2,272 matches
-
de cercetare? De licență sau de doctorat? Monografică sau panoramică? Istorică sau teoretică? Subiecte vechi sau contemporane? Surse primare și/ sau secundare (literatură critică)? Pentru o atât de generos explicitată și arborescentă problematizare a unor chestiuni dintre cele mai concrete, orientate să susțină efortul creator (mai puțin în varianta sa juvenil genială, cât matur onestă) - exemplele sunt și ele luxuriante, de o erudiție ludică. S-ar putea bănui, printre nenumăratele și variatele subiecte de teze oferite spre ilustrare, unele pe care
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
ale literaturii. Pe de alta, interesul pentru desfășurarea concretă a procesului care se bizuie pe acele surse, paradigme și principii". Există autori, precum Ștefan Bănulescu, George Bălăiță sau Marin Sorescu, pentru care "rememorarea e predominant matricială", o "nostalgie a originilor" orientată "spre esențe și spre mecanismele repetitive", și există alții, ca Nicolae Breban, care înclină spre "eterna reîntoarcere", spre rememorarea "repertorială", spre "manifestarea concretă a repetiției" și spre "figurile" ei, spre arhetipuri. în oricare din aceste două variante, afilierea regresivă presupune
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
Dar unele (suflete) care n-au atins perfecțiunea în virtute aleargă spre țelul pe care îl arată mirosul parfumurilor. Sufletul mai desăvârșit însă, tinzând mai ardent (επεκθα σφοδρότερον) spre ceea ce este înainte, a ajuns deja la ținta spre care este orientată cursa și se învrednicește de comorile din cămări”58. Imaginea cursei este deci evocată aici de textul Cântării Cântărilor. Atracția din partea lui Dumnezeu este exprimată prin metafora parfumului 59. Regăsim aici această imagine a sufletului purtat „pe urmele” lui Hristos
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
și în capacitatea ei de a răspunde la iubire, stimulând iubirea celeilalte persoane. Iubirea este nesfârșită pentru că este actualizarea indefinitului a două persoane în relația dintre ele. În iubire se activează indefinitul persoanelor ce sunt prin ființa lor legate și orientate una spre alta. Dar în activarea iubirii între ele, persoanele se împărtășesc de Dumnezeu, de Persoana infinită prin Sine din veci, de interesul Ei pentru persoanele omenești la nesfârșit. De aceea orice treaptă nouă în unirea cu Dumnezeu e un
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
și cînd fac referințe explicite la circumstanțele politice ale Chinei, dar cel mai important lucru e că vorbesc despre înțelesul vieții omenești - și aceasta este, de altfel, caracteristica comună variantelor inițială și tîrzie ale Postmodernismului. Versiunea tîrzie e mult mai orientată politic, în special în ideile criticilor, dar nu cred că existența/non-existența dimensiunii politice într-un text literar este un criteriu critic valid. Dacă cineva vrea să facă politică, o poate face în alte feluri decît prin literatură. L.G.: Ce
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
la Șag și la Moșnița, respectiv Albina-Urseni. OCTAVIAN NICA Mini-bursa locurilor de muncă l Pentru reprezentanții etniei romilor În 9 mai, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș a organizat în premieră o acțiune tip bursa locurilor de muncă orientată exclusiv spre reprezentanții etniei romilor. Bilanțul provizoriu al acțiunii evidențiază problemele deosebit de grele pe care le ridică încadrarea în muncă a reprezentanților acestei etnii care până în prezent nu au loc de muncă. Cu toate că agenția a contactat direct societățile comerciale cu
Agenda2003-20-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281013_a_282342]
-
se informa. Cantitatea de informație acumulată poate fi, de asemenea, o cauză a discrepanțelor dintre generații. Dar cea mai importantă problemă de educație care se pune în procesul formării personalității la această vârstă este cea a autorității. O personalitate bine orientată, normal educată, este capabilă să-i asculte pe cei cu autoritate, este capabilă să colaboreze ușor cu cei din colectivitatea socială din care fac parte, să-și asume responsabilități și să poată avea, la rândul său, autoritate. Toate aceste aspecte
ROLUL FAMILIEI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII / prof. Mircea BOTIȘ, Liceul Teoretic ,,Constantin Noica”, Structura ,,Betania” [Corola-blog/BlogPost/92675_a_93967]
-
face în ea cu un pacient, însă cea mai... oau... dintre cele de mai sus mi se pare sala de îngrijire personală. Pentru că mi se pare un semn că România începe să fie, măcar pe alocuri, extrem de umană și de orientată către... om și nevoile lui. Voi ce ziceți? Cum vi se pare ideea de a te putea duce la coafor în spital?
Viața după “Nu mai avem ce să îi facem, puteți să îl luați acasă” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20224_a_21549]
-
colegi cu mizerii de genul “colegele mele au afterschool în apartament, părinții copiilor le platesc leasingul la masină” și așa mai departe. Femeia asta nu este o biată învățătoare, victimă naiva a sistemului. Este un om de afaceri fără scrupule, orientat exclusiv către profit. Sunt posesoarea multor informații legate de dânsa, multe dintre acestea provenite chiar de la dumneavoastră, părinții supărați acum pe mine, și vă asigur că mi-am făcut o părere pertinentă despre caracterul și ambițiile acestei persoane. Am ales
“Măcar o sticlă de vin și un cozonac, porcii vin de la celelalte clase” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20211_a_21536]
-
feștelita, pe sus, pe jos, de-a lațul, de-a lungul și de-a diagonală. În spațiile nanometrice dintre mașini, cărucioare de supermarket, brazi tarați pe caldarâm, copii pierduri - cu mucii de-o palmă sub nas, babe dezorientate și cerșetori orientați. Cucoana, ce să dreagă, că nu mai era chip de a da înapoi? Dădu și ea cum putu, cu fața, cu laterală, cu pumnu’ în bordu’ mașinii, dădu și vreo 50 de ture, pana cand reuși o parcare din 5417
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
să ne implicăm mai puternic în evenimentele canadiene, așa cum sunt festivalurile multiculturale din Ontario, la care să avem standuri cu artizanat și mâncăruri românești, să facem expoziții de carte, de pictură cu însemne identitare. Românii sosiți în Canada cu gândul orientat numai spre câștig nu se implică în genul acesta de activități. Procesul cu care ne confruntăm este dezinteresul conaționalilor noștri. Oamenii comunității noastre nu se implică. Scopul nostru este să evidențiem personalitățile care se remarcă în diferite demenii între români
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
fără imunitate și o va lua spre arestul poliției unde este ca și ajunsă din nou, în uvertura spectacolului, mai versata Udrea Elena Gabriela. Ca să nu zică vreunul că are cineva ceva doar cu pesedeul, partea greșită. Întrucât cea corect orientată este cu brio reprezentată de mai sus citații Dragnea, Ștefănescu și alții ca ei, Zgonea, să zicem, care au preluat partidul spre a-l preda celor ce tocmai au nevoie de un premier tehnocrat sau doar obedient. Se pare că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93701_a_94993]
-
și familia (automat devenind astfel ‘grijă pentru familie’) și (b) neperseverenta/autodisciplina scăzută poate fi oricând depășită, daca ‘ne interesează ceva’ și/sau daca ‘vream noi neapărat asta’. Scurt spus, ne considerăm ospitalieri, inteligenți, cu simțul umorului, patrioți, adaptați/bine orientați și prietenoși; recunoaștem că în comparație cu atributele de mai sus, onestitatea, autodisciplina/conștiinciozitatea și educația sunt mai scăzute (vezi și David, în pregătire; Hunyady, 2003). [...] O subcategorie a acestui punct 3 se referă la cum cred alții că suntem. Acest demers
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
că suntem. Acest demers generează mai ales heterostereotipuri față de români. Sunt puține studii riguroase de acest tip cu referire la români. Încerc însă o sinteză a concluziilor la care am ajuns. Alții ne văd mai ales patrioți și adaptați/bine orientați, dar restul autostereotipurilor noastre de mai sus sunt minimizate de aceștia. Mai recent, românii sunt asociați cu Dracula/vampiri, mai ales in SUA, si cu comportamente antisociale mai puțin conștiincioase, mai ales in Europa de Vest. Interesant, partea de lipsă de conștiinciozitate
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
David, în pregătire; Hunyady, 2003): 1. Americanii - puternici, populari/cu umor, patrioți; 2. Britanicii - inteligenți/educați, onești, patrioți; 3. Chinezii - patrioți, onești, muncitori, inteligenți; 4. Francezii - patrioți, inteligenți/educați, boemi; 5. Germanii - muncitori, onești, inteligenți; 6. Maghiarii - patrioți, adaptați/bine orientați, asertivi/hotărâți; 7. Rușii - patrioți, adaptabili/bine orientați, asertivi/hotărâți. Românii îi preferă pe britanici, americani și francezi, apoi pe germani, si mai la urmă pe maghiari și ruși (după Hunyady, 2003). Cum vrem să fim (modelul psiho-cultural ideal) Diferențele
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
populari/cu umor, patrioți; 2. Britanicii - inteligenți/educați, onești, patrioți; 3. Chinezii - patrioți, onești, muncitori, inteligenți; 4. Francezii - patrioți, inteligenți/educați, boemi; 5. Germanii - muncitori, onești, inteligenți; 6. Maghiarii - patrioți, adaptați/bine orientați, asertivi/hotărâți; 7. Rușii - patrioți, adaptabili/bine orientați, asertivi/hotărâți. Românii îi preferă pe britanici, americani și francezi, apoi pe germani, si mai la urmă pe maghiari și ruși (după Hunyady, 2003). Cum vrem să fim (modelul psiho-cultural ideal) Diferențele dintre ‘cum suntem’/’cum putem fi’, pe de
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
acestea au adăugat moștenirea istorică și culturală, religioasă și gastronomică, pentru a realiza un turism performant. În 2013 Ministerul Dezvoltării Durabile și Turismului a adoptat Agenda de Reforme în Turism, pentru a defini măsurile unei politici de dezvoltare activă și orientată și ale unor reforme structurale, în vederea stabilirii și realizării obiectivelor strategice. Un prim efect s-a văzut anul trecut, când venitul net din turism a fost de 728 de milioane de euro, cu 1,1 mai mare decât în 2013
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
decît "textuarea" care ar fi "singurul conținut de comunicat în poezie", rod al unui "actant scriptural", vidare ce e urmărită pe linie diacronică precum o mișcare evolutivă, o "perfecționare" în trepte, uneori trudnice, impure a materiei lirice. Discursul critic astfel orientat are ca fond o certitudine inebranlabilă, o imensă autosatisfacție ce emite muzica de fanfară a triumfului permanent. Urcat într-o tribună a conștiinței d-sale directoare, Marin Mincu asistă la defilarea marilor noștri poeți din interbelic, adnotînd implacabil deficiențele lor
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
sau articulație în abstract de timp (irelevantă ca durată, întrucât nu comportă o expresie de profil sau orientare), sinonimând un aspect de imedialitate incomensurabilă temporal sau atemporală. Intervalul/momentul sunt asociate conceptului de durată, ca expresie de continuitate profilată sau orientată caracterial dinspre/către un eveniment/clipă, determinând expresiile de anterioritate, ca trecut, și de posterioritate, ca viitor, în raport cu care evenimentul poate fi arondat expresiei temporale de actualitate sau prezent. footnote>, cât și aceea de circularitate, a timpului tinzând înfășurător în
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
gândirii asociată limbajului. Prin urmare, continuitatea ține de intenționalitate (conștiința Mins), iar discursivitatea, de modul gândirii (corespondent instrumentării Mins), inclusiv muzicale. Din perspectiva modului Mins deci, Fmz este o discursivitate orientată într-un interval de continuitate, respectiv o desfășurare temporală orientată narativ, între două pozițiți funcții (dev) pe care le numim de-început sau incipit (In) și de-sfârșit sau finalis (Fn). În parcursul intervalic pe care-l acoperă, narativitatea se situează într-un timp inițiat în ascendent și finalizat în
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
nume (ca Alexandra Ana, Arăpilă) ori să discutăm rațiunea unor absențe. Dicționarul Florenței Sădeanu cuprindea probabil prea multe nume rare, de care nu avea mare nevoie publicul larg. În noul dicționar lista e mai restrînsă, dar mai variată și mai orientată practic. N-ar fi stricat, totuși, ca la unele prenume cu forme grafice identice în mai multe limbi - de exemplu, Angela - să se dea, pe lîngă pronunția românească (care să fie indicată ca atare), variantele de pronunție și accentuare străine
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
de spirit, pentru ca, la final, imaginarul discursului poetic să-și fi arătat osatura, "trăsăturile de bază ale modului cum se structurează universul personal". (Sub)structura nu e însă totul și, pentru a nu-și pierde relevanța critică, tematismul se cere orientat și chiar cenzurat axiologic. Semnificative pot fi nu numai prezențele, ci și absențele. De pildă, mi se pare semnificativ că în volumul de trei sute de pagini al lui Dan Cristea numărăm, cu toatele, patru obiecții, din care trei apar... la poeți
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
oricăruia dintre spațiile acustice studiate anterior, și anume intervalul. Nu obiectul, ci raportul dintre elementele (spațio-temporale) ce-l compun. Ar fi contextul în care voința formativă ar urma să se aplice ab initio, nemijlocit, conform unei practici astfel (deci altfel) orientate. Ne putem da seama că instituirea unei astfel de culturi interpretative ar duce la o conștientă și fundamentală reevaluare a gândirii despre enunțul muzical și despre comportamentul în lectură; o reevaluare care în fizica secolului trecut s-a produs cu
Logica Lumilor Posibile by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Journalistic/84323_a_85648]
-
profitabilă liberalizare. Adversarii comuni? Factorii care se opuseseră, pe față sau în ascuns, liberalizării, forțele reacționare din lumea culturală, inșii debarcați din unele funcții în 1968, de la Uniune, de la reviste, de la edituri, setoși de revanșă, pânditori de oportunități lucrative, repede orientați, după 1971, la semnalul dat de Tezele lui Ceaușescu, către slujirea naționalismului roșu și a cultului grotesc al dictaturii bicefale. Am înșirat mai sus nume de scriitori care, într-o măsură sau alta, indiferent din ce generație făceau parte, au
Patru decenii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7986_a_9311]
-
masacrul de la Liceul Columbine din 20 aprilie 1999, cînd doi elevi și-au executat nu mai puțin de 12 colegi și un profesor și apoi s-au sinucis - în baza căruia Michael Moore realizează un documentar spumos, alarmist, destul de bine orientat politic, Bowling for Columbine (Cîntec pentru un masacru, 2002) - în cu totul alt spațiu de joc. Întîmplător sau nu, regizorii filmelor menționate, minus Michael Moore, mută evenimentele din spațiul lor "natural", le delocalizează. Diferențele devin vizibile cînd facem paralela între
Cînd vine Valul... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8129_a_9454]