121 matches
-
generatoare de ludic, într-un inspirat menaj între folclor și dada. Suprarealism incantatoriu: "Chiar pe coapsele Mariei/ Paște calul primăriei/ Priponit de geana mea,/ Căci doar eu îl văd, vidros/ Văd de parcă îi miros/ Cu trei nări de la cățea" (Vedenii). Orchestrarea e abilă, deși câteodată la suprafață, fiecare poem își are propria scenografie, iarăși câteodată doar schițată. întregul ciclu este, de altfel, energic teatral. Pe vasta scenă turnantă aceeași rămâne vocea: "Toată noaptea aruncasem versuri/ Pe fereastră, peste oraș în zare
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
Ideea măsurilor care pleacă de la un capăt de rând și umplu spații după spații, la nesfârșit, sugerând, promițând și luând înapoi este foarte nimerită, modernă, fără să fie limitată la un stil, sau la programul unei generații, cu condiția unei orchestrări prozastice pe potrivă.
În limb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2710_a_4035]
-
vei da duhul./ Iar nu de mâna morții tale vei muri." Acesta este adevăratul Mihail Gălățanu. Un poet pentru care poezia reprezintă o aventură existențială, riscantă și pasionantă. Un artist capabil să scrie în orice stil și să facă, din orchestrarea mai multor stiluri, stilul său, tânguitor, obsedant, imposibil de confundat. Mihail Gălățanu, Memorialul plăcerii, Asociația Scriitorilor din București și Ed. Coresi, col. "Poeții orașului București", 2000. 48 pag.
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
livrabil unei sintaxe. Prin urmare, cântecul acompaniat prezintă o dublă sintaxă - a cântecului (ca referent) și a nuanței sale extensive, respectiv a acompaniamentului (relativ referentului). N.B. De fapt, armonizarea melodiei prin acorduri, pulsarea ritmului prin valori (durate/proporții) simetrice și orchestrarea cântecului prin distribuție timbrală sunt moduri de interpretare componistică, la nivel de suprastructură (cântecul fiind structura de referință). Ulterior, conduitele dinamic-agogice de intensitate și tempo se adaugă ca moduri de interpretare instrumentală, la nivelul expresivității muzicale. Dubla sintaxă a cântecului
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Igor Druz, pentru BBC, citează hotnews.ro. Potrivit acestuia, guvernul de la Kiev este o organizație "teroristă" care comite crime de război împotriva propriilor civili și că este "total ilegitim". "Aceste persoane au venit la putere prin comiterea de crime și orchestrarea unei lovituri de stat. Acum comit crime de război. Ne bombardează orașele. Bombardează orașele și aruncă vina pe luptătorii noștri. Este un nonsens. De ce am bombardă noi orașele care sunt sub controlul nostru?", s-a întrebat el retoric. În luptele
Criza din Ucraina: Rebeli, executați de proprii camarazi, susține Igor Druz by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79081_a_80406]
-
din legile fizicii. Comparația cu muzica e și ea de reținut: nu despre particule este vorba, ci despre corzi. Melodia depinde de locul în care și de forța cu care „ciupești” corzile, căci universul este o simfonie care acceptă oricâte orchestrări. O știa și Rilke: „Lucrurile-s trupuri de viori, / în care întunericul vibrează”. Dar și Saussure, după care vorbirea/rostirea (parole) „execută” limba (langue), așa cum muzicianul execută o partitură. Realitatea poate fi interpretată în infinite moduri, nu există o adevărată
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
raporturile dintre forme, elemente și obiecte, și care exprimă interesul și dragostea artistului plastic pentru frumusețile naturii și ale configurărilor create de om. Motivele esențializate, materia picturală cu valențe simbolice decantează imaginile realizate de experimentatul pictor în acorduri, armonii și orchestrări cromatice deosebit de expresive. Expoziția retrospectivă reliefează un profil artistic cu totul special, un univers pictural bine structurat. Petru Galiș a reușit să cristalizeze o viziune picturală proprie, în care imaginea este rezultatul unei articulări ingenioase de ritmuri și de contraste
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
simfonii, sonate, lucrări de cameră, cvartete, suite orchestrale etc., Enescu este și autorul unei opere, Oedip, compusă pe libretul lui Edmond Fleg. A lucrat la ea vreme de zece ani, începând cu 1921. A încheiat partea muzicală în 1922, însă orchestrarea a durat până în 1931. Dacă datele pe care le am sunt complete, opera a fost montată în țară doar de patru ori: în 1958, de Jean Rânzescu, în 1991, de Cătălina Buzoianu, în 1995, de Andrei Șerban și în 2003
Sindromul Argetoianu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2894_a_4219]
-
a relației dintre literatură și cinematografie din acest unghi al scenariului cinematografic realizat de mari scriitori și a implicării acestor scriitori în fenomenul cinematografic, de la cronica de film la elaborarea și vehicularea unui imaginar particular. Autorul dicționarului realizează o fină orchestrare a nuanțelor în cazul unor regizori cu o operă metisată de cedări, constrângeri și angajamente ideologice apelând la decupaje critice din cronicile sau studiile celor mai importanți critici și istorici de film provenind din generații diferite. Și aici este vorba
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
mai rămas din Eminescu astăzi") sau dorința de a o modifica, de a propune, cum se zice, o �viziune nouă" (editarea unor articole care �au un sănătos aer de prospețime")? La rîndul lor, contribuțiile semnatarilor, luate fiecare în parte, și orchestrarea acestora în ansamblu, au făcut adesea mai degrabă trimitere implicită și polemică la "documentele" de receptare avute în vedere, de la serbările școlare la felul în care apreciem monumentele ridicate în cinstea poetului. Grupajul trece rapid peste demersul constatativ, zorindu-se
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
Bertolucci, care a fost inspirat de scenariul soției sale Clare People, care la rîndu-i a preluat subiectul de la James Lasdun. Glisînd din inimă unei țări africane sub dictatură în inima unei Rome pitoresc cosmopolizată, Asediu armonizează incompatibilități afro-europene într-o orchestrare de subtil rafinament: iubirea imposibilă dintre o senzuala medicinista de culoare și un excentric pianist englez. O poveste cu un prolog infernal și un epilog erotic irezistibil, capabil să topească orice reticente, anticipînd - dupa dorința cineastului - concordia metropolelor viitorului. Concordie
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
la bătrânețe, ea mi se pare o înfumurare juvenilă: ca și când, dintre zei, aș fi coborât cu încetul în antropomorfism... * Interesant la M. Butor, prozator de mâna a doua, preocupat de tehnica lui Proust, este �sentimentul duratei�. Etajarea, superpozarea seriilor temporale, orchestrarea lor armonică. Totuși, subordonarea epicului, artificiilor formale, în ciuda plasticității detaliilor asociative (ca la Proust) lasă impresia unei neputințe de a surprinde în mod real existența. Timpul devine angoasa modernă. Curios, la un scriitor atât de modern, ca Faulkner, timpul totuși
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
Chiar dacă nu eram orgolioși, aveam și noi marota noastră, ca toată lumea. Nouă ne plăcea să păstrăm distanța între noi". Cel mai mare inamic al dictatorilor de tot felul este starea de normalitate. Aceasta trebuie distrusă prin toate mijloacele, inclusiv prin orchestrarea unor evenimente revoluționare care să-i pună pe unii împotriva altora. Rândurile Monicăi Lovinescu, scrise înainte de anul 1955, par desprinse din rechizitoriul împotriva unora dintre cei care au preluat puterea în decembrie 1989: "Trebuia să facem rost de o revoluție
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]
-
mai apoi, într-un spectacol itinerant (televizat), cu zeci de recitatori, interpreți, cîntăreți, mișcîndu-se toți, fără șovăire, la comandă, ca vrăjiți de bagheta lui magică”. Cine era noul protagonist al propagandei, acceptat și încurajat de clanul tiranului? „Instrumentul ales pentru orchestrarea acestei uriașe diversiuni care s-a numit Cenaclul Flacăra era el însuși un personaj poftitor de putere, o putere mai mică, de slugă ce se poate folosi de anumite privilegii în numele stăpînului. Nu era (...) un scriitor oarecare, ci unul care
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
de ansamblu, reprezintă, în același timp, o unitate ireductibilă. Chiar dacă sînt personaje care se repetă sau figuri care par a fi din același registru, realizarea propriu-zisă le diferențiază. Printr-o schimbare a perspectivei, prin tipul de punere în pagină, prin orchestrarea tonurilor sau amenajarea detaliilor se obține, finalmente, un alt discurs. O.O. Palimpsestul sau polipticul integrează elemente din registre diferite, schimbîndu-le sensul. P.Ș. Palimpsestul și polipticul sînt două realități diferite. Dar ele sînt, într-adevăr, foarte interesante în discuție. Polipticul
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
și mai ales pentru unul luat drept model de o întreagă generație personistă, așa cum este generația optzeci, lucrul pare cel puțin straniu. Să nu luăm, însă, afirmația chiar în litera ei. Cred că e vorba doar de un detaliu de orchestrare, toate poemele de aici fiind rezultatul unor constante exerciții de dicteu automat. (Din același prospect reiese chiar că au fost înregistrate de-a lungul câtorva decenii pe bandă de magnetofon și transcrise apoi, selectiv, în urma unui examen critic riguros.) Intenția
Veriga lipsă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5912_a_7237]
-
și din toate gările,/ pe toate mările și spre toate depărtările.” Asemenea versuri, pe fondul lor afectiv și descriptiv, se repetă ca un leit-motiv, de neliniște, de exaltare, de solemnitate. Ele perpetuează o stare a sufletului, nu întotdeauna cu aceeași orchestrare de sonuri. Se întâmplă ca ele să se sprijine pe verosimile localizări. Atunci când le-am descoperit, am reținut în lectură diferența dintre spovedania largului viu al spațiilor din poezia Tinerețe (volumul În robia lor, 1926): „Să iau într-un apus
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
Ponta, care nu crede în declarațiile de reconciliere făcute de șeful statului. "Sincer, nu am de să știu ce are de gând domnul Băsescu sau ce gândește", a spus Victor Ponta, ai cărui apropiați îl blamează pe șeful statului pentru orchestrarea acuzațiilor de plagiat la adresa premierului.
Ponta: Sper că Băsescu nu va împiedica programul de reforme al Guvernului () [Corola-journal/Journalistic/43240_a_44565]
-
al bașilor de a-și păstra vocea intactă până la bătrânețe. Tenorii n-au această șansă.” Chiar dacă trei sau patru dintre cântecele noului album sunt mai apropiate de recitativ decât de cântatul propriu-zis, magia îmbinării textului, a frazei muzicale și a orchestrării aproape că elimină acest inconvenient care nu ține nici de diminuarea talentului, nici de dispariția inspirației, ci, pur și simplu, de datele fizice ale bietei ființe umane. Primit deja cu entuziasm de presa muzicală, discul e descris drept cel mai
Vechimea, adâncul (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4911_a_6236]
-
distilării. Lipsa lui dintre articolele explicite ale Dicționarului e o probă pentru maniera, mereu adiacentă, în care Coman își concepe volumele de poeme. (Aici se aseamănă cel mai mult, dintre congenerii săi, cu Teodor Dună. Catafaziile acestuia erau, în ciuda bunei orchestrări morfologice, nici mai mult, nici mai puțin decât niște insistente sondări de ferment arhetipal.) Tentația arhetipului există și la Coman. El e, în definitiv, un tată profund. Levitația, frecventă aici, e o consecință a înrădăcinării. Poza călătorului care rătăcește, folositor
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
o excepțională plasticitate, într-o mobilitate continuă, mânuind cu o abilitate parcă dincolo de puterile ființei umane diverse obiecte de recuzită, creând din ele și din propriile trupuri un decor de o cinetică extrem de energică, inundă scena. Arhitecturări în spațiu și orchestrări coloristice exuberante, călăuzite de fantezia luxuriantă a regizorului se plămădesc sub ochii spectatorului căruia aproape că-i este imposibil să ajungă pentru moment la semnificațiile de substanță, o atare operație transformându-se într-o temă pentru acasă sui-generis. Din când
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
neînsuflețit, secționat în trei, a fost tăiat încă o dată și încă o dată de garniturile care au mai trecut prin stație, sub privirile uimite ale pasagerilor care, cu sensibilitatea bruscată, nu renunțau totuși să urce în vagoane. Au urmat mineriadele (pentru orchestrarea cărora, în mod curios, Ion Iliescu nu este nici astăzi judecat, ca și cum s-ar bucura de o imunitate vrăjitorească în fața justiției), autoincendierile, comerțul cu copii, transformarea pensionarilor în cerșetori etc., etc., un întreg spectacol grotesc și terifiant al insultării ființei
Valul de vulgaritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10129_a_11454]
-
ale sugestiei stilistice. Întâmplările fatidice trec pe deasupra vieții omului și par să-l absolve de responsabilitate chiar atunci când omul le servește de unealtă. Ideea de destin vine cu liniștea, lipsită de fericire, de după decuplarea omului de răspundere, vine cu dulcea orchestrare a măruntelor resemnări. Nu-l absolvă însă de responsabilitate morala, subiacentă filozofiei și care face din orice individ centru al universului. Ceea ce gândul câștigă prin această poziționare valorică a moralei față de filozofie pierde sufletul individual prin autoplasarea lui, în caz
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
și Sohrab, creație monumentală, cu multe păpuși care erau conduse scenic precum cîntăreții , dansatorii și figuranții Într-un spectacol clasic de operă. Ceea ce au rea lizat iranienii a stîrnit admirația tuturor participanților la con curs : era o muncă grea, o orchestrare impecabilă a gru purilor de personaje, o mînuire de excepție ( chiar dacă, pentru gustul meu, montarea avea lungimi impardonabile, datorate muzicii). În marea piață a orașului, mereu plină de turiști, din toată lumea, agasant de suprapopulată, treceau zilnic niște irlandezi crazy, care
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
un personaj „viu“). Deloc insensibilă la modernizarea și chiar postmodernizarea discursului, adeptă a unei polifonii structurale, Gabriela Adameșteanu a rămas în fond fidelă marii tradiții a prozei „realiste“ dintotdeauna - în fapt, a Prozei. Dincolo de asta, maniera ei particulară stă în orchestrarea muzicală, estetizantă a sintaxei (un sound de modă retro, cu tăietură rafinată, foarte modernă), în balansul abil al discursului între oralitatea populară și distincția cultă, și mai ales în dramatizarea accentuată a narațiunii. Multe dintre scrierile acestei autoare sunt parcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]