105 matches
-
liber de orice ră spundere, de vreme ce nu semnezi. Există maniaci ai calofiliei, mari șlefuitori de fraze, marcați, pe viață, de solemnitatea compozițiilor școlare. Dar există și scrisul incontinent, torențial, diareic, neglijent până la obscenitate. În primul caz, ideile sunt înlocuite prin ornamentică, în al doilea - printr-o sterilă volubilitate. Să menționăm și scrisul „profesional“, simplă dexteritate mecanică, „obligație de serviciu“, cu sub-specia scrisului academic, al salahoriei de catedră, rezultate din imperativul: „publish or die!“. Mai rare, dar ilustrând, într-un fel sucit
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bradului apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate fi întâlnit pe cele mai variate obiecte din lemn. Din ornamentica zoomorfă, motivele cel mai des întâlnite sunt „șarpele” și „calul”, ambele ca vestigii ale unor vechi credințe și mituri. în practică întâlnim numeroase combinații. Astfel, decorul de rozete alternează cu registrul în romburi, motivul solar poate fi reprezentat prin cercuri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
formă tronconică; ghiceve pentru flori, fierbători pentru vin, precum și olane pentru cișmele și hogeaguri. Ornamentarea vaselor se face cu humă albă de fond roșu, de regulă fără angobă. Huma lichefiată se toarnă cu lingura în „limbi” sau „cârâit”. în general ornamentica este simplă, de factură geometrică, ceea ce accentuează caracterul său arhaic. 4.3 Producția artistică la copiii cu dizabilități din județul Vaslui Mulți dintre noi s-au gândit, cu siguranță, cam care sunt gândurile copiilor fără (aparente) gânduri... E vorba de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
puterii (luptă, cavalerism, justiție). Evoluția stemelor se desprinde pe baza izvoarelor istorice, sigilii domnești, decrete și legi referitoare la fixarea stemelor diferitelor organizații de stat românești, monumente de sculptură și piatra decorativă de la biserici, cetăți, palate și morminte domnești, apoi ornamentica documentelor, manuscriselor și cărți tipărite, diferite obiecte de utilitate sau de podoabă, care au fost proprietatea domnilor sau a statului, ori au fost dăruite de către aceștia. În sfârșit, informațiile scriitorilor străini și români. Pe baza acestor izvoare observăm evoluția stemelor
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
bradului apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate fi întâlnit pe cele mai variate obiecte din lemn. Din ornamentica zoomorfă, motivele cel mai des întâlnite sunt „șarpele” și „calul”, ambele ca vestigii ale unor vechi credințe și mituri. în practică întâlnim numeroase combinații. Astfel, decorul de rozete alternează cu registrul în romburi, motivul solar poate fi reprezentat prin cercuri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
formă tronconică; ghiceve pentru flori, fierbători pentru vin, precum și olane pentru cișmele și hogeaguri. Ornamentarea vaselor se face cu humă albă de fond roșu, de regulă fără angobă. Huma lichefiată se toarnă cu lingura în „limbi” sau „cârâit”. în general ornamentica este simplă, de factură geometrică, ceea ce accentuează caracterul său arhaic. 4.3 Producția artistică la copiii cu dizabilități din județul Vaslui Mulți dintre noi s-au gândit, cu siguranță, cam care sunt gândurile copiilor fără (aparente) gânduri... E vorba de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011). 35 Vezi Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, în "Revista Fundațiilor Regale", an VI, nr 6, iunie 1939, pp. 600-608, pp. 600-607, unde inventariază diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011). 103 Vezi Maria Golescu, Simbolica animală în sculptura veche bisericească, în "Revista Fundațiilor Regale", an VI, nr 6, iunie 1939, p. 600-608, p. 600-607, unde inventariază diverse figuri animaliere în ornamentica unor biserici și mânăstiri precum cele din Vieroș, Golești, Mărgineni, Colțea, Horez, punându-le în legătură cu descrierea lor în variantele Fiziologului care au circulat în spațiul românesc; concluzia este de bun-simț: "... mai toți contemporanii străbunilor noștri, ctitori, meșteri și credincioși, desprindeau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care conține un ansamblu de pictură murală executat de zugravii Constantinos și Ioan. Unul din monumentele importante ale stilului brâncovenesc este biserica Mănăstirea Antim (1713-1715), o ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasică a stilului este reprezentată aici de o ornamentică bogată, caracterizată de motive florale, de un pridvor monumental purtat de coloane și de un fronton semicircular care denotă influența barocului italian. Notabile sunt de asemenea porticele mănăstirii, cu coloane de piatră în torsadă, și bucătăriile ei cu bolți etajate
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
lemn ale acestei uși. Picturile din paraclis aparțin lui Gheorghe Tătărescu. O fază târzie a stilului brâncovenesc era reprezentată de Mănăstirea Văcărești (1716-1722), o ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat distrusă în ultimii ani ai dictaturii comuniste. Lăcașul monastic avea o ornamentică deosebit de bogată și era considerat drept o sinteză a arhitecturii sacrale tradițional românești. Alte monumente ale acestei epoci sunt Biserica Krețulescu (1722) și Biserica Stavropoleos (1724-1730), cu un pridvor bogat ornamentat. Așa-numita "Biserică a lui Bucur Ciobanul", Biserica Bolniței
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
(n. 21 august 1967, Negrești, județul Vaslui) este un artist plastic contemporan, stabilit în prezent în Mediaș, în sudul Transilvaniei. Dincolo de preocupările sale artistice, el are o serie de studii legate de semiotica și ornamentica arhitecturală în spațiul istoric medieval. este licențiat în geografie, turism și master în Drept. 1988 - Organizator al Taberei de creație a Asociației Artiștilor Plastici AAPA București la Negrești, Vaslui - Expoziție de grafică, Negrești, Vaslui - Fondator Atelier de creație bijuterii din
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
artă plastică, în cooperare cu Clubul Rotary, Clubul Young's Men, Fundația “H. Oberth” și Clubul Lyons din Mediaș. În luna noiembrie 2006, în volumul bilingv (româno-german) de conferințe "Contribuții la istoria orașului Mediaș", autorul a publicat prelegerea cu titlul "Ornamentica fațadelor din spațiul medieval al Mediașului". Volumul “Trasee inițiatice masonice și ezoterism la Mediaș” este un studiu estetic și istoric realizat din perspectiva pictorului și a sculptorului Adrian Matei, preocupat de semiotica într-o activitate artistică de 20 de ani
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
de artă Pavel Șușară reproduce considerații ale artistului despre propria lui operă: „Știi, Pavel, cred că ar trebui să pornești în textul pe care urmează să-l scrii, că doar tu ești bănățean și știi foarte bine lucrurile astea, de la ornamentica populară, adică de la acea situație unică a Banatului de a conserva însemnele aulice ale unui limbaj pierdut. Știi ce era cu acel limbaj, pentru că nu sunt mulți care înțeleg lucrurile astea, era un limbaj paradisiac, un limbaj al începuturilor noastre
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
fiului Zeiței Mamă, care e în același timp șeful de trib și preotul comunității. Cercetările arheologice au relevat practicarea inițială a sacrificiilor cultice chiar în incinta complexelor de locuit. Sanctuarul destinat Zeiței Mamă era vatra, după cum se poate deduce din ornamentica cuptoarelor găsite la Sofia-Slatina și în tell-ul Azmak. Îndeosebi triunghiul și rombul sunt simbolurile acestei divinități. Din eneolitic sunt cunoscute și reprezentări miniaturizate ale cuptoarelor, deci ele au jucat și mai târziu un rol important în cult. Cultul fertilității cunoștea
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
factură populară, o colaterală a picturii brâncovenești transilvănene. Asemănător celorlalți pictori care au activat în Transilvania, precum Toader Zugravul, Coman Zugrav, Gavril Zugrav și alții, Stențel Condrat nu este de formație brâncovenească, dar în compozițiile sale întâlnim numeroase elemente din ornamentica muntenească. Tabloul iconografic al bolții pronaosului, remarcabil prin compunerea și culoarea acestuia, este rezervat ciclului de povestiri ale patimilor apostolilor, ale căror scene sunt repartizate pe două registre suprapuse. Sunt înfățișate scene din viața și martirajul unor sfinți, ca ,Tăierea
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
învățătoarei Maria Orian, fiica preotului Aurel Orian. În timpul restaurării s-a revenit la forma inițială, fără cor peste tinda. Meșterii au excelat la această biserică nu numai printr-un plan ambițios și o tehnică de bună calitate, ci și prin ornamentica variată pe care au folosit-o. Astfel, stâlpii târnațului au fost decorați cu rozete, funii, si benzi decorative peste arcadele formate împreună de stâlpi, fruntar și contrafișe. Stâlpii ce încadrează intrarea sunt marcați, în plus, cu vrejuri în partea de
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
copilăria și adolescență, de compartimentul transpunerilor ca modalitate de «perspectivare epopeica», de cercetătorul neobosit, permanent, la izvoarele mitosofiei, ale folclorului, ale limbii, înfățișându-se și că traducător cu înalte virtuți, în cultivarea graiului viu, dinamizator de tablouri istorice, intru subtilă ornamentica a textului. COtr = I. Cretu, "O traducere a lui Eminescu nevalorificata încă", în "Limba română" - revista editata de Academia Română din București -, X, nr. 6, 1961. COp, III = G. Călinescu, "Opera lui Mihai Eminescu," vol. III, București, Fundația pentru Literatră și
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
această poziție de rang european. se distinge prin expresivitatea conferită de volumele arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
răspândirii culturii scrise din scrierile apocrife și din literatura patristică. Nouă este și tendința spre un stil narativ, în pofida caracterului monumental-reprezentativ al picturilor. Aceasta se făcuse pentru prima oară simțită în pictura moldovenească, la Sucevița. Elementele decorative care abundă în ornamentica monumentală se întâlnesc și în mediul picturii. Școala principală de pictură brâncovenească este cea de la Mănăstirea Hurezi, reprezentanți de seamă ai stilului sunt Pârvu Mutu și zugravul Constantinos. Cea mai puternică influență care îmbogățește tradiția post-bizantină a epocii este exercitată
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
puternice influențe baroce, care duce la dominanța motivelor vegetale compuse în vrejuri. Elementele barocului apusean sunt însă integrate organic în arta autohtonă, dinamismul excentric care caracterizează arta contrareformei lipsește bunăoară. În epoca brâncovenească apar primele motive antropomorfe, de exemplu în ornamentica în basorelief a bisericilor bucureștene Fundenii Doamnei (1699), Colțea (1700) și Stavropoleos (1724-1730), sau în cea a bisericii fostei mănăstiri Berca și a bisericii fostei mănăstiri Văcărești. În decursul secolului al XVIII-lea sculptura monumentală de tradiție brâncovenească a parcurs
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
prin propriul său filtru creator. Din arta claveciniștilor francezi a surprins elemente viabile, și anume grația și spontaneitatea melodică, înlăturând ornamentația inutilă sau dăunătoare clarității. Iar din muzica italienilor a preluat cantabilitatea, evitând linia melodică emfatică sau prea încărcată de ornamentică. Din timpul șederii la Weimar, datează celebra întâlnire a lui Bach cu organistul francez Jean Louis Marchand. Invitat la curtea regală din Dresda, în anul 1717, pentru un turnir muzical cu acest organist, Bach și-a uimit adversarul prin variațiunile
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
realizat în deceniul al doilea, era o perfecționare a pianofortelui creat în 1720 de Bartolomeo Cristofori (1655-1731). Acest instrument, prototip al pianului modern, va înlocui clavecinul și clavicordul. Posibilitățile mai mari de nuanțare și de variație timbrală au făcut inutilă ornamentica bogată introdusă în muzica timpului, datorită faptului că liniile melodice la vechile instrumente apăreau seci. Pentru pianiști, „Clavecinul bine temperat” rămâne cartea de căpătâi, fiind un "vade mecum" pentru oricine tinde să devină un artist adevărat al acestui instrument. În
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
declanșat în Franța, dar integrat și în Imperiul Austriac și numit de asemeni Jugendstil și Wiener Sezession). Elementele ornamentale de fațadă, prin care se remarcă acest stil de la finele sec. XIX și începutul sec. XX, sunt liniile sinuoase, ondulatorii din ornamentica biomorfă; liniile geometrice care subliniază elementul constructiv al decorației; se observă prezența mozaicului, vitraliilor, feroneriei, a stucaturilor etc. Aceste elemente sunt regăsite la Palatul Poinar, Palatul Vulturul Negru, Palatul Episcopal Greco - Catolic etc. Lăcașuri de cult În Piața Unirii se
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]