192 matches
-
noi Mââânaaați, măăăiii! Mânați, măi, mânați, mânați Pe la poale de Carpați Prin Grădina cea de Dor Ce-o vândură dumnealor, Emanații, la străini De ne-au smuls din rădăcini Fibra - că-ntr-un sfert de veac Am ajuns popor sărac Oropsit și-n fundul gol Fără aur și petrol Făr-atâtea bogății Din podișuri și câmpii Fără vlaga neamului Care bântuie haihui Europa-n lung și-n lat Să găsească loc curat De arat, de semănat Până-n ceas de scăpătat Și-ntr
PLUGUŞOR ŞI SORCOVĂ 2017 de MARIAN ILIE în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377510_a_378839]
-
bucurie. Deoparte, durerea că acei copilași erau abandonați de familiile lor, de cealaltă parte, bucurie pentru că, iată există oameni puternici și cu dragoste dumnezeiască care trec peste firea lor și ajută cu sinceritate, smerenie și fără nicio plată pe cei oropsiți și părăsiți. Pe de o parte, Mănăstirea ortodoxă Bănceni funcționează ca orice alt lăcaș de închinăciune cu rânduieli canonice, cu program de slujbe și cântări religioase, cu ascultările de rigoare. Pe de altă parte, are și o componentă specială, și
BÂNCENI, O ALTFEL DE POVESTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378419_a_379748]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > POPOR BOGAT ȘI OROPSIT Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Iată-mă din nou ajuns la cap de drum Când iarăși am ales conducători de top... Plin de speranțe, doar gândul mi-l sugrum Că
POPOR BOGAT ŞI OROPSIT de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379315_a_380644]
-
De am ramas să umblu tot prin glod și spini! Prin alte țări s-au reclădit destine... Doar eu mi-am rătăcit copiii prin străini. Iar cei pe care-n frunte i-am ales, Atâția ani m-au amăgit și oropsit. Cu vorbe dulci m-au mituit ades De parc-am fost un neam beteag și de găsit! Nici hunii n-au adus atâtea rele... De zici că nu s-ar trage din acest popor! Mi-au pus în cârcă datorii
POPOR BOGAT ŞI OROPSIT de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379315_a_380644]
-
sub topor. Dar poate fi-vor unii mai de treabă Ce încă n-au uitat de unde au plecat Și n-or lăsa tot neamul ca o gloabă Să stea în șant mereu cu gâtul aplecat! Referință Bibliografică: Popor bogat și oropsit / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POPOR BOGAT ŞI OROPSIT de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379315_a_380644]
-
au scăpat de mult controlul asupra existenței unor eventuale ori posibile soluții necesare ieșirii României din acest marasm și într-un târziu mă dezmeticesc brusc cu privirea ațintită undeva în bezna nopții căutând doar în neant soluția izbăvirii neamului nostru oropsit. In aceste momente crâncene, pe când Premierul Cioloș aflat prin America unde pretinde că s-ar strădui ca să rezolve favorabil pentru români și obligativitatea vizelor necesare pentru pătrunderea lor în SUA și Canada, demnitarul român, mai mult ca sigur că s-
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
sânge mult și greu asupra robului-ateu de-ar îndrăzni, măcar în glumă, să disipeze vechea spumă, goimică claviatură pentru arpegii fără soț ascunse-n piepturi mari de Hoț și Fur și Zmeu și Răzvrătit pe veci înbotnițat smintit și făr-de-lege oropsit făr-de- sentință prăduit de legiuri și santinele cu dinți de ură și măsele din piatră dură și de-un os ce nu va fi cântând duios nicicînd și nicăieri. Pe Poetașul maiestuos cu flinta-n brațu-i musculos el, mesagerul arțăgos
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
ziarist deopotrivă. Cu talent, și mai ales cu mult bun simț, autorul evita asemenea subiecte delicate și controversate că cele etnice ori rasiale reușind astfel să mențină un bun echiibru între gândurile și simțămintele celui condamnat și semenii săi la fel de oropsiți ca și el. În pofida tragediilor trăite de condamnați, nu găsești în carte ura sau dorința de răzbunare nici măcar față de temnicerii și schingiuitorii deținuților. Această splendidă și bine venită carte ar trebui să le reamintească multor basarabeni cine sunt ei, ce
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
Să-și apere viteji, maica iubită. Să nu mai fie Prutul,un hotar, Iar fratele spre frate să pășească. Să n-o lăsăm să plângă cu amar, Iubita noastră Țară Românească. Cu toții să avem acelaș țel; Să ajutăm pe sora oropsită, Ce-a fost răpită de-al rușilor zel Și despărțită de maica-i iubită. Nu se transformă sângele-n apă! Iar noi, nu vom mai sta de frați departe! Salvăm Basarabia furată, Să trecem Prutul, fără pașapoarte ! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință
BASARABIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374096_a_375425]
-
rulantă? Dragii mei români, nu cred că ar trebui să privim prea departe. Cred că ar trebui să analizăm cu atenție curtea noastră, concepțiile și tarele noastre. Mirajul occidentului, prost înțeles de un popor sănătos la trup și suflet, dar oropsit, frustrat, din punct de vedere al unor libertăți, ne-a făcut să uităm principiile solide în care părinții, bunicii, străbunicii, înaintașii noștri, au crescut și ne-au crescut și educat. Astfel că, în loc să păstrăm cu sfințenie tot ce ne-au
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
doriți, dosarele mele nu mi le-au găsit încă cei de la C.N.S.A.S. și pe care le caută - o fi ajuns pe la Berevoiești, încă nu știu - dar cei de teapa mea "pleava și drojdia societății" ca si alți hăituiți sau oropsiți ca și mine sau cei cu arborele genealogic ca și al meu îmi vor da dreptate. Cred că nu s-a vrut să mi se arate dosarele pentru ca să nu pot demonstra în contradictoriu cu decizia mea de pensionare de mai
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE!14 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371274_a_372603]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > FLORI DE MUCEGAI PRE NOI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului dacă astăzi guvernanții te împroașcă cu noroi, (oropsită țărișoară, de ce nu mai naști eroi?) e ca, mâine, să-nflorească flori de mucegai pre noi... dacă, astăzi, nu-ți dau pace fiii căror le-ai dat țâță, dacă nu în iarna asta, mult nu e până la vară să te
FLORI DE MUCEGAI PRE NOI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347364_a_348693]
-
la replică razele timide și speriate de lumină ce se tot străduiesc să străbată printre fisurile lor abia întrezărite. Sufletul îngenuncheat sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei, ca un copil oropsit. În piept, inima e toată o rană ce pulsează sub arsura durerii. Sub ochelarii negri de soare, paravan inutil și patetic pentru ochii orbiți de torentul fierbinte al lacrimilor, tristețea grăiește mută povestea ei incredibilă. E sărbătoarea mamelor din lumea
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
la replică razele timide și speriate de lumină ce se tot străduiesc să străbată printre fisurile lor abia întrezărite. Sufletul îngenuncheat sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei, ca un copil oropsit. În piept, inima e toată o rană ce pulsează sub arsura durerii. Sub ochelarii negri de soare, paravan inutil și patetic pentru ochii orbiți de torentul fierbinte al lacrimilor, tristețea grăiește mută povestea ei incredibilă. E sărbătoarea mamelor din lumea
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
-l blesteme din nou,deși tare mult și-ar fi dorit să se bucure pentru că lui, fiul ei,îi este bine. Îi lăsase bătrâni și bolnavi ,îl chinuia gândul ăsta ,dar avea de ales între viața lor ,și-așa destul de oropsită sau viața lui. „ Măcar să văd dacă sunt bine .” Scoate telefonul și formează numărul. Răspunde greu ,fiindcă picioarele nu o mai duc atât de repede ca altădată. - Alo,cine este ? - Sunt Mihai...băiatul tău .... - Cine ?! Eu n-am niciun băiat. La
FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN LUCRU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376048_a_377377]
-
de pâine, să-și hrănească copilul. O duceau greu, erau seri în care mânca două linguri de terci, în timp ce mama lui întoarsă cu spatele la el, plângea în colțul basmalei ajunsă numai petice. -Gilă, am fost și eu un copil sărac și oropsit , este drept că aveam mamă. Când mă uit la tine, mă văd pe mine în urmă cu 60 de ani, grea viață am avut. La ce școală înveți? -La numărul 5, sunt în clasa a V-a. Am dirigintă pe
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
zmei și prescriu rețete fără epitete dacă din resurse una, numai una știrile pe surse adeveresc minciuna că e alb sau negru devenind opacă n-are cititorul ce să le mai facă aurul se vinde drămuit în uncii cea mai oropsită este piața muncii unde-și vinde omul viața netrăită numai pentru pită! cine e mai tare ar lovi cu pumnul dar deontologic n-o să fie cum nu-l sprijină mai zdravăn cineva din spate, o să vadă luna doar pe jumătate
FILOSOFI DOGMATICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373167_a_374496]
-
Gorj fusese dată slugă de la zece ani, iar tatăl ei, moldovean de la Roman, a fost copil de regiment. Amândoi au plecat într-o zi, pribegi și sărmani, în Valea Jiului, așa zisa „Valea plângerii”, unde leafa era mai avantajoasă, dar traiul oropsit, mai cu seamă pentru tatăl și frații ei, mineri cu toții (prea devreme și prea nedrept, într-o zi, atât părinții cât și frații Tatianei vor pierde lupta cu viața și se vor stinge imediat unul după altul, lăsând-o singură
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
la replică razele timide și speriate de lumină ce se tot străduiesc să străbată printre fisurile lor abia întrezărite. Sufletul îngenuncheat sub povara grea a trădării, geme bolnav într-un ungher, ștergându-și lacrimile cu dosul palmei, ca un copil oropsit. În piept, inima e toată o rană ce pulsează sub arsura durerii. Sub ochelarii negri de soare, paravan inutil și patetic pentru ochii orbiți de torentul fierbinte al lacrimilor, tristețea grăiește mută povestea ei incredibilă. E sărbătoarea mamelor din lumea
DAR DE ZIUA MAMEI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375650_a_376979]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > TRIOLETE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului O ȚARĂ-NTREAGĂ O țară-ntreagă-ndură azi de foame, se sinucid bătrânii oropsiți, plâng resemnate disperate mame. O țară-ntreagă-ndură azi de foame, mizeria din ea provoacă drame și-aproape toți sunt deznădăjduiți. O țară-ntreagă-ndură azi de foame, în timp ce-aleșii noștri-s fericiți. DE CE RĂBDAȚI? De ce răbdați ale
TRIOLETE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379279_a_380608]
-
și mai mult frâu acelei veleități prin călătoria d-sale. După părerea acelor domni țara de dincolo de Milcov, pentru veleitatea sa, ar trebui nu curtenită de cătră acela care a reușit s-o nemulțumească de la un capăt până la celălalt, ci oropsită. Cu toată stăruința partizanilor de această părere, d. Brătianu nu și-a părăsit ideea; d-sa va pleca în zilele acestea. Cestiunea înlăturării d-lui Boerescu asemenea nu s-a putut dezlega în sensul propunerilor omogeniștilor, pentru cuvinte pe cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tiranii, puse una asupra alteia și toate rezemate și apăsînd pe popor, pe țăranul muncitor”. Țărănimea - după cum am mai spus - a avut în N. Bălcescu pe primul ei istoric, care printr-o cercetare pătrunzătoare a dezvăluit mecanismul subjugării celei mai oropsite clase a societății feudale. Ideea lui N. Bălcescu că „ robia este o consecință neapărată a sistemii de clacă” ne oferă cheia înțelegerii întregului sistem feudal. Descoperirea de către N. Bălcescu a Legăturii lui Mihai și a semnificației acesteia a lăsat urme
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Sadoveanu, cel din povestiri, model atât sub raportul lumii evocate, cât și al stilului. Apariții fragile, suflete necăjite, candide, personajele lui B. sunt dezarmate, incapabile să se apere, chiar dacă realizează distanța dintre iluzii și josnicia vieții. Prin bătrâni slăbiți și oropsiți (Mătușa Anița), prin nebunul cu ochii curați (Lefter) și cățelul chinuit (Mutul), prin cruzimea inconștientă (Nepotul), autorul urmărea nu doar să trezească mila, ci să zugrăvească „acele dureri abia simțite” de care vorbea Guy de Maupassant. De aceea, numeroase personaje
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
ei, se înfășoară pe volutele unor rememorări. În această subtilă ambiguitate subzistă modernitatea, atâta câtă este, a discursului narativ. Bântuie, în „schițele militare” ale lui B., un duh al deznădejdii. Un cer întunecat strivește fără putință de împotrivire niște făpturi oropsite - deposedați ai vieții meniți suferinței și, adeseori, unui tragic sfârșit (Mărgărint bețivul, La poarta spitalului ș.a.). Verismul acestor proze nu-și refuză un arsenal al literaturizării. Ceea ce nu le anulează substanța de „documente omenești”. Cu o viziune nedisimulat tezistă, confruntând
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
cu acuitate faptul divers, de obicei cu pregnant caracter social, căruia îi conferă valoare de simbol. Desprinse din mediul rural (Ploaia din iunie), militar (Moartea tânărului cu termen redus) ori muncitoresc (Uzina vie, Revoltă în port), aceste momente de viață (oropsită) transmit un fior umanist autentic, al cărui patetism este însă mult diminuat de tezismul ostentativ. SCRIERI: Ploaia din iunie, în Nuvele inedite, București, 1935; URSS azi, Craiova, 1935; Nuvele, București, 1948; Revoltă în port, București, 1948; Șomaj fără rasă, București
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]