169 matches
-
LCF, 1969, 26; Dumitru Micu, „Noaptea Pandorei”, RL, 1969, 36; Nicolae Manolescu, „Noaptea Pandorei”, CNT, 1969, 43; Gh. Ionescu, „Noaptea Pandorei”, ATN, 1969, 10; Virgil Cuțitaru, „Noaptea Pandorei”, IL, 1969, 12; Dan Petrescu, „Noaptea Pandorei”, O, 1969, 12; Haralambie Țugui, „Ornicul trecerii”, O, 1972, 3; Const. Ciopraga, „Ornicul trecerii”, CRC, 1972, 6; Zaharia Sângeorzan, „Ornicul trecerii”, RL, 1972, 20; Daniel Dimitriu, „Ornicul trecerii”, CL, 1972, 5; Lit. rom. cont., I, 530-531; Virgil Cuțitaru, Spații, Iași, 1981, 228-236; Liviu Leonte, „Iubirea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
RL, 1969, 36; Nicolae Manolescu, „Noaptea Pandorei”, CNT, 1969, 43; Gh. Ionescu, „Noaptea Pandorei”, ATN, 1969, 10; Virgil Cuțitaru, „Noaptea Pandorei”, IL, 1969, 12; Dan Petrescu, „Noaptea Pandorei”, O, 1969, 12; Haralambie Țugui, „Ornicul trecerii”, O, 1972, 3; Const. Ciopraga, „Ornicul trecerii”, CRC, 1972, 6; Zaharia Sângeorzan, „Ornicul trecerii”, RL, 1972, 20; Daniel Dimitriu, „Ornicul trecerii”, CL, 1972, 5; Lit. rom. cont., I, 530-531; Virgil Cuțitaru, Spații, Iași, 1981, 228-236; Liviu Leonte, „Iubirea din strada a șaptea”, CL, 1983, 10; Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
CNT, 1969, 43; Gh. Ionescu, „Noaptea Pandorei”, ATN, 1969, 10; Virgil Cuțitaru, „Noaptea Pandorei”, IL, 1969, 12; Dan Petrescu, „Noaptea Pandorei”, O, 1969, 12; Haralambie Țugui, „Ornicul trecerii”, O, 1972, 3; Const. Ciopraga, „Ornicul trecerii”, CRC, 1972, 6; Zaharia Sângeorzan, „Ornicul trecerii”, RL, 1972, 20; Daniel Dimitriu, „Ornicul trecerii”, CL, 1972, 5; Lit. rom. cont., I, 530-531; Virgil Cuțitaru, Spații, Iași, 1981, 228-236; Liviu Leonte, „Iubirea din strada a șaptea”, CL, 1983, 10; Ioan Holban, „Iubirea din strada a șaptea”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
ATN, 1969, 10; Virgil Cuțitaru, „Noaptea Pandorei”, IL, 1969, 12; Dan Petrescu, „Noaptea Pandorei”, O, 1969, 12; Haralambie Țugui, „Ornicul trecerii”, O, 1972, 3; Const. Ciopraga, „Ornicul trecerii”, CRC, 1972, 6; Zaharia Sângeorzan, „Ornicul trecerii”, RL, 1972, 20; Daniel Dimitriu, „Ornicul trecerii”, CL, 1972, 5; Lit. rom. cont., I, 530-531; Virgil Cuțitaru, Spații, Iași, 1981, 228-236; Liviu Leonte, „Iubirea din strada a șaptea”, CL, 1983, 10; Ioan Holban, „Iubirea din strada a șaptea”, RL, 1984, 13; Costin Tuchilă, „Iubirea din strada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
școlii și casa comunală, precum și biserica din nou. Informând că adesea au sfătuit pe săteni să-și dea copiii la școli și a-i încuraja și răsplăti după meritele lor la învățătură, ei au asigurat școlii și alte cele necesare: ornicul, clopoțel, mese, scaune etc. În raportul învățătorilor din comunele Râșești și Pogonești, plasa Podoleni, se repeta că deși a trecut mai bine de jumătate de an, toată silința lor către membrii consiliilor comunale pentru înființarea școlilor au devenit zadarnice. Intervenția
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și adv.) "(plin) până la refuz, (umplut) peste măsură, înțesat, burdușit, îndesat, ticsit" < tc. doldura [doldura] "umplând mereu, umplând și umplând, umplând foarte tare, cu vârf, peste măsură; ticsind, burdușind" (gerunziu reduplicat, cu valoare intensivă, al verbului doldur"a umple"); rom. ornic "ceasornic (de perete), orologiu" < [ceas]ornic "idem" (< bg. časovnik "idem", modificat prin etimologie populară după rom. oră, astfel încât a ajuns să fie considerat compus tautologic, secvența ornic fiind interpretată drept derivat de la oră cu sufixul -nic99); engl., rom., fr., it
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
peste măsură, înțesat, burdușit, îndesat, ticsit" < tc. doldura [doldura] "umplând mereu, umplând și umplând, umplând foarte tare, cu vârf, peste măsură; ticsind, burdușind" (gerunziu reduplicat, cu valoare intensivă, al verbului doldur"a umple"); rom. ornic "ceasornic (de perete), orologiu" < [ceas]ornic "idem" (< bg. časovnik "idem", modificat prin etimologie populară după rom. oră, astfel încât a ajuns să fie considerat compus tautologic, secvența ornic fiind interpretată drept derivat de la oră cu sufixul -nic99); engl., rom., fr., it. pepsi < pepsi[-cola] (v., mai sus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ticsind, burdușind" (gerunziu reduplicat, cu valoare intensivă, al verbului doldur"a umple"); rom. ornic "ceasornic (de perete), orologiu" < [ceas]ornic "idem" (< bg. časovnik "idem", modificat prin etimologie populară după rom. oră, astfel încât a ajuns să fie considerat compus tautologic, secvența ornic fiind interpretată drept derivat de la oră cu sufixul -nic99); engl., rom., fr., it. pepsi < pepsi[-cola] (v., mai sus, rom. cola); it. piano "pian" (trecut în majoritatea limbilor lumii) < piano[-forte] sau [forte-] piano "idem" (instrument creat în sec. XVIII
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
137, 173, 203 mixte, 137, 173, 203 Moșilor, 23, 114, 201 muhaia, 145 napolitană, 139, 186, 198 nedeie, 211 nes, 122, 133, 174, 183, 201 notes, 122, 161 nuc, 132 nuia, 23 Occidentali, 116 Ocna, 107, 111, 113 Orientali, 113 ornic, 125 panama, 133 pasăre, 86, 97, 99, 118, 128, 174, 200 (a) patra, 141 patrulă, 114 (a) pefuga, 144 penteleu, 85, 133, 174 periodic, 161 personal, 174 personale, 117 pic, 129, 156 pinir, 86, 135, 189 pistol, 113, 128 plenară
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nute în ezenți în Alter E altfel a m TVV. în a , piticii au i, etalând ni dansato c nu pute te locale, p nca Spîna ristina Mo ri de exce pletat d opiilor bin ca Dogla te. Nu a ornice de s" sau "D i de ace pe copi e televizi care au , urându-l 127, 27 decem 49 întâmpla copii însc l pe cins șir de că impunătoa go", gaz ultor acți șteptarea cântat și u-și totod ri
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
introduc; identitatea funcțional-sintactică a propoziției este determinată de planul semantic al adverbului: • încotro, unde - circumstanțial de spațialitate: „Atunci ai să te poți duce unde n-au putut merge frații tăi.” (I. Creangă) • când - circumstanțial de temporalitate: „Când am plecat, un ornic bătea din ceață rar, Atât de rar că timpul trecea pe lângă oră.” (T. Arghezi) • cum și cât - circumstanțial de modalitate: „Și s-așază toți la masă, cum li-s anii, cum li-i rangul.” (M. Eminescu) Observații: Adverbul cât are
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la el și la ceilalți oameni ai șatrei ca la niște morți, întocmai ca la niște morți.” (Z. Stancu, Șatra, 272) Propoziția circumstanțială temporală se introduce prin: • adverbe relative și nehotărâte: când, cât, oricând, (ori) de câte ori: „Când am plecat, un ornic bătea din ceață rar.” (T. Arghezi, 79), „De câte ori era chemat la interogatoriu i se atrăgea atenția să scrie mai citeț.” (M.Eliade, 230) Dintre adverbele care introduc în frază circumstanțiala temporală, numai cele nehotărâte se constituie și în mărci absolute
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formă mai extinsă. În exemplele de mai jos, voi sublinia substantivul care adună centripet celelalte cuvinte. „rece lama securii / uitată În colț” „Într-un pantof / cuibul mierlei” „niciun fluture / stârnit de vânt” „luna și o bufniță / la sfat de taină” „ornice Paul Garnier / știrbe de ace” „sperietoarea de ciori / străjer pe uitări” „În cutia cu monede / câteva frunze” „pe-o singură frunză / toată zăpada” „din ce În ce mai mari / urmele pisicii” „o floare fără nume / În gardul de spini” “cuibul berzei gol / pe-acoperișul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vântul Plouă monoton peste gara pustie cu ceasul stricat Luna lui cuptor - ulița e pustie Îmi caut umbra În alte poeme, adjectivarea absenței, ușor metaforică, Își justifică valoarea prin jocurile de cuvinte pe care le provoacă: Gară-n ars bărăgan. Ornice Paul Garnier știrbe de ace Prima zăpadă - Toate murdăriile acoperite Trestie spartă - golul plin de cântece rostuit de vânt Calificarea ca știrbe a ornicelor le accentuează lipsa care e percepută astfel În registrul mai sensibil al amputării unei ființe vii
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
metaforică, Își justifică valoarea prin jocurile de cuvinte pe care le provoacă: Gară-n ars bărăgan. Ornice Paul Garnier știrbe de ace Prima zăpadă - Toate murdăriile acoperite Trestie spartă - golul plin de cântece rostuit de vânt Calificarea ca știrbe a ornicelor le accentuează lipsa care e percepută astfel În registrul mai sensibil al amputării unei ființe vii, În timp ce acoperite face un joc de cuvinte și mai complex: deși face să dispară murdăriile, acoperirea cochetează cu dosirea, tăinuirea; acceptăm puritatea omătului, dar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
poartă, iar noi din chilii tânjim și unii pe alții ne bârfim"272. Nu numai coordonatele spațiale se modifică printr-o maximă deschidere, ci și cele temporale, statornicindu-se ca în respectiva mănăstire "să nu fie, nicăieri, nici cadran, nici ornic". Iar dacă la Thomas Morus drumul spre Utopia este deschis doar temerarilor visători și presupune, obligatoriu, călătoria, în cazul de față accederea la mănăstire nu rămâne apanajul "femeilor chioare, șchioape, gheboase, strâmbe, zălude, pocite sau betege" și al "bărbaților ologi
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
finale, despre lumea valahă din timpul fanariot și a „zavergiilor” pașoptiști. Desfrâul lexical țâșnește la tot pasul: odată cu deschiderea spre Occident „începuseră să ne vină și din Francia mărfuri: scule ușoare și din ale mai scumpe. Diamanticale: fulii, ghiordane. Marchitănie, ornice [...], sulimanuri, mirodenii, mobile: crivaturi, poloage, baiuuri, brațe de tumbac - sfeșnice regești, canapele cu răsturniș [...]. Hapuri, gogoșele, prafuri de iureș. Teci de sculă, mici la măsură: gumilastice - vârști cu ploițe și fără - capcane de copii [...]. Strumeneage de gumă pentru putere și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
colorit local. Peisajul specific (Dunărea și câmpia sub arșiță) și oamenii (găzari, „lopătari”) dezvăluie un poet original, atras de formula tradiționalistă. Volumele ulterioare, Credință (1963), Continente (1966), Panoplie (1968) și, mai cu seamă, Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973) și Ornic (1978), confirmă aceste particularități. Cu timpul, în poezia lui se intensifică nota meditativă, cresc ponderea elementului folcloric, precum și rolul simbolului și al parabolei, de o remarcabilă plasticitate (Ploaie torențială, Balada mâinilor ciungi). B. este autorul unor volume de proză (Ciugur-Mugur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960 ; Ciugur-Mugur, Chișinău, 1961; Credință, Chișinău, 1963; Răboj, Chișinău, 1965; Continente, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Panoplie, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1969; Zodiac, Chișinău, 1971; Casă în Bugeac, Chișinău, 1973; Ruguri, Chișinău, 1975; Popasuri, Chișinău, 1976; Ornic, Chișinău, 1978; Balada mâinilor ciungi, Chișinău, 1979; Cercurile trunchiului, Chișinău, 1979; Legământ, Chișinău, 1981; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1983; Rubiconul, Chișinău, 1984; Verb la netrecut, Chișinău, 1985; Poeme, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Martor ocular, Chișinău, 1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
departe care trece prin materia cuvântului, până la "blândețea unei vremi de moarte", acolo unde rostirea se sfârșește și renaște mereu din spuma posibilului. Ion Pillat. Jocul imaginii în fuga ființării Vederea din umbră - în lumina neobișnuitului "Amurgul cade. Toamna și ornicul se-ntoarce./ Viața își răstoarnă nisipul vremii. Totul/ Se-ntunecă, se-nchide. Da, ado lampa. Prinde/ De geana umbrei ochiul luminii. Dă privirii/ Ce-mi scapă, alta care să-mi tremure pe suflet/ Cum tremură o rază de soare în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
femeie, știu că ar vedea pe dracul - Dară eu - ce-mi pasă mie - bietul "îns! " la ce să-l purec? Și motanul toarce-n sobă - de blazat ce-i. Măi motane, Vină-ncoa să stăm de vorbă, unice amic și ornic; De-ar fi-n lume-un sat de mâțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată boieria ce-i, sărmane! {EminescuOpVII 98} Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? Ce idei se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
este eficientă în măsura în care, transmițând o cantitate de informații, reușește să-i antreneze pe elevi în asimilarea ei activă și creatoare. Orice strategie este, în același timp, rezultatul interacțiunii mai multor procedee, este o succesiune de operații, urmărind multiple obiective didactice. Ornice strategie este concomitent tehnică și arta educațională, devenind astfel o componentă a stilului de predare, proprie fiecărui educator. Ion Cerghit pledează pentru "crearea unei ambiante de metode active, în care elevul să lucreze cu maximum de randament, ceea ce presupune o
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
la limita anonimatului pretențios. Moralia cheltuie 6 catrene pentru a rosti sentențios abstracțiuni înrudite cu nerozia! Unele poeme ratate nu reușesc să capete viață, iar altele, ca Moralia, se nasc moarte! La fel ca văicăreala din Altoi, la fel ca Ornic... Aspectuosul volum din 1972 cuprinde totuși, și cele mai multe poeme definitorii ale încă tinerei mele maturități! Cel dintâi, Fântâna dă măsura lirismului la care speram să ajung, fie și din când în când; glasul îndârjit al eului liric domină visarea și
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
la-ntâmplare. Din ne-multele poeme pentru mine Ťde seamăť, cel mai puțin optimist este Uitare: Din albia fluviului se înalță vârtejuri de praf. Nu privi, nu privi cadavrul acestui fluviu! Noi nu știam că trăim în ritmul apei că ornicele noastre au mersul apei, că totul e apă-în-forme pe această planetă de apă. Absență a timpului pe un țărm de fluviu oprit. și praful tot crește, se spulberă cenușă a vieții purtată cândva de puternica undă. Ne scufundăm în uitare
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
-ți viață»?/ am întrebat într-o zi necunoscuții din azilul peripatetic. - Frumusețea! - mi-a răspuns Trecătorul - Înțelepciunea! - mi-a răspuns Nesăbuitul - Ura! - mi-a răspuns Prietenul - Lacrima! - răspunsumi- a Dușmanul - Ziua de mine! - mi-am răspuns răstignit pe tîmpla Cuvîntului” (ornic de iluzii într-un azil peripatetic). E vorba aici de abstracțiuni care capătă un caracter de concretețe sensibilă, ca și de o asemenea concretețe ce se raționalizează: „aud, ca pe o moarte, respirația umbrei (...) aud, ca pe o moarte, respirația
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]