85 matches
-
și este cel care vine în raport cu musculatura reaiunii și cu tendoanele. Dispoziția fibrelor ce alcătuiesc stratul extern este adaptată necesităților locale ale articulației: - fibrele lonaitudinale: ce întind capsula în axa lonaitudinală sunt rezultatul mișcării de flexieextensie; - fibre circulare sau liaamentele orbiculare: sunt dispuse transversal peste o articulație ca urmare a acțiunii de răsucire; - fibre oblice: sunt rezultante ale mișcării de rotație internă și externă. Stratul intern (membrana sinovială) este cel care secretă lichidul sinovial și este rezultatul: - transudării lichidului plasmatic din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acestui liaament au raporturi intime cu cele ale liaamentului inelar radial. Liaamentele colaterale radiale limitează mișcările de adducție ale antebrațului. - liaamentul anterior este subțire și are oriainea în apropierea fosei coronoide și se dirijează prin trei fascicule: - superficial spre liaamentul orbicular, inelar; - mijlociu vertical spre apofiza coronoidiană; - transvers perpendicular pe primele două. - liaamentul posterior este format din fibre: - humero-humerale dispuse în punte între marainele medială și laterală a cavității olecraniene; - humero-olecraniene ce unesc marainea cavității olecraniene cu marainea olecranului - Fiaura 60
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
areutății corpului realizare în defavoarea amplitudinii mișcărilor. ARTICULAȚIA COXO-FEMURALA (articulatio caxae) Este o articulație de tip sferoidal (enartroză)Fiaura 68. 1. Cartilajul articular al coxalului 2. Marele trohanter 3. Micul trohanter 4. Ramura ischiatică a coxalului 5. Linia trohanteriană 6. Zona orbiculară 7. Labrum acetabular 8. Cartilajul articular femural 9. Liaamentul capului femurului. Suprafețele articulare sunt: - capul femurului care central prezintă o depresiune - foseta capului femurului; cu exepția acestei fosete restul suprafeței osoase este acoperită de cartilajul hialin; - cavitatea acetabulară din osul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ușor traiect ascendent până la suprafața articulară a capului formând frenula capsulae ș18, 20ț. Este deosebit de rezistență fiind formată din fibre a dkror dispoziție este în funcție de liniile de forță care acționează asupra zonei: fibre lonaitudinale, superficiale și fibre profunde, circulare - zona orbiculară, liaamentul anular Weber. Zona orbiculară ocupă fața profundă a capsulei fiind formată din fibre: - cu inserție osoasă ce pornesc de sub spina iliacă antero-inferioară formând un inel în jurul colului; - proprii sub forma unor inele în capsulă. Stratul sinovial tapetează stratul fibros
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulară a capului formând frenula capsulae ș18, 20ț. Este deosebit de rezistență fiind formată din fibre a dkror dispoziție este în funcție de liniile de forță care acționează asupra zonei: fibre lonaitudinale, superficiale și fibre profunde, circulare - zona orbiculară, liaamentul anular Weber. Zona orbiculară ocupă fața profundă a capsulei fiind formată din fibre: - cu inserție osoasă ce pornesc de sub spina iliacă antero-inferioară formând un inel în jurul colului; - proprii sub forma unor inele în capsulă. Stratul sinovial tapetează stratul fibros al capsulei. 1. Spina iliacă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
criterii de clasificare a mușchilor. După forma pe care o au, mușchii pot fi (3, 12, 13, 19, 20): - lungi, fusiformi, cilindrici: de ex. mușchiul gracilis; - lați: de ex. mușchii drepți abdominali; - mușchi scurți, profunzi: de ex. mușchii interosoși; - mușchi orbiculari situați în jurul unor orificii naturale: orbicularii pleoapelor sau ai buzelor. După numărul de capete de inserție se descriu mușchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. După modul de grupare al fasciculelor musculare (3, 12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
forma pe care o au, mușchii pot fi (3, 12, 13, 19, 20): - lungi, fusiformi, cilindrici: de ex. mușchiul gracilis; - lați: de ex. mușchii drepți abdominali; - mușchi scurți, profunzi: de ex. mușchii interosoși; - mușchi orbiculari situați în jurul unor orificii naturale: orbicularii pleoapelor sau ai buzelor. După numărul de capete de inserție se descriu mușchi de tip biceps, triceps sau cvadriceps. După modul de grupare al fasciculelor musculare (3, 12, 13, 19, 20) față de tendonul aferent există mușchi: -care se continuă direct
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și se transformă din sunet laringian în vorbire articulată. Articularea se produce la nivelul culoarului bucal. Acest culoar își modifică dimensiunile în funcție de sunetul emis prin acțiunea specifică a mușchilor mobilizatori ai mandibulei și pieloși. în mod deosebit intervin mușchii buccinatori, orbicularii și mușchii vălului palatin. Mușchii limbii modelează intraoral acest culuar când vârful acesteia se sprijină pe dinți, pe palat sau se ridică baza limbii (fig. 86). Restaurarea arcadelor dentare și componentele aparatelor gnatoprotetice nu trebuie să interfereze această mișcare și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în deshidratări severe sau în insuficiența hepatică și renală. · Se studiază aspectul limbii, faringelui si amigdalelor. Cu gura ușor întredeschisă se caută semnul Chvostek prin percuția ușoară a regiunii geniene la jumătatea distanței dintre comisura bucală și tragus; atunci contractura orbicularului buzelor are semnificația tetaniei. Se vor formula întrebări în legătură cu calitatea masticației și a deglutiției. · În zona cervicală anterioară prin palparea cu ajutorul policelor, concomitent cu deglutiția pacientului, se apreciază dimensiunile tiroidei, consistența și prezența de formațiuni la acest nivel. · Tot cu
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
de miotonie: ● Miotonia congenitală Thompson. ● Distrofia miotonică Steinert. Miotonia congenitală Thompson Miotonia congenitală Thompson sau miotonia hipertrofică congenitală; afecțiune rară cu debut precoce în copilărie, cu apariția selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor, la nivelul mușchilor policelui, a musculaturii orbicularului pleoapelor, la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanță la membrele inferioare, aspect întâlnit în 25% dintre cazuri, ce dă bolnavului un aspect de halterofil. Miotonia se accentuează la frig și la începutul actului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]