1,225 matches
-
mai ales, de munte, este grea. Nu trec troleibuzele pe stradă din zece în zece minute, oamenii parcurg kilometri întregi pe jos, ca să se ducă la coasă, la prășit sau la magazin, pierd mai mult timp cu aceste deplasări decît orășenii și, cu toate astea, zilele la țară sînt mai lungi și mai împlinite, mai senine și mai destinse, stresul marilor aglomerări urbane este o noțiune inexistentă, nimeni nu se plînge de nimica și au aerul că sînt fericiți, pentru că știu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
din ograda vecinului care-ți dă cu toporu-n cap dacă te prinde că-l furi, era târziu... La școală, pe vremea ''odiosului regretat'' cum ziceau oamenii făcând haz de necaz, învățase dulgheria. O vreme a mai găsit de lucru la orășenii care au apărut în zonă, ca ciupercile... Voiau case de vacanță! Alți naivi care, au crezut că dacă au scăpat de Ceaușescu, o să curgă lapte și miere pe marginea drumui... Au făcut aiuriții datorii la bănci, au cumpărat terenuri, au
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
terenuri, au ridicat cabane (căsuțe), după gust și posibilități... Acum, casele zac neterminate! A venit criza! Banii le-au fugit din buzunare. Au rămas doar datoriile la bănci, care fată dobânzi peste dobânzi și care i-a făcut pe bieții orășeni să dorească să vândă casele alea, dar... nu mai au cui! Normal nici de lucru la cabane n-a mai fost... LA STAT, nu lucrase nici măcar o zi! Când n-au mai fost bani, i-a plecat și nevasta cu
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
scoate burta sub cele mai puternice raze UV de pe Planetă. N-am să înțeleg ce-i face pe unii să o ia la fugă prin soare către o eternitate la umbră. Dincolo de raze, broșurile nu-ți spun niciodată totul. Apocalipsa orășeanului nu vine cu meteoriți, vine cu gândaci cât magneții de bucătărie lipiți pe perete, țânțari în haite și sunete de împerechere ale șopârlelor de pe tavan. E momentul în care corporatistul din tine își blesteamă zilele și plânge după tonomatul de
Ce nu ți-a spus nimeni într-o broșură despre plajele din Thailanda. Sfârșitul lumii pentru un corporatist by https://republica.ro/ce-nu-ti-a-spus-nimeni-intr-o-brosura-despre-plajele-din-thailanda-sfarsitul-lumii-pentru-un-corporatist [Corola-blog/BlogPost/337835_a_339164]
-
de aleasă cinstire al multimilenarului flux evolutiv țărână→țarină→țăran→țară. De altminteri, până în zilele noastre profund înstrăinate de tradiții, pentru sat și comună se întrebuințează termenul „țară” („Mă duc la țară” sau „Am fost la țară”, zice cu satisfacție orășeanul încă nepervertit de snobism și urbanism), motiv pentru care mărturisitorul Petre Țuțea credea cu tărie că statul român se sprijină pe ciorecii țăranului său. Iată dovada că lucrurile stau în acest chip: Astăzi țăranii s-au împuținat și nu mai
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1470813073.html [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
să le dăm speranță, curaj și încredere tinerilor. Mă uit la ei când merg prin sate și-i văd ca pe niște oi rătăcite, au făcut școala și nu mai știu ce să facă cu ea, au îmbrăcat haina de orășean și acum nu pot să îmbrace hainele de țăran. Trebuie să le redăm speranța în viitor. Viața omului se împarte în trei etape: copilăria, tinerețea împreună cu bărbăția și bătrânețea. Lumea, deși aceeași, este văzută de fiecare dată în alte culori
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/Un_gand_de_recunostinta_s_stelian_gombos_1378718486.html [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
rodnic ca să permită chiar 200 sfinți în calendar în care „ți se usucă mâna dacă o pui pe un ac”. Cu atât mai mult pe un plug dau sapă. Necazul este că fiecare parcelă de pământ trebuie să hrănească și orășenii care habar n-au cum se fabrică laptele din frigider. Unirea nu înseamnă numai alăturarea Valahiei la Molduva. Ele au fost întotdeauna vecine. Unirea înseamnă gospodărirea lor în comun. Nici astăzi nu se face. Cât timp rumânul nu-și unește
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399309213.html [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
face. Cât timp rumânul nu-și unește forța cu a vecinului său și-și cântă doar amarul la cârciumă plângând aplecat pe umărul lui, deși capra nu i-a murit și lui, va trăi prost din subvenții masive făcute de orășean. Or orășeanul este pendinte de păpica realizată integral de sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om cu om. Nu în hulitele CAP-uri unde pământul și utilajele erau ale statului iar săteanul era scos cu biciul la munca
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399309213.html [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
timp rumânul nu-și unește forța cu a vecinului său și-și cântă doar amarul la cârciumă plângând aplecat pe umărul lui, deși capra nu i-a murit și lui, va trăi prost din subvenții masive făcute de orășean. Or orășeanul este pendinte de păpica realizată integral de sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om cu om. Nu în hulitele CAP-uri unde pământul și utilajele erau ale statului iar săteanul era scos cu biciul la munca câmpului. Astăzi
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399309213.html [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
cât și de origine maghiară, care provin din România, au un statut respectabil pe aceste meleaguri. Putem aminti aici biserica evanghelică maghiară, al cărei conducător este Andreas Siegel, de etnie maghiară, originar din județul Satu-Mare. O altă personalitate în viața orășenilor este pastorul Christian Krumbacher, care este pastorul celei mai mari biserici creștine din Trossingen. Pastor, evanghelist și profesor la Institutul Teologic din Germania, originar din Satu-Mare, este cetățean german de etnie maghiară. Această biserică este formată de cel puțin șase
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1375577972.html [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
străinătate au vizitat de la începutul anilor 2002 acest oraș mic. Abi Wallenstein, B.B & The Blues Shacks, Steve Baker, Toots Thielemens și multi alți cântăreți de renume au urcat pe scena casei de cultură Kesselhaus din Trossingen. Cum își petrec orășenii timpul liber și drumețiile Dacă vii în Trossingen, nu ai cum să te plictisești. Indiferent de anotimp, orașul oferă multe serbări regionale și naționale, cum ar fi Oktoberfest (sărbătoarea de toamnă din octombrie), carnavalul care este ținut la fiecare început
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1375577972.html [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
locuri. Nu stăteam degeaba, fiindcă trebuia să ne asigurăm bucata de pâine din acea zi. Intram în combinatul forestier pe sub gardul mare de scândură și adunam deșeuri din lemn de la diverse utilaje, asta în cazul că aveam comenzi de la diverși orășeni. Dacă aveam norocul să nu fim depistați de paznici sau aceștia ne lăsau pur și simplu să ne facem un fel de roată din deșeuri puteam vinde o astfel de roată cu cel mult 2-3 lei bucata. Uneori nu găseam
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_beldie_aventuri_cu_l_mihai_leonte_1351588873.html [Corola-blog/BlogPost/358087_a_359416]
-
gelozia... Sosi și ziua de joi. Nerăbdător, Ștefan îl sună pe Anton la telefon. — Mi se pare mie, sau norii se pregătesc să ne întunece ziua și eu visez la ziua aceasta, să simt mirosul câmpului, ce să spun, sunt orășean doritor de câmpie. — Am trimis mașina să te aducă la mine, sunt la vreo zece hectare distanță de tine, îi spuse râzând Anton. Bucuros, aștepta să cuprindă cât va vedea cu ochii ceea ce mai era pe câmp, dar cel mai
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1457977835.html [Corola-blog/BlogPost/383261_a_384590]
-
după câteva zbateri emoționante, înapoi în libertatea apelor. Spre amiază acosta barca străveche la mal. Peștii ajunși în desagi, plecau spre târg, în inima orașului aglomerat. Saluta în stânga și în dreapta după obicei. Apoi își așeza marfa pe masa închiriată. Aștepta orășenii care umpleau piața treptat. Toți de la mesele vecine erau pescari. Cei, din partea cealaltă a tejghelelor, erau agenți comerciali, care duceau mari cantități de pește spre vânzare, la diferite firme. Esența vieții. Un flux continuu fără întreruperi semnificative. Muncă, efort, condiții
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_pescarului.html [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
la Chișinău, dacă ne gândim că până și posturile tv Euronews și Discovery sunt dublate în rusă. Revenind, de această dată, clipul „Fructe din Moldova” a targhetat, aparent, mai degrabă populația din interiorul țării. El promovează nevoia moldovenilor, mai ales orășeni, de a cumpăra produse moldoveneși pentru a sprijini piața internă. Și aici ideea trece sticla într-un mod extrem de eficient, chiar dacă procedeele regizorale utilizate nu sunt, neapărat, originale (ex. vezi tehnica oamenilor care aplaudă un gest obișnuit, dar nevalorizat suficient
Fructele oprite ale Moldovei by https://republica.ro/fructele-oprite-ale-moldovei [Corola-blog/BlogPost/338266_a_339595]
-
mie îmi plac lucrurile simplificate! Pe drumul de reîntoarcere de la canion am trecut iar prin Fagstaff, pe la poalele muntelui Sân Francisco - acesta neavând nicio legătură cu metropola din nordul Californiei! Drumul a devenit aglomerat deoarece fiind sfârșit de weekend mulți orășeni se întorceau spre casă după ce stătuseră două zile la Snowball la schiat. Ajungem seara acasă la Finix, morți de oboseală, dar cu tolba plină de imagini frumoase! Mâine dimineață o luăm din nou din loc, dar mai pe aproape... Excursie
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_prin_vestul_american.html [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
m-a privit și a izbucnit în râs. -Tu crezi că pe fata mea nu a iubit-o nimeni în sat? Au vrut băieții să o fure în ziua nunții. Alerga tac-tu-mare cu biciul prin curte de frică. Ionel cu orășenii lui, nici nu au visat că o vor scoate din sat. Erau toți flăcăii călare de-a lungul drumului. O ascultam pe mamaie cu ochii măriți de curiozitate iar gândurile mi se învălmășeau. Deodată o săgeată mi-a plecat din
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
căci dacă în dragostea dintre doi oameni pot apărea cele mai neașteptate obstacole, în dragostea față de un câine obstacolele nu pot apărea decât din partea omului, dată fiind loialitatea necondiți- onată a celui dintâi odată ce omul i-a câștigat încrederea. Noi, orășenii, ne plângem că hoarde de câini ne-au invadat orașele și ne atacă uneori, dar ne-am întrebat cine se face vinovat pentru această situație? Câinii? Nicidecum! Noi, oamenii! I-am lăsat de izbeliște, fără stăpân, ei s-au înmulțit
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
și ea din Antichitate; să amintim doar celebrele Băi ale lui Hercule, din Dacia romană. Ea cucerește însă, încă de la finele sec. XIX, teritorii tot mai întinse, de la Marienbad și Vichy la Karlsbad, Tușnad și Balvanyos. Pentru marea majoritate a orășenilor însă, vara rămâne, ca în „Schițele” lui Caragiale, anotimpul canicular și perpetuu însetat al caldarâmului fierbinte, rareori întrerupt de câte o scurtă excursie la Sinaia și, ca Mița, la cascada Urlătoarea. Într-adevăr, pentru România acelor vremi, prima mare cotitură
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
În luna septembrie a acestui an va avea loc o nouă ediție, cea de-a treia, a unui eveniment inedit: „RuralFest”, manifestarea urbană care are în prim-plan refacerea legăturii dintre orășeni și toate componentele dezvoltării durabile din „România profundă”. „RuralFest” îi așteaptă, așadar, pe locuitorii Capitalei să se reconecteze la sursa lor de hrană, încurajând alegerile sănătoase în ceea ce privește alimentația, militând pentru protecția mediului și pentru utilizarea echilibrată a resurselor naturale. Organizatorii
„RuralFest” – Reconectarea cu farmecul naturii () [Corola-website/Journalistic/296325_a_297654]
-
Cine plătește însă prețul aducerii mortului de la groapă? Dumneavoastră nu, pentru că vacanțele, vilele și amenajările exorbitante de la Cotroceni sunt asigurate. Prețul îl plătesc însă țăranii români care nu mai au nici voie, nici unde să își vândă marfa, îl plătesc orășenii din România care nu mai au locuri de muncă, și îl plătește fiecare cetățean al acestei țări pus să plătească facturi ca în Uniunea Europeană cu salarii ca pe moșia lui Iohannis. Uniunea Europeană se prăbușește în timp ce câțiva dinozauri încearcă să o
Lider de partid, scrisoare deschisă către "încă președintele Klaus Iohannis" by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103036_a_104328]
-
social. Voi reduce numărul angajaților în mod semnificativ, ținând cont doar de nevoile reale ale instituției. Acum este efectiv ținut în viață prin perfuzii de dragul jocului aparențelor. Ideea de țăran nu este una imuabilă, țăranii sunt niște oameni, ca și orășenii, într-o perpetuă transformare. Potrivit acestuia, prin dotarea cu sistem wireless, municipalitatea speră să atragă locuitorii să folosească transportul în comun. Turiștii au la dispoziție ghiduri audio în limbile română, engleză, franceză și italiană, hărți și pliante, cu informații despre
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
prinde, cu o privire încântată, iezii abia fătați, șuvoiul de lapte lăsat în urmă de ugere grase, iar cu urechea, melopeea porumbelului sălbatic aterizat în ulm. Dorința de a reveni la traiul simplu, la modernismul simplității, e din ce în ce mai puternică astăzi. Orășeanul caută refugiu în casă obișnuită, din lemn chiar, într-o margine de sat, pe unde să nu mai treacă mașini, cu o grădină modestă, care să-i dea legume proaspete, cu pomi puși de mâna lui; Partajează asta: Facebook Email
Despre muncă, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/despre-munca-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339355_a_340684]
-
Domnului asupra noastră. Pompe, nu neapărat funebre. Noțiunea de pompă are un dublu sens. Pe deoparte este un aparat, o unealtă cu ajutorul căreia umflăm anvelopa iar pe de alta poate fi un alai, cortegiu sau o splendoare de eveniment. Orice orășean este obsedat iarna de cheltuiala cu căldura care, de regulă, dezechilibrează orice buget familial. Uite că pompa, în speță pompa de căldură, poate ieftinii căldura livrată de câteva ori. Până la importanta ședință a Comisiei Europene din Octombrie terminată acum câteva
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414319175.html [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
spațiul opozant și benefic totodată. Provincia este locul de recreere și nu numai atât. Față de un provincial orice bucureștean, fie el și parvenit sau venetic, cum se mai spune, este îndreptățit să-și simtă superioritatea. Aceeași mentalitate o au și orășenii din provincie față de cei de la sate. Ceaușescu și compania, preocupați, între altele și de formarea omului nou pentru societatea socialistă multilateral dezvoltată, în cele din urmă, cu intenție sau fără, a schimbat această mentalitate, cel puțin pentru o vreme, îndobitocindu
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1489660022.html [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]