159 matches
-
probleme ale epocii noastre, dacă transpunem analiza sa la dezbaterile recente despre legăturile dintre neuroștiințe și eventuala materialitate a ,,spiritului" (cf. dialogurile dintre neurofiziologistul Jean-Pierre Changeux și matematicianul Alain Connes, Matière à pensée, Paris, Odile Jacob, 1989). Combaterea unei concepții organiciste a conștiinței îl obsedează de-a dreptul. Una din preocupările sale esențiale, ca și pentru Freud sau Halbwachs, este aceea de a înțelege cauzele și formele luate de amintire. În opinia sa, proprietățile sistemului nervos nu ar putea să explice
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
conflict». Luigi Sturzo: «Poziția mea este categorică: împotriva „sociologiștilor” de felul lui Durkheim, care fac din societate o entitate ce subzistă în sine, împotriva „instituționaliștilor” de felul lui Hauriou, care fac din instituție o entitate ce subzistă pentru sine, împotriva organiciștilor din toate timpurile, care fac din organismele sociale entități ce subzistă pentru ele însele, eu susțin că în realitate societatea reprezintă coexistența indivizilor care cooperează în mod conștient pentru un scop comun și că nici societatea, nici instituțiile sau organismele
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Occidentul din urmă, cu orice risc și cu orice mijloace. ("La noi lucrurile se traduc din franțuzește într-o singură noapte și sunt votate a doua zi cu drumul de fier"217.) 1. În plan tematic, Eminescu, analist de factură organicistă, nu va repudia ideea modernizării României, însă va critica sincronizarea artificială, pripită, prin arderea etapelor, care va adânci hiatusul dintre fondul autohton și formele instituționale importate, în opinia sa, fără discernământ. Altfel spus, nu respinge direcția impusă de liberali, ci
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
rațiune în epoca clasică și că acest lucru s-ar fi petrecut în lumea occidentală odată cu apariția creștinismului și cu ieșirea individului (urmare a conformării la îndemnurile christice) "în afara lumii". Această ieșire se realizează dintr-o realitate socială construită holist, organicist, ceea ce face ca ea să fie "în opoziție cu societatea și ca un supliment al ei"292. Căutând adevărul și mântuirea dincolo de ceea ce îi poate oferi societatea, individul creștin devine un individ-în-afara-lumii, adică un individ-în-relație-cu-Dumnezeu. Dezinteresul față de viața socială nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
principiilor holiste în zona delimitată de științele sociale. Prezența acestor principii în cadrul teoriei sociale și politice este fundamentată, așa cum vom vedea, pe ideea necesității apropierii de standardele metodologice care pot fi regăsite în cazul științelor naturii. Aplicând, practic, o abordare organicistă a societății, autorii interesați de construcția holistă a spațiului social au preluat din biologie ideea funcționării societății ca un organism. Plecând de aici, au rezultat diferite proiecții "totale" asupra spațiului social, considerându-se că, în construcția socială a realității, ceea ce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
căreia evoluția totalității sociale nu depinde de acțiunile sau credințele individuale ale membrilor săi, ci de tradițiile și instituțiile societății însăși. Astfel de considerații sugerează cu pregnanță că există o strânsă conexiune între istoricism și așa-numita teorie biologică sau organicistă a structurilor sociale, teorie care interpretează grupurile sociale în analogie cu organismele vii. Într-adevăr, se spune că holismul trebuie să fie caracteristic fenomenelor biologice în general, iar punctul de vedere holist este socotit a fi indispensabil studiului despre modul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unde, din motive politice pleacă, revenind la chemarea împăratului Marc Aureliu după 2 ani. Va muri în cetatea luminii, Roma. în 202. Galen se afirmă ca enciclopedist, naturist în sensul rolului acesteia în vindecare, fiziolog și anatomist. în etiologie este organicist. Se inspiră , din Hippocrat, selectiv. Cunoaște maeștri din Cos și Cnidos, este teoretician comentând operele înaintașilor dar și inovator în medicina experimentală. Experimentează pe animale și sclavi accidentați mortal. Galen valorifică și tradiția timpului său. Se ocupă de astrologie medicală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se vor din răsputeri a fi luate în serios, provoacă derizoriul și amuzamentul involuntar. 892 Paul Cernat, Tinerețea Epocii de Aur, în idem, Explorări în comunismul românesc I, pp. 239-242. 893 Ibidem, p. 246. "Cultivarea miturilor naționale, predilecția pentru metaforele organiciste și naturiste, conștiința aurorală, obsesia germinației și a nașterii indică un fond arhetipal autohtonist, gata să se lase fecundat de sămânța comunistă. Manipularea operează la nivelul arhetipurilor și al reprezentărilor identitare dominante.", mai afirmă Cernat, identificând aliajul poezie religie patriotică
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
preced Patria și iubirea de Patrie. Ne naștem cu asemenea năzuințe fundamentale. După noi rămân mai departe, moștenire firească urmașilor noștri" (p. 15). Probabil tot acesta este și motivul pentru care Delavrancea recurge la una dintre cele mai limpezi analogii organiciste, atunci când le transmite copiilor ideea Patriei ca ființă etnică ce dispune de un corp social. Metafora biologică a organicității Patriei românești este pusă în slujba pledoariei pentru încorporarea Transilvaniei în trupul reprezentat de regatul României: Țările noastre au fost mărginite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care să-i permită să se angajeze în delicata operație de "vivisecție" analitică a națiunii (Renan, 1990, p. 8), Delavrancea îmbrățișează o atitudine pasională, mai degrabă a unui demiurg oratoric al Națiunii decât proprie chirurgului analitic al fenomenului național. Analogiile organiciste sunt încărcate cu maximă forță persuasivă atunci când sunt manipulate emoțional pentru a descrie rănile carnale pricinuite ființei naționale de actuala situație politică. V-am spus odinioară că munții Carpați sunt șira spinărei a poporului românesc. D'o parte și de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox în defavoarea occidentului secular au fost alegerile care au îmboldit glisarea societății românești înspre epoca dictaturilor, a cărei uvertură politică a fost regimul autoritar al lui Carol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea intereselor personale în consonanță armonică cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să ia ființă idei precum cea a "spiritului poporului" (Volkgeist) născută de mintea lui Herder, sau noțiunea de "suflet național" exprimată de marele istoric francez Jules Michelet. (Este evidentă filiația ideatică a sintagmei care a făcut o spectaculoasă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru varietatea lor caleidoscopică, precum și pentru ingeniozitatea metaforică a teoreticienilor memoriei. De la faimoasa imagine platoniciană a memoriei ca tablă de ceară, trecând prin asemuiri ale memoriei cu biblioteci și depozite, pivnițe și labirinturi, palate și teatre și sfârșind cu analogii organiciste precum asemănarea cu un stomac sau cu un fagure de albine, memoria nu a dus lipsă de comparații metaforice. Teza inescapabilității limbajului metaforic se verifică din plin și în domeniul interdisciplinar de studiu al memoriei sociale (social memory studies), în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este identificată cu îndeplinirea scopurilor coletive ale puterii etatice. Regimul politic fascist respinge, prin ideologia pe care o propagă, concepția atomistă asupra societății pe baza căreia e proiectat ideologic regimul politic al democrației liberale insistând asupra adevărului absolut al concepției organiciste, holiste asupra societății. Potrivit acesteia din urmă, societatea funcționează precum un organism, și de aceea ea trebuie să acționeze în favoarea gloriei statului, întrucât individul, pe cont propriu, nu poate realiza nimic semnificativ. Concepția proprie fascismului accentuează asupra importanței statului, considerat
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
la scara întregii umanități. Totuși, între formele de manifestare ale fascismului italian și, respectiv, ale nazismului german există o serie de asemănări 23: ura împotriva liberalismului și a comunismului; atitudinea de manipulare a maselor, dominate de către conducător cu ajutorul propagandei; concepția organicistă asupra societății, bază a instaurării colectivismului; recursul la forța militară ca mijloc de a asigura disciplinarea indivizilor și sacrificiul acestora în numele statului total; exacerbarea elementului naționalist și a spiritului autoritarist. Deținerea puterii de către un partid unic, precum și identificarea puterii totale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
privilegiile celor puțini. În condițiile comunismului, libertatea ar urma să caracterizeze în egală măsură comunitatea și pe membrii ei individuali"29. Se observă arogarea caracterului de totalitate pe care îl presupune regimul politic comunist, precum și readucerea în scenă a viziunii organiciste asupra societății. În acest sens, analizând rezultatul sovietic al acestei proiecții ideologice, teoreticianul politic Raymond Aron considera că "acesta se vrea o vocație universală; vrea să fie regimul final al umanității sau, cel puțin, etapa inevitabilă și indispensabilă spre regimul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cel organic, herderian, moștenire a romantismului german; cel adoptat de națiunile occidentale, legat de contractualismul francez și asociat cu un cosmopolitism rațional; în fine, naționalismul estic și asiatic, cu o evoluție contrară celui occidental, și care a urmat cursul conceptului organicist germanic, dar colorat oriental. Este o clasificare abuzivă, atrage atenția Alain Dieckhoff, menită să legitimeze naționalismul vestic în fața celui estic. Ea ignoră atât raționalismul politic german al lui Hegel și al urmașilor săi, cât și organicismul cultural francez al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
acela se centra pe dimensiunea profunzimii. Oroarea lui Patapievici față de Eminescu se explică și prin aceea că poetul român ar fi fost de formație germană, aducând în cultura noastră profunzimea filosofiei lui Kant, Hegel și Schopenhauer, iar, pe deasupra, și viziunea organicistă a lui Herder în abordarea naționalismului. Într-un articol "omagial" publicat în ziua de 15 ianuarie 2000, în cotidianul de largă audiență România liberă, adică exact la 150 de ani de la nașterea poetului, H.-R. Patapievici scria, la modul profetic
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
registru și evitarea oricărei confuzii cu cel de-al doilea. Iacobinii denunță această limitare: ei asediază În mod constant Adunarea, cerând Înlocuirea conducătorilor care confiscă Revoluția poporului simplu. Ca reacție și dintr-o perspectivă contrarevoluționară, Edmund Burke privilegiază o interpretare organicistă și unitară. În opinia lui, Între cetățeni există un contract, dar acesta ține de o realitate temporală care depășește individul: el Îi angajează pe cei vii, dar și generațiile trecute. El este dat oamenilor la naștere, la fel ca Înfățișarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
limpede că am fost de când mă știu un elitarist anti-egalitarist, nici republican, nici regalist, un naționalist europenizant, un tradiționalist sincronizant cu măsură și un autoritarist atent la tot ce ține de "protecția socială". Un rural(izant) anti-proletar(izant). Un paseist organicist pentru care progresul tehnologiei nu-i decât avansare ucigătoare. Un evoluționist gradualist, antirevoluționar, antibolșevic (dar... nici menșevic). Cu un nesmintit respect pentru tradiție, pentru ortodoxie și heterosexualitate, pentru familie, onoare militară, cultul eroilor, liberalism economic și conservatism cultural, incorporabil, cred
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
acoperă comunicarea expresivă, văzută ca inserție a unui subiect complex într-un mediu înconjurător complex. Ea poate fi regăsită atît în teoria lui Gregory Bateson sau a Școlii Palo Alto, cît și în principiile auto-organizării, conexionismului sau în noile concepții organiciste asupra organizațiilor. Aici nu mai există transmiterea unui mesaj clar de la subiectul emițător la obiectul receptor, căci subiectul face parte din mediul înconjurător, iar mediul înconjurător face parte din subiect. Cauzalitatea este circulară. Subiectul și obiectul nu se confundă, dar
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ci la legături și la compoziții prin care noi intrăm în contact cu alți indivizi și cu corpul lumii: "Ordinea și conexiunea (ordo et connexio) ideilor sînt aceleași ca și ordinea și conexiunea lucrurilor"46. • În aceste condiții, toată reflecția organicistă intră în scenă: "realitatea", pe care reprezentarea o pune în fața omului ca pe un obiect este aici "construită" în raportul intern dintre idei (conexiune). Să ascultăm organismul, el va reda lumea, "realitatea realității" ca și "complexitatea" și "auto-referința". Realitatea exterioară
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]