156 matches
-
număr de 182 de poziții, sub aceeași titulatură. Lucian Boia, op. cit., p. 58. Vezi Însă și teoretizarea diferenței dintre „modernizare” și „occidentalizare”, la Samuel Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998, pp. 80-114. Edward W. Said, Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Amarcord, Timișoara, 2001. Larry Wolff, Inventing Eastern Europe. The Map of Civilization on the Mind of the Enlightenment, Stanford University Press, 1994 (tradusă În românește și publicată la Editura Humanitas, București, 2000). Maria Todorova, Imagining the
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1850, p. 57; Szilágyi Sándor, „A mócok Erdélyben (1848/9. előtti és alatti képek)” [„Moții din Transilvania. Imagini de dinaintea și din timpul anilor 1848/9”], Magyar Emléklapok, Tipografia Landerer și Heckenast, Pesta, 1850, nr. V, p. 371. Edward W. Said, Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Amarcord, Timișoara, 2001, pp. 197-201; Larry Wolff, Inventarea Europei de Est. Harta civilizației În Epoca Luminilor, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 77-102. Vezi catalogul de expoziție Barabás XE "Barabás" Miklós, Muzeul Național de Artă al României
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
corelatul său, adică omul bizantin, în ființa căruia se regăsesc, desigur alchimizate, cele patru straturi. E vorba de ideea romană, respectiv conștiința dreptului roman, instituțiile militare ș. a., credința ortodoxă, în perimetrul căreia "gloria Domnului" se suprapunea peste "gloria împăratului", orientalismul din mentalitatea adesea tranzacțională și din fastul ceremonial, în sfârșit, elenismul ce universalizează limba greacă și impune ideea de ordine (taxis) ca element fundamental al concepției bizantine despre lume. Componentele vor fi diferit accentuate în geografia umană a Imperiului, elenismul
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Korunk, I, Cluj, 1994. (Numeroase articole pe tema Europa, Europa centrală și relațiile Est-Vest.) 263Note V. Studii și articole românești 1. G. Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura română (Iași, 1909; ed. a II-a, Iași, 1922). 2. Orient sau occident? Orientalism sau europeism? Europeism sau românism?, in: Eugen Filotti, Gândul nostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau românism? (1924); Eugen Filotti, Europeism sau românism? (1924); Mihai Ralea, Europeism sau tradiționalism? (1924), in: Dreptul la memorie. În lectura lui Iordan Chimet (Cluj, Dacia
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
românesc. Chiar fără pașaport, secretarul lui Grigore Moisil, Nicoară Beldiceanu, tot n-a mai revenit în România. Dar turcii nu ne lăsau să stăm mult timp la ei. Beldiceanu era profesor și bun prieten cu Felician Brînzeu, mare profesor în orientalism, care a murit în Turcia în 1949 și a fost îngropat acolo. Brînzeu era din Lugoj. El l-a ajutat pe Beldiceanu să plece în Franța, unde a ajuns apoi profesor la Sorbona și a murit în 1994. C.S
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și Dali pe țărmul Mediteranei dovedesc o atracție irezistibilă și o necesitate practică. Preluarea acestui comporament de către pictorii români s-a dovedit extrem de favorabilă propriei lor creații cît și artei noastre în ansamblu. Balcicul, așezare multietnică și pluriculturală, cultiva în orientalismul lui nevoia de a visa cu ochii deschiși. Straturile succesive de culturalitate, nostalgia depărtărilor, plasticitatea și picturalitatea așezării dominată de Muntele Alb , generozitatea oamenilor și traiul lesnicios au făcut, mai ales după construirea Palatului Reginei Maria, ca mulți artiști să
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
cerul iar alte clădiri de cult, de asemenea. Pietrele funerare risipite prin cimitire atrag și ele interesul artiștilor. Capetele de expresie, îndeosebi cele de turci și tătari, frumoasele locului în costumația lor orientală devin odaliscele desprinse dintr-un halucinant harem. Orientalismul fertilizează imaginația și solicită soluții grafice pe măsură. Putem considera, avînd în vedere redutabila producție artistică în tehnica acuarelei, că Balcicul putea fi considerat și un oraș acuarelogenic și aceasta deoarece acuarela la malul mării se simte la fel de bine ca
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
pentru minte situează în primul plan argumentele de ordin lingvistic, adică ceea ce s-ar putea numi partea vizibilă a aisbergului. Cea invizibilă o alcătuiesc implicațiile social-politice, culturale, religioase etc., cărora le revine ponderea decisivă. Pentru generația tânără, alfabetul chirilic înseamnă orientalism, cel latin - occidentalizare; slovele - înjosire și opresiune, literele - demnitate și emancipare; vechea scriere - stagnare, conservatorism, rugină, cea nouă - deschidere, progres, revoluție. Dar nu acestea puteau fi vederile oamenilor vârstnici și nici, în genere, ale celor ostili înnoirii. Pentru a învinge
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
13. Iustus, ,,Pentru noul titular al poliției”, în ,,Bacăul”, 7, nr. 78, 19 august 1929, p. 1. 14. G. T. [Grigore Tabacaru], ,, Ce-ar trebui să fie Bacăul!”, în ,,Bacăul”, 10, nr. 207, 18 ianuarie 1932, p. 1. 15. Spect., ,,Orientalism”, în ,,Bacăul”, 7, nr. 75, 29 iulie 1929, p. 1. 16. [I.] Voledi, ,,Bacăul în Occident?”, în ,,Bacăul”, 14, nr. 701, 11 martie 1935, p. 1. Fascinația luxului 1. Mihail Al. Ciocîlteu, Legea impozitului pe lux și cifra de afaceri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
statutul statelor "civilizate" și de succes.357 2.3.2. Identitatea ca agent Formarea identității nu este automată sau permanentă, ci are caracter temporar și contextual. Procesul articulării și al interpelării conține tensiuni și contradicții inerente. Spre exemplu, Said denaturalizează orientalismul arătând că unele caracteristici prezentate sunt incoerente, precum ideea că oamenii din Orientul Mijlociu sunt naivi și periculoși. Într-o anumită măsură faptul că anumite reprezentări și identificări supraviețuiesc în ciuda contestărilor, demonstrează puterea discursului elitelor de a stabili identități colective.358
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Zed Books, London and New York, 2008. Roberts, David, Global Governance and Biopolitics. Regulating Human Security, Zed Books, London and New York, 2010. Ruggie, John Gerard, Constructing the World Polity. Essays on International Institutionalization (3e), Routledge, London and New York, 2006. Said, Edward, Orientalism: Concepțiile occidentale despre Orient, Amercord, Timișoara, 2001. Searle, John, The Construction of Social Reality, Allen Lane, London, 1995. Sen, Amartya, Reason Before Identity, Oxford University Press, Oxford, 1999. Shani, Giorgio, Makoto Sato and Mustapha Kamal Pasha, Protecting Human Security in
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
51/2, 1997, pp. 209-243. 350 Klotz, Audie and Lynch, Cecelia, Op. cit., p. 68. 351 Bukovansky, Mlada, Legitimacy and Power Politics : The American and French Revolutions in International Political Culture, Princeton University Press, New York, 2002, p. vii. 352 Said, Edward, Orientalism: Concepțiile occidentale despre Orient, Amarcord, Timișoara, 2001. 353 Doty, Roxanne Lynn, Imperial Encounters: The Politics of Representation in North-South Relations, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1996, p. 2. 354 Klotz, Audie and Lynch, Cecelia, Op. cit., p. 69. 355 Todorov, Tzvetan
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
general, filmele antiarabe ale anilor trecuți combină ideologii rasiste și șoviniste care îi prezintă pe aceștia ca pe niște personificări ale răului, iar pe americani ca pe niște personificări ale binelui. Această viziune reia ceea ce Edward Said (1978) descria ca "orientalism" care stabilește virtuțile Occidentului prin schițarea diferențelor între Occidentul "civilizat" și Orientul "sălbatic", prezentat ca irațional, barbar, subdezvoltat și inferior față de occidentul rațional, rafinat și uman. În filmul Navy Seals, primele cadre se deschid cu un atac terorist asupra unui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru viață din Orientul Mijlociu. Scena reușește să transfere rasismul dinspre negri spre arabi, prezentîndu-i pe negri în termeni pozitivi, față de arabii înfățișați ca niște ticăloși. Arabii au devenit așadar "aleșii" Hollywoodului și ai administrațiilor conservatoare în materie de personaje negative. Orientalismul hollywoodian a contribuit la producerea unei imagini negative a arabilor pe care Bush o putea folosi cu scopul demonizării irakienilor în Războiul din Golf. Tot în scenariile acestor filme de aventuri exista tendința ca femeile să apară doar întîmplător, un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Abandon? Minneapolis, University of Minnesota Press. Rowbotham, Shelia (1972), Women, Resistance, and Revolution, New York, Vintage. Ryan, Michael (1982), Marxism and Deconstruction, Baltimore, Johns Hopkins University Press. (1989), Culture and Politics, Londra, Macmillan and Johns Hopkins University Press. Said, Edward (1978), Orientalism, New York, Random House. Salinger, Pierre, and Eric Laurent (1991), Secret Dossier: The Hidden Agenda Behind the Gulf War, New York, Penguin Books. Sargent, Lydia (1981), Women and Revolution, Boston, South End Press. Savan, Leslie (1993), "Commercials Go Rock", in Simon Frith
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
monografiile unui alt iranist, Duchesne-Guillemin, despre Mallarmé și Valéry, corespund tiparului rar în care istoricii religiilor, depășindu-și propria specialitate, contribuie la înțelegerea producțiilor literare contemporane, nu le va găsi1. Pentru că, deși a scris despre etapa romantică și postromantică a orientalismului european, despre fuziunea dintre anticlericalismul francez și convertirea viziunii ariene în ideologie rasistă, Wikander nu a ajuns să publice nimic. Făcând o asemenea referință, Eliade se raportează mai degrabă la discuții, așa cum un alt celebru pasaj referitor la Mallarmé (care
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
într-acolo de nimeni altul decât bunul lor prieten Georges Dumézil. Observația complementară a lui Eliade indică și decalajul între tipul distinct de orientare a celor doi savanți. Pentru Eliade, bunăoară, cea de-a „doua renaștere” a culturii occidentale, prin orientalism, descoperirea sanscritei și a filosofiei indiene, nu a produs miracole și nici conversiuni creatoare ca în cazul Renașterii italiene: „Rolul prestigios pe care i-l prezisese Schopenhauer nu s-a realizat. Dacă îndrăznim să sperăm încă într-o întâlnire stimulantă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nu s-a realizat. Dacă îndrăznim să sperăm încă într-o întâlnire stimulantă cu gândirea Indiei și a Asiei, ea va fi rezultatul istoriei, al faptului că Asia a intrat de-acum în actualitatea istorică; ea nu va fi rodul orientalismului occidental” - cf. „Criză și regenerare”, în Nostalgia originilor (mai ales „A «doua renaștere»”), pp. 92-95. LXIIItc "LXIII" 1. La 23 octombrie 1967, Eliade nota în Jurnal: „Prima Haskell Lectures a lui Stig. Este foarte nervos, citește și vorbește, jucându-se
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
am ajuns prea târziu În Germania sau Franța sau, mai știi, ereditatea mea ardeleană, patriotardă, „mi-a jucat festa” pentru o nouă și „salvatoare” readaptare, după ce odată mă adaptasem, cu eforturi dizgrațioase, e drept, mediului „vechi-regățean”, mediului sudic, Îmbibat de orientalism - comodul, coloratul și atrăgătorul fatalism!, și de cultura franceză; În timp ce eu veneam dintr-o zonă austriaco-germană, ca și bucovinenii sau Titu Maiorescu, Eminescu și Blaga, Încă sensibil la douăzeci de ani la strigătele sfâșietoare lirice ale unui Octavian Goga sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
arbitru” ce nu era, atunci, În zorii modernismului, decât o Încercare de a zdruncina acel „fatalism grec” ca și orice aplecare, Înclinare, a ființei umane spre o acceptare dinainte și total a ceea ce i se Întîmplă, ceea ce eu aș numi „orientalismul” firii noastre. Deoarece, prin europeism, prin a fi european, eu Înțeleg În primul rând tocmai capacitatea unei ființe umane, sociale, de a fi dinamic, activ În sensul cel mai profund al acestui cuvânt, activ și practic! Iar aceste două adjective
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de cele ale Occidentului. Prin traduceri grecești, pătrund ideile Luminilor. Spre 1800, unii fii de boieri Încep să Învețe franțuzește. Dar societatea rămânea așezată În vechile ei cadre. Secolul al XVIII-lea a Însemnat În Principate chiar o accentuare a orientalismului. Românii (elita, se Înțelege) se Îmbrăcau turcește, vorbeau grecește și scriau cu caractere slavone. Câteva decenii mai târziu, aveau să scrie cu caractere latine, să se Îmbrace europenește și să vorbească franțuzește! O asemenea „schimbare la față“ pretinde o explicație
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Substanța rămâne gotică, și cutare cavalcadă revelă instrumente imitative noi, sugerând o adevărată teroare acustică: Iar de troncănitul potcoavelor grele În munți se răsună, stânca scânteiază, Lunca clocotește și de colb vârtejuri Se suie ca stâlpii unde calcă calul. Din orientalismul romantic rezultă un parnasianism precoce în Scăldătoarea unei cucoane românce (văd prototip în Le bain d'une dame romaine de Vigny), care deschide seria poeziei indolenței pămîntene: Apoi din feredea iesă sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate fi o cucoană Chiriță. Dar civilizația a pătruns cu încetul, ca apa în păturile pământului, tot mai jos, până ce a ajuns în mahala, și azi, mai ales pe vremea când a fost scrisă O noapte furtunoasă, combinația ridicolă de orientalism și civilizație europeană e în mahala. Acest ridicol nou și-a găsit zugravul într-un om de un talent extraordinar, Caragiale, care pentru mahala și pentru "Zița" e ceea ce a fost Alecsandri pentru Gahița Rosmarinovici și C. Negruzzi pentru Caliopi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
deși aiurea vorbește de "nălucirile entuziaste ce au legănat tinerețea veteranilor din generația mea" (Scrisori, p. 89, anul 1877), năluciri aduse din Franța! etc., etc. pentru atitudinea liberală - interesul personal 1. A fost afectat displăcut, cum s-a văzut, de orientalismul vieții, în care el, parizianul fin, era silit să trăiască - "parizianismul". Alecsandri apoi a trăit în vremea Regulamentului, când țara era într-o stare de adâncă umilire 2 - naționalismul. Și Alecsandri a fost și un om care a vibrat, măcar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ci ca să biciuiască liberalismul, întocmai ca și în O scrisoare pierdută. Și dacă în O noapte furtunoasă și în Conu Leonida față cu reacțiunea Caragiale își ridiculizează personajele și pentru structura lor sufletească grosolană, și pentru amestecul de civilizație și orientalism în purtarea lor zilnică - le ridiculizează însă, mai ales, în ipostazul lor de reprezentanți ai liberalismului. Și cu ce talent, și cu ce logică implacabilă! Personajele din O noapte furtunoasă, pe lângă că au atât de frapant individualitatea lor, apoi sunt
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]