156 matches
-
arbitru” ce nu era, atunci, În zorii modernismului, decât o Încercare de a zdruncina acel „fatalism grec” ca și orice aplecare, Înclinare, a ființei umane spre o acceptare dinainte și total a ceea ce i se Întîmplă, ceea ce eu aș numi „orientalismul” firii noastre. Deoarece, prin europeism, prin a fi european, eu Înțeleg În primul rând tocmai capacitatea unei ființe umane, sociale, de a fi dinamic, activ În sensul cel mai profund al acestui cuvânt, activ și practic! Iar aceste două adjective
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
concepte precum geografie sau cartografie simbolică, fără să se cunoască originea și devenirea lui. Cercetările serioase în acest sens ale unor specialiști precum Sorin Antohi 18, pornesc și ele de la explicarea teoriilor foucauldiene ale puterii, via Edward Said și a Orientalismului, cu prelungirea lor în scrierile lui Larry Wolff sau ale unor adepți ai studiilor postcoloniale. Chiar dacă suntem sau nu mulțumiți de prestația intelectuală a unor studii care urmează aceste modele, chiar dacă nu credem în supraviețuirea de lungă durată a ideilor
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sau spațiul orașelor legături care erau complet noi"49. Teoretizările socio-politice și istorice ale cartografiei sunt cuprinse în cadrul unor dezbateri critice asupra a ceea ce postmodernii numesc practici discursive în tradiția lui Michel Foucault, ai cărui discipoli exemplari sunt Edward Said (Orientalism) în primul rând, apoi Larry Wolff (Inventing Eastern Europe), Maria Todorova (Inventing the Balkans) sau Vesna Goldsworthy (Inventing Ruritania: The Imperialism of the Imagination). Geografia este un motiv recurent în opera lui Said50, diferiții analiști ai săi recunoscând interesul lui
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
posibilă construirea a diferite moduri de cunoaștere, toate depinzând într-un fel sau altul de percepția și destinul unei anumite geografii"51. Cartografierea Europei polarizate între Apus și Răsărit sau Orient, este un joc al puterii, după cum este construit și Orientalismul ca discurs al expansiunii și dominației imperiale, temă de predilecție pentru studiile post-coloniale și subalterne (urmând filiera Foucault Edward Said, Gayatri Spivak, Homi Bhabha). Acestea s-au axat "nu atât pe materialitatea brută a puterii, cât pe funcționarea puterii prin
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
pentru Europa, dau viața acestor regiuni, răspund necesității ei de cercetare psihologică și politică și, simultan, reduc la tăcere orice tentativă de autoreprezentare a acestor popoare și a descendenților lor din perioada post-colonialistă"53. O analiză sintetică a discursurilor apusene (Orientalismul, Balcanismul) despre alteritatea orientală și răsăriteană poate să explice prezența unor clișee în reprezentarea hibridizată a Europei divizate între Apus și Răsărit sau Orient, între centru și periferie. Orientul are un rol important în autodefinirea civilizației Europei occidentale. "Orientul, definit
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
plus, Orientul a ajutat la definirea Europei (sau a Vestului) ca fiind contrastul propriei imagini, idei, personalități, experiențe. Și totuși nimic din acest Orient nu e pur și simplu imaginativ. Orientul este parte integrantă a civilizației și culturii europene materiale. Orientalismul exprimă și reprezintă această parte, cultural și ideologic, ca un tip de discurs ce susține instituțiile, vocabularul, învățătura, imagistica, doctrinele, chiar și birocrația colonială și stilurile coloniale"54. Explicit sau nu, relația cunoaștere-putere este omniprezentă în critica lui Said. Cunoașterea
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sau nu, relația cunoaștere-putere este omniprezentă în critica lui Said. Cunoașterea și posedarea Orientului coincid: Orientul era mereu obiectul de studiu, era văzut, observat, cercetat de către subiectul care era omul de știință, studentul, savantul. Orientul era pasiv, Apusul era agresiv. Orientalismul absolutizează astfel o reprezentare a orientalului prototipic inferior biologic, înapoiat cultural, previzibil pentru a-l fixa în termenii dominației culturale și sexuale. Cât privește Balcanismul sau discursul occidental despre sud-estul european ori Balcanii, acesta nu este, pretind specialiștii, o simplă
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Celuilalt european devine fragmentarea atomistică și insubordonarea Orientalului cuprins în sine"56. Pentru specialiștii care semnează studiile incluse în volum, Balcanismul este atât un corpus de cunoaștere cât și analiza critică a discursurilor respective, având astfel ca model conceptul de orientalism definit de Edward Said și metodologia impusă de acesta în mediile academice occidentale. Cei șaisprezece autori (majoritatea originari din Balcani și educați acolo, profesori la universități prestigioase din Europa răsăriteană și occidentală, dar și din Statele Unite ale Americii) aplică metodele
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
pentru situația critică a acestei zone într-un Occident imperialist, făcându-se abstracție de urmările dezastruoase ale imperialismului sovietic, atitudine explicabilă de altminteri din punct de vedere metodologic prin afilierea la strategiile critice postcoloniale de sorginte saidiană, unde este deconstruit Orientalismul ca tehnică discursivă a imperialismului apusean. Poate să intrige de asemenea situarea conjuncturală a unor țări precum România în Balcani, doar pentru că solicitarea unor contribuții la volum condiționau tematic această decizie, cu toate că, alteori, la indicațiile altor editori, aceeași țară apare
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
timpul ca din senin, atunci când ne așteptăm mai puțin. Românii nu cred în sfârșitul istoriei. Și astfel cursa pentru eliberarea din Balcani continuă"57. Termenul Balcani are la Maria Todorova o existență textuală de sine stătătoare, după modelul saidian al Orientalismului. "Balcanii" devin o construcție arbitrară, în timp ce "Balcanismul", devine un discurs eurocentric de marginalizare a unei părți a Europei transformată în alteritate. Mai presus de "imaginea împietrită a Balcanilor" apare "o realitate superioară, o oglindire a lumii fenomenale, a esenței și
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
presus de "imaginea împietrită a Balcanilor" apare "o realitate superioară, o oglindire a lumii fenomenale, a esenței și naturii sale adevărate, de la "numen" la "fenomen"..."58. Cu toate acestea, în opinia Mariei Todorova, Balcanismul nu este o ipostază structurală a Orientalismului 59, în opoziție cu cele susținute de Milica Bakić-Hayden60, pe care îl citează. După Maria Todorova, deosebirea între retorica balcanistă și cea orientalistă ar consta în faptul că: Istoria și geografia Balcanilor sunt concrete, pe când noțiunea de "Orient" definită de
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Vesna Goldsworthy, totuși Balcanismul lasă să se întrevadă anumite strategii politico-diplomatice față de Orient. Este aici mai curând o politică a influenței decât a colonizării. Balcanismul mai preia, pe această filieră otomano-orientală, elementele mitice și exotice, imaginare și metaforice preponderente ale Orientalismului. Analiza relației dintre Europa Apuseană și Balcani (sau Europa Sud-Estică) din perspectiva colonialismului s-a dovedit utilă atunci când este folosită cu rezerve și în contextul istoric specific zonei. De asemenea, concepte ca "imperialismul imaginației", "colonialismul metaforic", "literar", sau "ideologic" devin
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
lumii a treia", pe când Inventing Ruritania demonstrează maniera în care "lumea a doua" (situată dincolo de frontiera care desparte Nord-Vestul de Sud-Estul european pe harta simbolică a continentului) este reprezentată în imaginația britanică. Indiferent de sursele lor, academice, culturale sau literare, Orientalismul și Balcanismul se bucură de atenția mediilor academice din lumea anglo-americană64. În cartea sa Inventing Eastern Europe. The Map of Civilization on the Mind of the Enlightenment 65, un adevărat best-seller academic, istoricul american Larry Wolff, analizează, din perspectiva istoriei
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
baza teoretică justificatoare pentru schițarea hărții politico-diplomatice, eco-nomice și militare a Europei. Călătorii reali, experimentau la fața locului datele teoretice și aduceau probele care le susțineau. Larry Wolff identifică tendințe de orientalizare a Europei de est în discursul iluminist și afirmă că Orientalismul este un discurs "infinit metonimic", continuat și în spațiul european. După istoricul american, "inventarea" Europei de Răsărit este un "proiect intelectual" de "semi-orientalizare", datorită europenității sale incontestabile. Efectul acestui proiect intelectual ar fi de fapt o reprezentare ambivalentă, semi-orientală și
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în apărarea valorilor democratice în fața revirimentului tacticilor și strategiilor comuniste din ce în ce mai puțin mascate. Sunt oare intelectualii mai puțin alienați în România de azi? Capitolul 4 Reprezentări heterotopice: între localizările reale și cele imaginare ale României La frontiera dintre Balcanism și Orientalism România periferică a fost adesea percepută (ori s-a perceput pe sine) în oglinda unei multitudini de spații culturale, ca de pildă centrele imperiale față de care a fost subordonată la un moment dat în trecut, existând cu toate acestea într-
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
același timp o căutare psihologică (a Celuilalt și, în același timp, a sinelui angajat într-o experiență inițiatică) și o investigație polițistă cu privire la un personaj al cărui destin este în strânsă legătură cu autorul și cu România. Oscilația între registrele Orientalismului, Balcanismului și Europenismului complică analiza imaginilor apusene despre România comunistă sau post-comunistă, în cărți precum: Room Service. Povestiri din Europa de Est (Room Service. Berättelser fran det östra Europa) de Richard Swartz 228, Frica lui Canetti (Canettis Angst) de Rüdiger Wischembart 229
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
1973), p. 5. 46 Vezi Michel Foucault, Power, traducere de Robert Harley, "Essential Works of Foucault", 1954 1984", Vol. 3, Penguin Books, London, New York, 2002. 47 Ibid., p. 47. 48 Ibid., p. 351. 49 Ibid., pp. 352-3. 50 Edward Said, Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, p. 19. 51 Idem, Culture and Imperialism, Vintage, London, 1994, p. 93. 52 Steven Connor, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, Editura Meridiane, București, 1999, pp. 326-327. 53 Ibid., p. 327
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Orient, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, p. 19. 51 Idem, Culture and Imperialism, Vintage, London, 1994, p. 93. 52 Steven Connor, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, Editura Meridiane, București, 1999, pp. 326-327. 53 Ibid., p. 327. 54 Edward Said, Orientalism, pp. 13-14. 55 Dušan I. Bjelić și Obrad Savić (editori), Balkan as Metaphor. Between Globalization and Fragmentation, MIT Press, Cambridge, Mass., 2002. 56 Ibid., p. IX. 57 Ibidem, p. 230. 58 Maria Todorova, Balcanii și Balcanismul, Humanitas, București, 2000, p.
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
editori), Balkan as Metaphor. Between Globalization and Fragmentation, MIT Press, Cambridge, Mass., 2002. 56 Ibid., p. IX. 57 Ibidem, p. 230. 58 Maria Todorova, Balcanii și Balcanismul, Humanitas, București, 2000, p. 287. 59 Ibid, p. 26. 60 Milica Bakić-Hayden, "Nesting Orientalism: The Case of Former Yugoslavia", în Slavic Review, 54.4., 1995, pp. 917-931. 61 Maria Todorova, op. cit., p. 26. 62 Ibid, p. 34. 63 Vesna Goldsworthy, Inventing Ruritania: The Imperialism of the Imagination, Yale University Press, New Haven and London
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
54.4., 1995, pp. 917-931. 61 Maria Todorova, op. cit., p. 26. 62 Ibid, p. 34. 63 Vesna Goldsworthy, Inventing Ruritania: The Imperialism of the Imagination, Yale University Press, New Haven and London, 1998, p. 2. 64 Vezi K. E. Fleming, "Orientalism, the Balkans and Balkan Historiography", Review Essays, http://www.historycooperative.org/ journals/ahr/105.4/ah001218.html 65 În traducere română: Inventarea Europei de Est. Harta civilizației în Epoca Luminilor, Editura Humanitas, București, 2000. 66 Larry Wolff, Inventing Eastern Europe
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
pentru descrierea și definirea discursului post-colonial, Bill Ashcroft, Gareth Griffiths and Helen Tiffin, Post-Colonial Studies. The Key Concepts, Routledge, London, New York, 2005; Idem, The Empire Writes Back. Theory and practice in post-colonial literatures, Routledge, London, New York, 2002. 125 Pentru analiza Orientalismului și Balcanismului, vezi: Edward Said, Orientalism, 1979; Milica Bakic-Hayden, Nesting Orientalism: The Case of Former Yugoslavia, 1995; K. E. Fleming, Orientalism, the Balkans, and Balkan Historiography, 2000; Vesna Goldsworthy, Inventing Ruritania. The Imperialism of the Imagination, 1998; Maria Todorova, Inventing
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Bill Ashcroft, Gareth Griffiths and Helen Tiffin, Post-Colonial Studies. The Key Concepts, Routledge, London, New York, 2005; Idem, The Empire Writes Back. Theory and practice in post-colonial literatures, Routledge, London, New York, 2002. 125 Pentru analiza Orientalismului și Balcanismului, vezi: Edward Said, Orientalism, 1979; Milica Bakic-Hayden, Nesting Orientalism: The Case of Former Yugoslavia, 1995; K. E. Fleming, Orientalism, the Balkans, and Balkan Historiography, 2000; Vesna Goldsworthy, Inventing Ruritania. The Imperialism of the Imagination, 1998; Maria Todorova, Inventing the Balkans, 1997. Specialiștii au definit
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Helen Tiffin, Post-Colonial Studies. The Key Concepts, Routledge, London, New York, 2005; Idem, The Empire Writes Back. Theory and practice in post-colonial literatures, Routledge, London, New York, 2002. 125 Pentru analiza Orientalismului și Balcanismului, vezi: Edward Said, Orientalism, 1979; Milica Bakic-Hayden, Nesting Orientalism: The Case of Former Yugoslavia, 1995; K. E. Fleming, Orientalism, the Balkans, and Balkan Historiography, 2000; Vesna Goldsworthy, Inventing Ruritania. The Imperialism of the Imagination, 1998; Maria Todorova, Inventing the Balkans, 1997. Specialiștii au definit Balcanismul ca studiu critic al
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
2005; Idem, The Empire Writes Back. Theory and practice in post-colonial literatures, Routledge, London, New York, 2002. 125 Pentru analiza Orientalismului și Balcanismului, vezi: Edward Said, Orientalism, 1979; Milica Bakic-Hayden, Nesting Orientalism: The Case of Former Yugoslavia, 1995; K. E. Fleming, Orientalism, the Balkans, and Balkan Historiography, 2000; Vesna Goldsworthy, Inventing Ruritania. The Imperialism of the Imagination, 1998; Maria Todorova, Inventing the Balkans, 1997. Specialiștii au definit Balcanismul ca studiu critic al reprezentării coloniale diferit de Orientalism: În loc să reprezinte Balcanii concret, fie
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Yugoslavia, 1995; K. E. Fleming, Orientalism, the Balkans, and Balkan Historiography, 2000; Vesna Goldsworthy, Inventing Ruritania. The Imperialism of the Imagination, 1998; Maria Todorova, Inventing the Balkans, 1997. Specialiștii au definit Balcanismul ca studiu critic al reprezentării coloniale diferit de Orientalism: În loc să reprezinte Balcanii concret, fie ca spațiu geopolitc, ori ca popor cu "paranoia colectivă", acești autori încep să reprezinte Balcanii ca "loc" într-o geografie discursivă. Altfel spus, ca fiind obiectul unui corpus coerent de cunoaștere Balcanismul. Astfel, în loc să ne
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]