546 matches
-
2.2: Spațiul de atribute al statului socio-profesional al familiei-două dimensiuni Statutul socio-profesional al familiei Cu studii superioare Fără studii superioare Mediul Mediul Urban Rural Urban Rural Liceu FETE Școala profesională Liceu BĂIEȚI Școala profesională Scalarea indicatorilor și construirea seriilor ordinale Tehnicile scalarii și construirii seriilor ordinale se adresează fenomenelor și caracteristicilor care comportă diferite grade de manifestare, grade ce pot fi așezate într-o anumită ordine de intensități. Variabilele a căror variație este graduală, putând fi măsurate printr-o serie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
statului socio-profesional al familiei-două dimensiuni Statutul socio-profesional al familiei Cu studii superioare Fără studii superioare Mediul Mediul Urban Rural Urban Rural Liceu FETE Școala profesională Liceu BĂIEȚI Școala profesională Scalarea indicatorilor și construirea seriilor ordinale Tehnicile scalarii și construirii seriilor ordinale se adresează fenomenelor și caracteristicilor care comportă diferite grade de manifestare, grade ce pot fi așezate într-o anumită ordine de intensități. Variabilele a căror variație este graduală, putând fi măsurate printr-o serie ordonată a nivelurilor de manifestare, se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fenomenelor și caracteristicilor care comportă diferite grade de manifestare, grade ce pot fi așezate într-o anumită ordine de intensități. Variabilele a căror variație este graduală, putând fi măsurate printr-o serie ordonată a nivelurilor de manifestare, se numesc variabile ordinale, iar indicatorii prin care sunt desemnate aceste niveluri se numesc indicatori ordinali. Transpunerea în expresie numerică a indicatorilor ordinali se efectuează prin operația de scalare, care este în esență o procedură de ordonare fie a intensităților diferite ale aceluiași indicator
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi așezate într-o anumită ordine de intensități. Variabilele a căror variație este graduală, putând fi măsurate printr-o serie ordonată a nivelurilor de manifestare, se numesc variabile ordinale, iar indicatorii prin care sunt desemnate aceste niveluri se numesc indicatori ordinali. Transpunerea în expresie numerică a indicatorilor ordinali se efectuează prin operația de scalare, care este în esență o procedură de ordonare fie a intensităților diferite ale aceluiași indicator, fie a pozițiilor unor indicatori diferiți raportate la aceeași dimensiune (variabilă) ordinală
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
intensități. Variabilele a căror variație este graduală, putând fi măsurate printr-o serie ordonată a nivelurilor de manifestare, se numesc variabile ordinale, iar indicatorii prin care sunt desemnate aceste niveluri se numesc indicatori ordinali. Transpunerea în expresie numerică a indicatorilor ordinali se efectuează prin operația de scalare, care este în esență o procedură de ordonare fie a intensităților diferite ale aceluiași indicator, fie a pozițiilor unor indicatori diferiți raportate la aceeași dimensiune (variabilă) ordinală. Expresia numerică a indicatorilor ordinali reprezintă deci
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ordinali. Transpunerea în expresie numerică a indicatorilor ordinali se efectuează prin operația de scalare, care este în esență o procedură de ordonare fie a intensităților diferite ale aceluiași indicator, fie a pozițiilor unor indicatori diferiți raportate la aceeași dimensiune (variabilă) ordinală. Expresia numerică a indicatorilor ordinali reprezintă deci o anumită poziție, un anumit rang, cu semnificația de "mai mare", "mai mic" (mai intens, mai puțin intens, mai favorabil, mai puțin favorabil etc.). Rezultatul operației de scalare și/sau de aplicare a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a indicatorilor ordinali se efectuează prin operația de scalare, care este în esență o procedură de ordonare fie a intensităților diferite ale aceluiași indicator, fie a pozițiilor unor indicatori diferiți raportate la aceeași dimensiune (variabilă) ordinală. Expresia numerică a indicatorilor ordinali reprezintă deci o anumită poziție, un anumit rang, cu semnificația de "mai mare", "mai mic" (mai intens, mai puțin intens, mai favorabil, mai puțin favorabil etc.). Rezultatul operației de scalare și/sau de aplicare a unei scale la o colectivitate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
anumită poziție, un anumit rang, cu semnificația de "mai mare", "mai mic" (mai intens, mai puțin intens, mai favorabil, mai puțin favorabil etc.). Rezultatul operației de scalare și/sau de aplicare a unei scale la o colectivitate îl constituie seriile ordinale. Față de seriile nominale, acestea sunt înzestrate cu relația de ordine, care dă posibilitatea ordonării crescătoare sau descrescătoare a valorilor observate. În consecință, relația dintre termenii seriilor ordinale nu mai este simetrică (A=B, B=C, C=D etc.), ca în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și/sau de aplicare a unei scale la o colectivitate îl constituie seriile ordinale. Față de seriile nominale, acestea sunt înzestrate cu relația de ordine, care dă posibilitatea ordonării crescătoare sau descrescătoare a valorilor observate. În consecință, relația dintre termenii seriilor ordinale nu mai este simetrică (A=B, B=C, C=D etc.), ca în cazul seriilor nominale, ci asimetrică (A>B, B>C, C>D etc.). Construcția seriilor ordinale depinde de etapa în care se face, de natura variabilelor și de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
crescătoare sau descrescătoare a valorilor observate. În consecință, relația dintre termenii seriilor ordinale nu mai este simetrică (A=B, B=C, C=D etc.), ca în cazul seriilor nominale, ci asimetrică (A>B, B>C, C>D etc.). Construcția seriilor ordinale depinde de etapa în care se face, de natura variabilelor și de tehnica de scalare utilizată. Astfel, în etapa de colectare a datelor, scalarea apare ca un mijloc de înregistrare cantitativă a fenomenelor studiate. Exemplul tipic în acest sens este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în acest sens este solicitarea unei opinii sau a unei aprecieri pe grade de acord sau dezacord, de aprobare sau dezaprobare, ori pe niveluri de apreciere (foarte mult, mult, nu prea mult, puțin, foarte puțin sau alte variante). O serie ordinală construită pe această bază este alcătuită din două șiruri : unul cuprinzând gradele sau nivelurile de apreciere ordonate în sens crescător sau descrescător, iar celălalt frecvența de apariție a fiecărui nivel. De cele mai multe ori însă, operația de scalare nu se oprește
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
oprește aici, ci continuă prelucrarea datelor primare și construirea unor serii în care fiecărui termen îi este atribuită o valoare de scală care are, de data aceasta, semnificația unei unități de măsură. Scalele devin deci instrumente de măsurare, iar seriile ordinale construite pe baza lor rezultă din compararea valorilor observate cu valorile de scală comparare exprimabilă numeric nu numai în termeni de frecvență, dar și în unități de variație. Trebuie subliniat că în ceea ce privește termenul de scală în literatura de specialitate nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și în unități de variație. Trebuie subliniat că în ceea ce privește termenul de scală în literatura de specialitate nu există consens asupra semnificațiilor acestuia. Unii autori consideră scalarea drept noțiunea cu sfera cea mai largă, incluzând măsurarea la toate nivelurile acesteia (nominal, ordinal, de interval și de raport), existând tot atâtea tipuri de scale câte niveluri de măsurare Alți autori consideră scalarea drept o specie a măsurării și anume o măsurare " mai slabă", dar accesibilă fenomenelor "necantitative" sau celor "materialmente nemăsurabile". În sfârșit
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
o specie a măsurării și anume o măsurare " mai slabă", dar accesibilă fenomenelor "necantitative" sau celor "materialmente nemăsurabile". În sfârșit, trebuie să menționăm și accepțiunea potrivit căreia scalarea este forma specifică a măsurării în științele socio-umane. În ceea ce privește termenul de serie ordinală, accepțiunea cea mai frecventă identifică acest termen cu cel de serie de ranguri, adică o serie în care primul șir cuprinde elementele (unitățile, subiecții) unei colecții (colectivități), unul câte unul, iar celălalt șir menționează poziția, locul ocupat de fiecare element
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
serie de ranguri, adică o serie în care primul șir cuprinde elementele (unitățile, subiecții) unei colecții (colectivități), unul câte unul, iar celălalt șir menționează poziția, locul ocupat de fiecare element într-o ordine de tip clasament. Cu alte cuvinte, seriile ordinale sunt limitate la nivelul ordinal al măsurării. În legătură cu aceste accepțiuni, considerăm că cea mai potrivită procedură de analiză este de a porni de la sensul ordinal al operației de scalare potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
serie în care primul șir cuprinde elementele (unitățile, subiecții) unei colecții (colectivități), unul câte unul, iar celălalt șir menționează poziția, locul ocupat de fiecare element într-o ordine de tip clasament. Cu alte cuvinte, seriile ordinale sunt limitate la nivelul ordinal al măsurării. În legătură cu aceste accepțiuni, considerăm că cea mai potrivită procedură de analiză este de a porni de la sensul ordinal al operației de scalare potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale căror variații sunt graduale, putând
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
locul ocupat de fiecare element într-o ordine de tip clasament. Cu alte cuvinte, seriile ordinale sunt limitate la nivelul ordinal al măsurării. În legătură cu aceste accepțiuni, considerăm că cea mai potrivită procedură de analiză este de a porni de la sensul ordinal al operației de scalare potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale căror variații sunt graduale, putând fi ordonate crescător sau descrescător pe un continuum unidimensional. În acest sens, scalarea nu se limitează la nivelul ordinal al
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sensul ordinal al operației de scalare potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale căror variații sunt graduale, putând fi ordonate crescător sau descrescător pe un continuum unidimensional. În acest sens, scalarea nu se limitează la nivelul ordinal al măsurării, ci în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de calitatea instrumentelor de măsură poate să atingă și exigențele nivelurilor superioare de măsurare (de interval și de raport). În mod analog, seriile ordinale pot fi nu numai serii de ranguri, dar
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
acest sens, scalarea nu se limitează la nivelul ordinal al măsurării, ci în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de calitatea instrumentelor de măsură poate să atingă și exigențele nivelurilor superioare de măsurare (de interval și de raport). În mod analog, seriile ordinale pot fi nu numai serii de ranguri, dar și serii de interval sau de raport, în funcție de natura variabilelor măsurate, de instrumentele și etaloanele de măsurare folosite și de gradul de izomorfism între mărimile reale și numerele care exprimă aceste mărimi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi nu numai serii de ranguri, dar și serii de interval sau de raport, în funcție de natura variabilelor măsurate, de instrumentele și etaloanele de măsurare folosite și de gradul de izomorfism între mărimile reale și numerele care exprimă aceste mărimi. Seriile ordinale și nivelurile de măsurare Rezumând considerațiile făcute mai înainte, vom reține că nota definitorie a seriilor ordinale luate în accepțiunea cea mai largă constă în proprietatea acestora de a fi înzestrate cu relația de ordine, în baza căreia termenii ce
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
măsurate, de instrumentele și etaloanele de măsurare folosite și de gradul de izomorfism între mărimile reale și numerele care exprimă aceste mărimi. Seriile ordinale și nivelurile de măsurare Rezumând considerațiile făcute mai înainte, vom reține că nota definitorie a seriilor ordinale luate în accepțiunea cea mai largă constă în proprietatea acestora de a fi înzestrate cu relația de ordine, în baza căreia termenii ce le alcătuiesc pot fi ordonați crescător sau descrescător. Aceasta înseamnă că, dacă termeni seriei (sau valorile observate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau descrescător. Aceasta înseamnă că, dacă termeni seriei (sau valorile observate) sunt A, B,D, atunci se poate stabili o serie ordonată de forma A>B>C>D sau D<C<B<A.. Aceste relații sunt valabile pentru orice serie ordinală, de la cea mai "slabă" (seria de ranguri), până la cea mai "tare" (seria de proporții), diferențele fiind date de gradul în care seriile satisfac, pe lângă relațiile de mai sus, condițiile formale ale măsurării. Practic, pentru a stabili la ce nivel al
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ranguri), până la cea mai "tare" (seria de proporții), diferențele fiind date de gradul în care seriile satisfac, pe lângă relațiile de mai sus, condițiile formale ale măsurării. Practic, pentru a stabili la ce nivel al măsurării se înscrie o anumită serie ordinală, trebuie să răspundem următoarelor întrebări: a) Dacă relația de ordine este respectată adică dacă este îndeplinită condiția ca dacă A>B, atunci B<A; b) Dacă relația de ordine este tranzitivă, adică dacă este îndeplinită condiția ca atunci când A>B
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cu alte cuvinte, dacă este îndeplinită condiția de aditivitate ceea ce presupune ca numărul ce exprimă două mărimi luate împreună să fie egal cu suma celor două numere care exprimă măsura fiecărei mărimi luată separat. În funcție de răspunsul la aceste întrebări, seriile ordinale pot fi: serii de ranguri, când este îndeplinită condiția a) și parțial condiția b); serii de interval când sunt îndeplinite condițiile a) și b) și parțial c) sau serii de proporții (sau de raport) când sunt îndeplinite toate cele trei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
condiția a) și parțial condiția b); serii de interval când sunt îndeplinite condițiile a) și b) și parțial c) sau serii de proporții (sau de raport) când sunt îndeplinite toate cele trei condiții (definind de fapt nivelul măsurării "perfecte"). ; Seriile ordinale de ranguri Seriile ordinale de ranguri corespund celui mai "slab" nivel al măsurării ordinale și constau într-un șir ordonat de elemente (unități,subiecți), luate unul câte unul, fiecărui element corespunzându-i un anumit loc, o anumită poziție în raport cu celelalte
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]