82 matches
-
alte multe rituri, cum ar fi cel al „Acoperirii timpanului sacru”, numit lillissu, sau cele care priveau purificarea templelor, a statuilor divine și a altor obiecte sacre. În multe cazuri, tot acte rituale erau considerate și jurămintele. Mai existau și ordaliile, asemenea celei amintite În al doilea paragraf din Codul lui Hammurabi (ordalia În apa râului). 5. Ghicirea și profețiatc "5. Ghicirea și profeția" Mesopotamienii, pentru a sublinia transcendența divină și superioritatea cunoașterii divine În comparație cu omul, afirmau că zeii Își păzeau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lillissu, sau cele care priveau purificarea templelor, a statuilor divine și a altor obiecte sacre. În multe cazuri, tot acte rituale erau considerate și jurămintele. Mai existau și ordaliile, asemenea celei amintite În al doilea paragraf din Codul lui Hammurabi (ordalia În apa râului). 5. Ghicirea și profețiatc "5. Ghicirea și profeția" Mesopotamienii, pentru a sublinia transcendența divină și superioritatea cunoașterii divine În comparație cu omul, afirmau că zeii Își păzeau cu gelozie „secretele” - niÌirtu(m) sau, mai ales, piriștu(m) -, care erau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Yasna 30, 7, deși prezintă dificultăți textuale (Kellens-Pirart, 1988, pp. 111, 120, 183), conțin aluzii la doctrina care face din foc (³tar) tovarășul Adevărului, și din metalul topit (khșusta ayah) două instrumente ale unei judecăți finale concepute ca o mare ordalie, care Îi va despărți pe cei buni de cei răi. Teza a fost studiată cu atenție de H. Lommel (1930, pp. 219 sqq.), care și-a extins analiza și la multe alte fragmente din G³th³, precum și la termeni ca y³h
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
persane. Eshatologia ulterioară păstrează și reelaborează unele elemente din Învățătura lui Zoroastruxe "Zoroastru" despre evenimentele ultime și despre „ultimul tur al existenței”, inclusiv despre rolul focului și al metalului topit ca instrumente ale unei judecăți finale concepute ca o mare ordalie (cf. Lommel, 1930, pp. 219 sqq.; Boyce, 1992, pp. 35-77). Fraș½-kereti sau frașgird va fi Împlinită când ultimul saoșyant va fi oferit ca ultimă jertfă, amestecând haoma albă cu grăsimea taurului Hadhayansxe "Hadhayans" (cf. supra). Atunci va avea loc Învierea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și două de capitole din Yasna; focul, principala manifestare a puterii divine, simbolul lui Așaxe "Așa", element esențial În viața domestică și rituală, acesta este important pentru casă, protejează, hrănește, este izvor de căldură și lumină, judecător și instrument pentru ordalii - prin flacăra și metalul topit vărsat pe piept -, fiind calea pe care ajung jertfele și rugăciunile În lumea divină. Kustșg-ul, care strânge pe talie o cămașă albă (sadre), este folosit pentru prima oară de tânărul care urmează să fie inițiat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al Bavariei, prietenul și admiratorul lui Wagner, se află printre marii prinți melancolici. Melancolia este plasată sub semnul suferinței ca metaforă a creației. În Evul Mediu i se atribuia melancoliei o valoare negativă, ca acedia. Era maladia anahoreților, eremiților supuși ordaliei tentațiilor, dar și exigențelor unui timp al contemplării, al monotoniei, al claustrării, în acord cu regulamentul monastic. Figura exemplară a luptei cu demonul melancoliei, cu acedia este Sfântul Anton, tema este revalorificată și de Gustave Flaubert (Tentațiile Sfântului Anton) și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de eliberare națională a lui Tudor Vladimirescu soldată cu restabilirea domniilor pământene. Cele patru acte ale istoriei române stau sub semnul relației ireconciliabile dintre libertate și subjugare națională. Naționalitatea română, odată formată și conștientă de sine, a fost trecută prin ordalia îndoită a slavonismului și grecismului. Românismul nu doar că a supraviețuit acestei judecăți a istoriei, ci a și triumfat lingvistic și politic, mai întâi parțial, în 1821, când a fost recâștigat dreptul pământesc, iar mai apoi deplin, în 1878, când
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]