3,552 matches
-
A băut o cană dintr-o fiertură pe care birtașul o numea cafea procurată în pofida blocadei deși, după cum arăta, părea a fi cicoare amestecată cu boabe de grîu prăjite, stropite cu o brumă de cafea adevărată. Inman se gîndea la orb. În dimineața aceea cumpărase de la el un exemplar din ziarul Standard, așa cum procedase zi de zi, în ultima vreme. Îi era milă de orb, acum cînd știa cum îl lovise nenorocirea, căci cum poți purta cuiva ură pentru un lucru
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
cu boabe de grîu prăjite, stropite cu o brumă de cafea adevărată. Inman se gîndea la orb. În dimineața aceea cumpărase de la el un exemplar din ziarul Standard, așa cum procedase zi de zi, în ultima vreme. Îi era milă de orb, acum cînd știa cum îl lovise nenorocirea, căci cum poți purta cuiva ură pentru un lucru care ți s-a întîmplat de la sine? Și care-i plăcerea cînd nu poți avea un dușman? Pe cine poți să te răzbuni, decît
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
Ecorșeu se încheie cu Pasărea în văzduh, iar intervalul astfel configurat conține nu numai rezumatul unei întregi istorii a statuarului, ci și întreaga dramă și bogăție a unei incompatibilități. Orientalul Brâncuși, aforisticul și nonvizualul (cel care a făcut sculptură pentru orbi), avea toată îndreptățirea, fără a fi cîtuși de puțin insolent, să-l califice pe Michelangello drept fabricant de biftecuri, pentru că, de acolo de unde privea Brâncuși, din spațiul de seducție și din rafinamentul art nouveau-lui, de acolo de unde cobora el, din
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
e în oglindă ? ce realitate are chipul meu în ea? de ce nu-mi pot atinge realitatea din oglindă ?). Totul ține de o lume imaginală, care “e tot atît de reală și de ireală pe cît este lumea vizibilă pentru un orb”. Despre îngeri s-ar putea vorbi mai ușor prin apofază (ca în discursurile mistice despre Dumnezeu): ei nu sînt nici mari, nici mici, nici frumoși, nici urîți, nici ai tăi, nici străini ție etc. Ceea ce-i face însă mai accesibili
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
literară au considerat apoi că abia această carte certifică adevăratul debut în proză. Anul trecut, volumul a fost reeditat cu titlul schimbat, motivația fiind aceea că titlul inițial sugerase, gratuit, în epocă o replică la romanul lui Cezar Petrescu, Duminica orbului. Ceea ce, mărturisește autorul într-un scurt Avertisment, nu era cazul. Duminica muților fusese bine primt de Lucian Raicu, nu și de Marian Popa sau Cornel Regman, de pildă. Acesta din urmă, în cronica sa la Galeria cu viță sălbatică, se
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
beznă a unor Blake, Poe, Baudelaire, Arghezi capotează printr-o fixare a materiei ce preia prerogativele spiritului, umplîndu-i rînd pe rînd receptacolele. Uneori procesul este insidios, de pildă mascat de un simbol biblic, în interiorul căruia proliferează generosul concret alimentar: "eram orb și pîngeam/ mi-era foame/ Dumnezeu mă-ntîmpină la răscruci/ cu o pîine - și în Pîine/ erau mereu multe pîini" (Psalm șeram orb și plîngeamț). Alteori se impune procedeul transpunerii sacrului în alfabetul concreteții de care au făcut uz și abuz
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
Uneori procesul este insidios, de pildă mascat de un simbol biblic, în interiorul căruia proliferează generosul concret alimentar: "eram orb și pîngeam/ mi-era foame/ Dumnezeu mă-ntîmpină la răscruci/ cu o pîine - și în Pîine/ erau mereu multe pîini" (Psalm șeram orb și plîngeamț). Alteori se impune procedeul transpunerii sacrului în alfabetul concreteții de care au făcut uz și abuz poeții ortodoxiști: "turbată culoare e timpul tu sîngeri/ afară se descarcă sicriele cu îngeri// rup solzi de-ntuneric din propria-mi carne
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
sînt totuși de citit "istoric". Înșiruirea lor cea adevărată nu e cronologică, e mai degrabă semiotică, ținînd de o anume dispunere a semnelor, de o tehnică de organizare a spațiului în felul în care, din aproape în aproape, îl pipăie orbii. Putem, așadar, vorbi de un suprarealism "enucleat", dar, pe alte căi, compensat: "Ochi pentru nas dinte pentru floare/ cal pentru sînge om pentru fruct/ apoi exista casa aceea neîntreruptă/ și cuțitul de pîslă de apă/ existau multe sertare pline cu
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
Mircea Mihăieș Trebuie să fii orb sau pesedist pentru a nu observa învigorarea atmosferei din România post-Iliescu. Venirea la Cotroceni a lui Traian Băsescu a energizat dintr-o dată viața publică românească. Televiziunile s-au dezmorțit, destui români au reînceput să zâmbească după anii în care păream
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
altădată, nu au structura care le-ar permite să-și susțină poziția avută la început. Scopul lor, al lui Filip Criste și al Elizei, devine întrajutorarea, stabilirea unui echilibru care să păstreze pentru ceilalți ceva din demnitatea lui Andrei Cuc, orbul care se consideră perfect normal, găsindu-și mereu alternative. Pentru fiecare pistă abandonată, în carte, se găsește un nou fir pe care să înaintezi, o nouă experiență, sub semnul unui hedonism de modă nouă, ușor "viciat" de responsabilitatea oamenilor față de
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
fără de sfîrșit, izvorul infinit al tuturor celorlalte lumini". A șasea lumînare, cea rămasă stinsă "e semnul duhului omenesc, zămislit ca să auzim și să înțelegem". Ea trebuie să rămînă neaprinsă pentru a ne reaminti că "duhul ne este îndărătnic, că rămîne orb la înțelepciune și că, din această pricină, Reîntoarcerea va fi nesfîrșit de anevoioasă și plină de durere". Personajul lui Toma Pavel face eforturi să își înțeleagă viața povestind-o. Viața lui, ca cele ale tuturor oamenilor, este o înșiruire de
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
Marina Constantinescu Cu ceva timp în urmă, regizorul Alexa Visarion mi-a dat să citesc o piesă, scurtă, Orbii, despre războiul din Irak și consecințele lui. Textul este scris de un italian, Mario Fratti, critic, un om de teatru preocupat, firesc, de ce se întîmplă în jurul lui, pe lumea asta și este tradus de regizorul nostru, și el frămîntat de
Luna ca o portocală by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12631_a_13956]
-
va face idolul cioplit sau turnat, lucru de mână de meșter și urâciune înaintea Domnului, și-l va pune la loc tainic! La aceasta tot poporul să răspundă și să zică : amin!! Blestemat să fie acela ce va abate pe orb din drum!...(18 ) Blestemat să fie cel ce va lua mită.( 25) Blestemat să fie tot omul care nu va plini toate cuvintele legii acesteia și nu va urma după ea! și tot poporul să zică : amin!
Deuteronomul (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12661_a_13986]
-
care ar urma să ridiculizeze Marele Zid Chinezesc. În Santinele muzicale avem, într-o parodie utopică platoniciană, încercarea unui primar de a conduce orașul cu ajutorul unor semafoare muzicale și a unei melodii declanșatoare de armonii sonore absolute, precum și predispoziția unui orb, profet obscur, de a vedea viața ca pe o Republică a Armoniei Muzicale. Gua este și cea mai întinsă povestire din volum, nu neapărat și cea mai reușită. Întâlnim și aici un joc ritualic incert în tentativa mistico-parodică a unor
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
o ajuta în programul întîlnirilor cu muncitorii marsiliezi, plecase în Alger, lăsîndu-i o notiță: era epuizat, nervii și trupul lui aveau nevoie de odihnă. La ce te puteai aștepta de la poeți, fie ei și muncitori? Erau alți monștri de egoism, orbi și surzi la soarta celor de lîngă ei, fascinați, asemenea lui Narcis, de suferințele pe care și le inventau ca să aibă ce cînta în versurile lor. Poate ar trebui să iei în considerație, Andaluzo, necesitatea ca în viitoarea Uniune Muncitoare
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
Ecorșeu se încheie cu Pasărea în văzduh, iar intervalul astfel configurat conține nu numai rezumatul unei întregi istorii a statuarului, ci și întreaga dramă și bogăție a unei incompatibilități. Orientalul Brâncuși, aforisticul și nonvizualul (cel care a făcut sculptură pentru orbi), avea toată îndreptățirea, fără a fi cîtuși de puțin insolent, să-l califice pe Michelangello drept fabricant de biftecuri pentru că, de acolo de unde privea Brâncuși, din spațiul de seducție și din rafinamentul art nouveau-lui, de acolo de unde cobora el, din
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
de titluri. Sunt cinci romane de Liviu Rebreanu (Ion, Pădurea spânzuraților, Adam și Eva, Ciuleandra, Răscoala), cinci de Mihail Sadoveanu (Venea o moară pe Siret, Zodia Cancerului", Baltagul, Creanga de aur, Frații Jderi), patru de Cezar Petrescu (Întunecare, Calea Victoriei, Duminica orbului, Carlton), ceea ce mi se pare cam mult pentru perspectiva de azi, patru de Hortensia Papadat-Bengescu (Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, Rădăcini), trei de Gib I. Mihăescu (Rusoaica, Zilele și nopțile unui student întârziat, Donna Alba, dintre
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
Dimitrie Stelaru (Trecere), Marin Preda (Măritiș), Ștefan Popescu (Poezia trubadurilor), Ben Corlaciu (Pelerinul serilor), D. Bărbulescu (Oameni în beznă, nuvele),Virgil Ierunca (Relief, excursii critice), Sergiu Ludescu (Mircea Tiriung) cu volumul Stins (poeme), Tiberiu Tretinescu (Vergu Ocu, schițe), Marin Sârbulescu (Orbul de aur, ,poeme) și Ion Schinteie, cu un studiu despre Jean Gion, precum și antologia Poezia tânără românească dintre 1935-1942. Sergiu Filerot își publică primul volum de versuri în 1941 (Încrustări în gând), semnat G. Niculescu-Veghe, urmat în 1942, la aceeași
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
ții să fii singur, e alegerea ta. Eu susțin că singurătatea e o opțiune și nu un destin. Un bărbat sau o femeie, chiar dacă nu au pe nimeni alături, au oricînd posibilitatea să se ducă să citească o carte unui orb, sau să facă muncă voluntară într-un spital, cîteva ore pe săptămînă, asemenea eroului cărții Să cunoști o femeie, a cărei traducătoare ești. Există nenumărate leacuri pentru singurătate. Așadar, dacă un om se simte singur, e alegerea și nu destinul
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
triști?” (Lc. 24, 17; Mt. 6, 5; Lc. 24, 28) și le-a lansat ferme exortații la bucurie (Mt. 5, 12; 28, 9-10). El nu a încetat să vindece bolnavii, să învie morții, să deschidă urechile surzilor, să lumineze ochii orbilor și să izgonească duhurile rele. Prin gesturi, prin cuvinte și prin fapte, El a venit să instaureze Împărăția, unde „nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi” (Apoc. 21, 4). De bună seamă, mulți dintre creștini au uneori
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ceea ce prinsese, încercând să-i ajute să se întărească, să se însănătoșească sau măcar să se amelioreze starea lor și să se simtă mai bine. Întrucât nu le puteau înapoia sau vindeca mădularele bolnave, cu defecte senzitive și motorii, și anume: orbilor ochii, șchiopilor picioarele etc. s-au făcut ei în locul mădularelor lor, și prin ei, cei care-și pierduseră ochii, vedeau, iar cei cu picioarele amputate sau nefuncționale, mergeau. E greu de găsit ceva care să egaleze această iubire de oameni
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
suflă peste locul lovit și îl sărută pentru a-l vindeca. Acest sărut care ușurează durerea și îl reconfortează pe copil are desigur, o putere de vindecare, cel puțin simbolică pentru cel care îl primește. Fără să mai vorbim de orbul din Betsaida vindecat de un sărut (Marcu, 8, 22-26), ne vom aminti de sărutul dat leprosului care este mai întîi un act de purificare. Cum leprosul este impur, sărutul de caritate îl purifică. Dar poate și să-l vindece, așa cum
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
dansul de funigei suflați în vîntul de miazănoapte, despre pămîntul prefirat cu pîine și descîntat cu vin. Despre călătorii: ,Dar eu m-am dus la regele mort/ privind adînc în ochii lui de rugină/ ascultînd cum ninge peste pămînt, / arătînd orbilor un trup de regină." Între lumi își împarte notele din Charmante Katherine o cutie cu muzici: ,Te asigur:/ aceasta nu este ultima scrisoare pentru tine/ corespondența noastră continuă,/ cu toate că nu mai ai nici o adresă,/ există încă/ dulapul de poezii cu
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
un volum de povestiri, Duminica muților (1967), reeditat, după aproape patruzeci de ani, sub titlul Trompete după-amiază. E singura modificare - ne previne autorul - operată în carte, și ea se justifică prin aceea că titlul inițial părea o replică la Duminica orbului a lui Cezar Petrescu. ,Operele" perioadei anterioare liberalizării și cele scrise, pe parcursul acesteia, în vechiul spirit partinic au de regulă o debilitate estetică și un infantilism prozastic de un mare efect comic, astăzi. Ele pot fi recuperate masiv tocmai în
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
de apă, ropotul de ploaie sau râul ieșit din matcă, elementul lichid care, în dezlănțuirea lui sălbatică, va putea curăța locurile și sufletele. Așa cum Duminica muților, primul titlu al acestui remarcabil volum, nu avea nimic în comun cu biblica Duminica orbului a lui Cezar Petrescu, nici diluviul din proza și reveriile lui Constantin }oiu nu se raportează la potopul din Vechiul Testament. Acela era pustiitor, o cumplită pedeapsă divină; acesta e unul izbăvitor, o febrilă așteptare omenească.
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]