1,783 matches
-
urmă, el trebuie să învețe demnitatea și respectul a ceea ce este minima moralia în realizarea binelui pentru ceilalți. Credulitatea "mulțimilor electorale", despre care vorbește Gustave Le Bon, poate fi ușor manipulată prin fals discurs. Induse cu o anumită abilitate, făgăduielile oratorului cu logos și pathos, dar fără ethos, pot seduce, trezind speranțele. Din nefericire, parlamentarii noștri își atrag miraculos simpatia mulțimii chiar și prin ignoranță sau nebunie. Explicația nu e numai una. Ca și inteligența rău orientată, ignoranța e periculoasă în
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
de opinie nu se pot ameliora decât prin arta convingerii, cu apel dublu: la rațiune și afect, presupunând că politicianul le posedă pe amândouă. De când se știe, retorica a produs texte monumentale și, în consecință, a fost creatoare de opinii. Oratorul de talent putea fi numit un "predateur" pentru că își îndupleca auditoriul, îl prăda de opiniile cu care venea să-l asculte și i le înculca pe ale sale. Nu vrea nici un senator de la noi să învețe să fie un "predateur
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
și un spectacol artistic și o expoziție gastronomică care poate fi apreciată și degustată, ne-a informat dl Valeriu Filipiac, primarul localității Jamu-Mare. Juriul, format din profesori de limba română de la unele dintre școlile participante, va acorda celor mai buni oratori premii constând în cărți și diplome. LUCIAN RONKOV, SIMONA POPOVICI, MONICA DIANA PAVEL, LILIANA SCRIPCĂ DUȘAN BAISKI, ANA-MARIA PURCHEREA Campanie națională l Sensibilizarea opiniei publice Organizația „Salvați Copiii“ inițiază campania națională „Înlăturarea barierelor - Accesibilitatea“, care urmărește sensibilizarea opiniei publice și
Agenda2003-22-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281066_a_282395]
-
cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! Tânărul care îi îngrijește pe cei grav bolnavi, Sf. Alois de Gonzaga, este exemplul autosacrificării: „Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! Figura vestitului predicator și orator „cu vorbă dulce ca mierea“, Sf. Francisc din Salez, este așezată între ghirlande de flori viu colorate: „Ferice de cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul! Sfântul care a predicat păsărilor, „trubadurul sărăciei sacre“, Sf. Francisc din Assisi, este exponentul
Agenda2003-24-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281131_a_282460]
-
românească“. Poezia sa este marcată de mizantropie și singurătate. Între 1964 - 1965 a fost președinte al Uniunii Scriitorilor. Vineri, 4 iulie Romantism În anul 1848 a murit François-René, viconte de Chateaubriand, unul dintre cei mai faimoși reprezentanți ai romantismului francez. Orator politic și publicist, a exercitat o mare influență asupra literaturii franceze de la început de secol 19. Printre operele sale mai cunoscute se numără „Atala“, „René“ și „Memorii de dincolo de mormânt“. A fost ministru sub Restaurație, ambasador, a călătorit în Orient
Agenda2003-26-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281173_a_282502]
-
opinia mea. Un cuvânt ar trebui spus despre prezența scriitorilor în Fapte și impresii zilnice. Autorul notează în august 1917 că i-a aprobat lui Delavrancea "de la Cotnari 40 deca de vin", lăsându-ne să subînțelegem propensiunea bahică a marelui orator. Vorbește apoi despre colaborarea lui N. D. Cocea cu bolșevicii, în speranța că va fi ministru într-un eventual guvern Racovski. Autoritățile române îl pun sub urmărire. E semnalată și eliberarea lui G. Topîrceanu la 5 febr. 1918 din prizonieratul
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
cu un secol a murit publicistul și omul politic Nicolae Ionescu. Născut în 1820, a desfășurat o activitate didactică intensă, a participat la Revoluția din 1848, a fost senator, deputat și ministru al afacerilor străine. S-a remarcat ca un orator deosebit. A fost membru fondator al Societății Academice Române (1867) și vicepreședinte al Academiei Române (1889-1892). GRIGORE VASILIU-BIRLIC Au trecut 100 de ani de la nașterea actorului Grigore Vasiliu-Birlic. Și-a început cariera încă din anii studenției la Cernăuți. A fost una
Agenda2005-04-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283318_a_284647]
-
exclamații: "E adevărat că moțiuni de cenzură nu s-au prea introdus pentru bunul motiv că guvernele lucrau cu majorități confortabile în Parlament. Dar ce dezbateri consistente - în dueluri oratorice memorabile - au avut loc în Parlamentele României! Și ce mari oratori s-au perindat la tribuna Parlamentului, unele discursuri provocând adevărate ăcutremure parlamentarea! Cei ce s-au trezit la viața politică democratică în perioada postdecembrista sunt uimiți, năuciți sau se indignează de ăobrăzniciaă presei. Le-aș recomandă, ca tratament, lectură presei
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
în care nu opiniile și argumentele contează, ci modelul propus: un optimus civis plin de experiență, care, mai mult decât să convingă, intimidează. Cicero tălmăcește și răstoarnă, prin gură lui Cato, patru inconveniente principale ale bătrâneții, dar chiar și aici oratorul este memorabil mai ales atunci când exemplifică și se propune ca model indirect. Astfel, daca bătrânețea se spune că te ține departe de viață activă, în schimb ea poate determina prin înțelepciune înseși acțiunile celorlalți: "eu declar cu mult înainte război
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]
-
va avea o existență veșnică". Alegerea personajului istoric - venerabilul Cato Maior -, preambulul plin de familiaritate în care Cicero dialoghează cu prietenul său Atticus, anecdota și autoironia presărate cu grijă, frazarea uneori amplă și impunătoare, - toate acestea trădează armatura sofisticată a oratorului. Chiar dacă optimus civis nu mai înseamnă astăzi strict bonus agicola, stremissimus miles și peritus dicerdi, câte ceva din toate astea rezista, si mai ales avem nevoie de mesajul celui ce "nu s-a nascut degeaba" și care "pleacă din viața că
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]
-
Măcar ele să fi fost lecturate de toți înainte de sosirea Papei la noi, așa că chestie; dl. Radu zis Mischiu mai lăsînd la o parte poezeaua. Iar după aceea, să pună mîna, daca nu pe gramatică, măcar pe artă vorbirii sau oratorilor, oricare ar fi ei, nu musai latini... Că de unde nu e... În rest, dacă mi se dă voie să-mi imaginez și eu ce replică...; sau ce constatare ar face un roman de-al nostru, simplu; ...ce-ar zice, de
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi O sală simplă, destul de mare, cu o mulțime de scaune aliniate. Un fel de orator în capătul sălii, acolo unde s-ar putea afla în mod obișnuit o tribuna. Pe scaune - tineri cu ochii ațintiți către oratorul care stă în picioare (acesta-i postamentul lui - propria verticalitate), agitați, dezbătând aprinși, luând cuvântul pe rând, dar
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi O sală simplă, destul de mare, cu o mulțime de scaune aliniate. Un fel de orator în capătul sălii, acolo unde s-ar putea afla în mod obișnuit o tribuna. Pe scaune - tineri cu ochii ațintiți către oratorul care stă în picioare (acesta-i postamentul lui - propria verticalitate), agitați, dezbătând aprinși, luând cuvântul pe rând, dar nu într-o ordine prestabilita. După haine par întrucâtva hippioti - ori poate mai degrabă simpli studenți ai timpului lor. Atmosferă încinsă, în
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
grupări. Făcuse parte, ca și Brătianu, Rosetti, Ion Ghica din diverse guverne de la instalarea pe tronul țării a prințului Carol. Dar în iulie 1876, cînd s-a format marele guvern I.C. Brătianu după ce Externele încăpuseră pe mîna inflamatului Nicolae Ionescu, orator de modă veche, poreclit, pentru asta, "privighetoarea Moldovei", de-abia în aprilie 1877 portofoliul e încredințat lui Kogălniceanu, devenind în iulie 1879 titular la Interne, demisionînd în aprilie 1880. Nu va mai ocupă, de acum încolo, nici o demnitate ministerială în
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
opera filozofica, sau doar antologie de texte literare din epoca. De fapt, este o carte despre imaginație, prin care autorul înțelege acea facultate umană care ne inspiră cuvinte și propoziții, făcînd din fiecare din noi fie niște bîlbîiți, fie aleși oratori, neputincioși verbal sau, dimpotrivă, capabili să convingă și să emoționeze cel mai insensibil public. Ascuțimea și ingeniozitatea sînt termenii generici, aleși de Gracian pentru a desemna știință exprimării elegante, potrivirea fericită a vorbelor, percutanta mesajului, elegantă și capacitatea să de
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
Spre deosebire de alte cărți ale lui Gracian, care prescriu norme de comportament interior și exterior, în Ascuțimea și arta ingeniozității Gracian nu își dădăcește direct cititorul cum să vorbească ales, ci îi oferă exemple celebre, pilde ale unor mari scriitori și oratori din trecut. Reflectînd la aceste vîrtuți retorice, spaniolul încearcă totodată să descopere anumite tipare teoretice, mecanisme de construire a discursului persuasiv ce ar putea fi preluate de cineva dornic să devină, la rîndu-i, un maestru al ascuțimii și ingeniozității. Gîndire
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
lume masculină Oratorul-discipol al lui Gracian este, în chip esențial, un bărbat. Nicăieri nu există explicit această mențiune, si totusi ea răzbate limpede de pretutindeni. Așa cum prototipurile din alte cărți ale lui Gracian sînt strict masculine - politicianul, discernătorul, cuminecătorul - si oratorul este în chip esențial bărbat. Ceea ce nu înseamnă că femeile ar fi fost caracterizate de un alt mod de exprimare, că regulile unei conversații între doamne ar fi trebuit să fie altele. Mai rău, dacă se poate spune așa: pentru
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
exprimării în secolul al XVII-lea, pentru că multe dintre saloanele de conversație erau patronate de o doamnă din înaltă societate, chiar dacă nu lor le este recunoscut privilegiul de a fi stabilit normele exprimării. Elegantă vorbirii presupune, pentru Gracian, adîncă erudiție. Oratorul lui nu e niciodată direct și simplu în exprimare pentru că trebuie să parcurgă întotdeauna un tur de forță prin citatele din opere celebre ale anticilor, prin pildele filozofilor și ale altor învățați de demult. Fiecare enunț se sprijină pe un
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
dacă-i liber la ceva, e să dea porecle la fitecine și să înjure, cît mai vîrtos și îndesat cu strîngerea din dinți înștiințata de atîția și atîția purtători da condeiu... * Cît scriseră la vremea lor ori vorbiră ziariștii și oratorii în fel de fel de ocaziuni începînd cu aceea de cînd avurăm și noi parleament și parleamentari, nici unul nu se găsi a zice, de-o pildă, că azi, pe străzi, în preajma alegerilor și în toiul îndoielilor de tot fielul cetățenii
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
cucerire personală, eventualul arivism topindu-se în cultură, în muzică, în scriitura literară. Deoarece avem a face aci, neîndoios, cu un condei de scriitoare, Cella e, aidoma tatălui său, o natură artista multiplă (Barbu Delavrancea era nu doar prozator, dramaturg, orator, ci și un iscusit desenator). E capabilă a surprinde literar dulceața existenței sale boierești, a ne-o comunica în chip vibrant. Notarea sensibilă a peisajului e una din formele sale de transcendență prin artă: "Slăvitestii reprezintă încă pentru mine dragostea
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
fuselés", ca la femei... Titu Maiorescu vorbește cu un glas așezat și egal, alb ca o zi de toamnă acoperită de nouri... În vorba lui se dă pe față o multiplă și greu de analizat preocupare. Vorbește nu ca un orator, ci ca un profesor de elocință. Și ar părea că voiește să țină o lecție model, după ce într-o lecție anterioară a expus elevilor care sunt principalele reguli ale bunei elocuțiuni". Portretul e mai amplu și întreg, dar am extras
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
apropierii, a degetului pus pe rană. Eu una m-am străduit să rămîn atentă la logica discursului, să-i urmăresc articulațiile fără a abdica din prea mult entuziasm de la rigorile criticii. Y Gasset este, astăzi cel puțin, citit retrospectiv, un orator înainte de toate, poate unul dintre ultimii mari oratori din tradiția occidentală. Calculat pătimaș (pînă la patetic), glacial rezervat dar și înflăcărat încrezător, neutru dar și răbufnitor implicat, autorul Revoltei maselor propune o abordare minimalistă și maximalistă totodată. Universitatea să ofere
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
m-am străduit să rămîn atentă la logica discursului, să-i urmăresc articulațiile fără a abdica din prea mult entuziasm de la rigorile criticii. Y Gasset este, astăzi cel puțin, citit retrospectiv, un orator înainte de toate, poate unul dintre ultimii mari oratori din tradiția occidentală. Calculat pătimaș (pînă la patetic), glacial rezervat dar și înflăcărat încrezător, neutru dar și răbufnitor implicat, autorul Revoltei maselor propune o abordare minimalistă și maximalistă totodată. Universitatea să ofere un minim necesar, dar pentru aceasta transformarea de
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
Spațiul disciplinar în care gestul are o importanță stabilită teoretic și recunoscută direct este, evident, retorica clasică. În varianta latină, cele cinci părți constitutive ale retoricii sînt invențio, dispositio, elocuțio, memoria și actio (sau pronunciatio). Ultima se referă la postura oratorului în timpul susținerii discursului său, începînd cu intonația și inflexiunile glasului sau, și ajungînd pînă la gesturile pe care era recomandat să le facă, în funcție de tipul de discurs. Interesant este că aceasta a cincea componentă a retoricii a disparut cel mai
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
cu problema comportamentului, cealaltă dezvoltîndu-se de la motus, adeseori folosit că sinonim pentru gestus, stabilind însă legătură cu ideea de mișcare a trupului, care însă ulterior va deveni mișcare în sensul foarte larg al termenului, inclusiv că mișcare a sufletului. Gesturile oratorului, ca să revin la retorica, erau foarte precis codificate, pentru că retorica în sine excludea improvizația. Astfel ele se detașau profund de gesturile actorului, ale histrionului, care deși pot părea identice, sau măcar asemănătoare unui martor venit dinspre timpurile noastre, aveau un
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]