi, Tony Pavone cu celălalt fiind orânduiți cap de coloană, urmând ca În această ordine să se așeze În boxa acuzaților. Același gardian le ținu o predică de felul cum trebuia să se comporte În fața judecătorului. Nimeni nu avea voie să Întoarcă capul către audiența din sala
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
am plecat. Merserăm cu o mașină din cele puține în oraș la vremea aceea, și oprirăm în dreptul unei case pricăjite, pe una din acele străzi periferice, în semicerc, pavată cu piatră cubică, în parte ieșită din nisipul în care fusese orânduită - trebuia în curând, desigur, rearanjată de primăria ce din lipsă de fonduri întârzia să-și facă datoria. Avocatul, întocmitor al actului, fu cel care ne conduse. Era o casă cu trei-patru odăi, ferestrele, în afară de cea dinspre stradă, dădeau în curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
din puțina leafă a picherului, casa. Răbdase de foame și de frig, plânsese pe la porțile străinilor și abia acuma, după optsprezece ani împliniți, izbutea să ducă mai lesne de azi pe mâne, cu împletitură și cusături, o leacă de gospodărie orânduită. Și abia acum, după optsprezece ani împliniți, începu să fie mângâiată de un vis de fericire. Căci de ani, trăind singuratică între femeile mahalalelor, rănită și batjocorită de priviri, rar auzind o vorbă bună, de ani se mângâia gândindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de la sine putere) și acoperindu-se cu o crustă roșie, crocantă. Culorile erau atât de proaspete, carnea rumenită atât de apetisantă, Încât mulți din cei prezenți pe terasa Corso Înghițiră În sec. Salivau nu numai mesenii, ci și ospătarii care, orânduiți frumos În fața intrării, priveau Înmărmuriți spectacolul. Între timp, mirosul de grătar invadă toată strada Lăpușneanu. Mulțimea saliva. O doamnă ce se oprise lângă galerii fu nevoită să se sprijine cu mâna de vitrină ca să nu leșine. „Iată ce ușor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
un început de toamnă blândă și însorită, mă aflam cu familia în gospodăria bine întemeiată a unui mai tânăr amic, inginer constructor, situată într-o așezare rurală de pe valea Tutovei. Admiram casa, grădina, livada și via, toate frumos și meticulos orânduite, inspiram aerul înmiresmat de parfumul florilor, al strugurilor, al fructelor și al Toamnei. Copiii mei încă mici la vremea aceea zburdau nestingheriți prin ograda largă, pavată cu iarbă și flori, se pierdeau printre rândurile de vie în căutarea butucilor cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
meschine într-un moment a cărui măreție ciocănea în piepturi cu degete de gheață. A doua zi, același Nică adună căruțele și oamenii pe șantier. Canalul se transformă într-un furnicar. Adjunctului i-a apărut atunci viziunea unei așezări bine orînduite, cu parcuri, blocuri și alei asfaltate. Răscrucea prăfuită devine o piață cu havuz răcoritor, îmbrățișat de-o salcie plîngătoare care mîngîie bustul eroului ce, visînd, pornise toate acestea la drum. Dacă îl voi scrie, cred că lui Popescu o să-i
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de rând, ca și cum ar fi făcut parte dintre ei. Și totuși, luase hotărârea de a comite seppuku nu numai fiindcă își judecase reputația și găsise regretabil că trebuia să-și lase capul pe mâna unui nimeni. Moartea oricărui om e orânduită dinainte, așa că nici măcar după propria lui viață nu-i părea rău. Ceea ce regreta era că pierdea marea operă a vieții sale. Templul Myokaku se afla în apropiere. Conacul guvernatorului era și el în vecinătate. Și mai existau samuraii încartiruiți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
După ce adunară cele mai bune materiale, alegându-se cheresteaua cea mai aleasă din Carpați, aducându-se var tocmai de la Orhei, și toți meșterii plătindu-se cu bani hotărâți, zidirea se începu în vara anului 1803, sub de aproape priveghere a orânduitului boier, vistiernicul Sandulachi Sturza, având de ajutor pe vornicul Iordachi Drăghizi (sic), pe care domnul, după săvârșirea palatului, spre răsplătire, îl numi paharnic. Domnul vizita singur în toată ziua lucrul, care se urmă necontenit și cu stăruință până în vara anului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
meșterșugul doftoriilor... pentru căutarea și cercetarea bolnavilor ce să vor întâmpla la spitalii, dar și pentru boierime... și pentru alți lăcuitori... din orașul Iașilor... Iaste trebuință și de geraf (chirurg)... și de spițer (farmacist)... numai trebuie să aibă și ei orânduită plata lor, leafa ce să cade”. Da’ ia adu-ți aminte, despre ciumați nu vorbește vodă? Ba bine că nu. Chiar mai mult, părinte; spune că „Ne-am încredințat că aice, la orașul... Iașilor, iaste foarte mare trebuință... a să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de lei pe lună. Cel de al doilea chirurg trebuia să fie „supus la tot ce i-ar da învățătură” cel „întâiu gerah”. Mai trebuia să fie „purtător de grijă la doftorii și la mâncarea bolnavilor... ca să se păzească... la orânduitele ceasuri, după orânduiala doftorilor”. Vodă este și mai drastic când hotărăște: „Dohtorul cel mare al Curții gospod... să nu aibă cât de puțin amestec la spitalul acesta, nici la spițeria spitalului”. Numirea doctorilor se va face numai de către epitropi „pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe deplin actual: „În așteptarea vremilor când viața românească din Basarabia va porni de la toate amintirile ei pentru a-și urmări toate drepturile naționale, nu numai umane, încheiem această carte cu un îndemn călduros spre acea muncă încordată și bine orânduită, care singură poate grăbi sosirea acelor vremi”.* În preajma împlinirii a 200 de ani de la răpirea Basarabiei, multe din constatările lui N. Iorga își mențin valabilitatea. În fața intereselor politice și patimilor antiromânești, a lingușitorilor de astăzi, adevărul istoric oferă baza solidă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu se poate vorbi în cazul de față de un principat nou, deoarece nu se ivește aici nici una dintre greutățile care sunt proprii statelor noi; căci, cu toate că principele este nou, organizarea statului este veche, iar instituțiile lui sunt în așa fel orânduite, încât cel care este ales domnește ca și cum ar fi principe ereditar. Dar să revenim la chestiunea noastră. Spun că oricine va considera expunerea de mai sus va vedea că împărații pe care i-am amintit s-au prăbușit fie din cauza
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
arătate mai sus. Și nici un stat nu trebuie să creadă că va putea vreodată să ia o hotărâre care să fie lipsită de primejdie; să știe, dimpotrivă, că trebuie să le ia pe toate îndoielnice; căci lucrurile omenești sunt astfel orânduite încât, dacă încerci să fugi de o situație grea, vei cădea, cu siguranță, în alta. Prudența constă întotdeauna în a ști să cunoști natura acestor situații grele și în a o alege pe cea mai puțin grea drept bună. Principele
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
ele sau se vor scurge printr-un canal, sau furia lor nu va mai fi nici atât de nestăvilită, nici atât de păgubitoare. La fel se întâmplă cu soarta: ea își arată puterea acolo unde nu există o forță pregătită și dinainte orânduită care să i se împotrivească, și de aceea ea își îndreaptă atacul într-acolo unde știe că nu s-au înălțat nici diguri, nici zăgazuri care s-o stăpânească. Iar dacă veți privi Italia, care este astăzi locul schimbărilor de
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
n-ar fi reușit vreodată, chiar dacă ar fi avut toată prudența pe care o poate avea un om. Într-adevăr, dacă, pentru a pleca din Roma, el ar fi așteptat ca toate hotărârile să fie sigure și toate chestiunile bine orânduite, așa cum ar fi așteptat oricare alt papă, fără îndoială că el n-ar fi reușit niciodată în acțiune a lui. Regele Franței ar fi găsit mii de scuze, iar ceilalți l-ar fi făcut să se teamă în toate felurile
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Socotit-am dară și noi... pentru toate sfintele mănăstiri câte se află la sfintele locuri la Sfânta Gora și pentru sfinții părinți... carii să află... acolo ca să aibă... m(i)l(o)stenie și den Țara Moldovei din venitul domnesc, orânduit-am... la toate sfintele mănăstiri de la Sfânta Gora ca să aibă a lua de la domniia mea obroc... din an în an câte 200 lei din vama noastră domnească cea mare din Iași... Deci acești bani... să aibă a lua la dzile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
așa de abundentă, că tre-coa. drept foarte devotată. Unii din musafiri pătrundeau până la Maxențiu, care nu lua parte, dimpotrivă, se ascundea, oamenii fiindu-i acum urâți. Cu prilejul vizitării apartamentului sanitar al lui 193 Maxențiu, se vizita tot palatul minunat orânduit. Se producea acea cordialitate pe care o stabilește averea. Chiar cei mai rezervați până atunci față de Ada emiteau acum proiecte mari, pentru timpul când prințul va fi însănătoșit. Printre multe alte se vorbea des și de concertul din muzică de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]