170 matches
-
Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Anii curg de parcă-s ceasuri Din pocal de timp grăbit Și le ia dintr-o suflare, Tinerețea ce-a murit. Din an în an ni-i amintim Pe-ai noștri oropsiți părinți, Bătrâni sărmani, ce stau la geam, Cu ochii arși de rugămiți. Și au umplut parcă fântâni Cu un potop de veșnic plâns, Prin pleoapele făcute scrum, De focul dorului ascuns. În ochi le pâlpâie-o lumină Ce-n asfințit
DIN AN ÎN AN de DANIEL DAC în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372967_a_374296]
-
nu-i prea aveau la inimă. Erau foarte răi, veneticii nu le mai dădeau voie să taie niciun lemn din pădurile care le aparținuseră, ba-i amendau când îi prindeau că luau câteva lemne uscate căzute pe jos, așa de oropsiți ajunseseră. Într-o zi, când s-au făcut măsurătorile pământului de cei de la sfatul popular, am întrebat într-o doară pe unul dintre ei: „De ce sunt porniți cei de la ocolul silvic împotriva mea?” Eram foarte supărat că-mi luaseră și
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
din poartă. Casa în schimb le surâdea șmecherește. -A avut întârziere autobuzul! Țâșni răspunsul Lizei. -Ce mai faci , Dio? -Săru`mâna , Mărioara! Vino să te pup! Ce-ți pasă : Te perpelești la umbră și nu te doare deloc de niște oropsiți ...canicularzi! -Și ce mai oropsiți ! Mestecă fata cuvintele , când Dio o îmbrățișă , atingându-i cu buzele fierbinți un colț al gurii. Un fulger răcoros trecu pe sub umbra nucului din ogradă. Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (10) / Costel Zăgan
DEŞERTUL DE CATIFEA (10) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345462_a_346791]
-
spusă din inimă ... Au senzația, că li se cuvine tot sau că așa păstrează controlul asupra unei femei. Teama de adevăr, de sinceritate, de sentimente. Unele femei umblă cu tot felul de tertipuri doar, doar, să pună mâna pe vreun oropsit al sorții și să-l bage în rândul lumii, pentru a avea un bou de muls și mai mulți tauri pe lângă, care să compenseze minciuna și falsitatea unei așa zise conviețuiri. Prea multă improvizație, acolo, unde ar trebui ca viața
UNII ... UNELE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377920_a_379249]
-
Cu toate aceste greutăți, el a continuat lupta pentru idealul său de a vedea popoarele Americii Latine ieșite din starea de sărăcie și foamete, de care erau responsabili - după părerea lui - imperialiștii americani. El dorea respect nu dispret, pentru cei oropsiți: Va trebui deci să ne dezbărăm de vechile noastre concepții, să conștientizăm acest lucru, și să ne apropriem din ce în ce mai mult de popor. Oamenii nu vor mai trebui să audă din partea noastră cuvinte de genul: Iată, prin prezența noastră aici ne
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
de muncă bine retribuite. Poporul tău Doamne dorește să muncească spre a-și câștiga cinstit pâinea cea de toate zilele. Comuniștii ascunși sub sigla PSD ne mint cât pot, spre ași însuși bogățiile spre prosperitatea noului comunism capitalist. „Sculați voi oropsiți ai soartei” imnul inaugurat la Londra în 1848, eventual adaptat corespunzător, redevine actual ca să scăpăm de noii comuniști care vor îmbogățirea prin înșelătorie și minciună. Pădurile care generează oxigenul chiar și pentru membrii PSD care le taie ne sunt necesare
LUMINĂ DIN LUMINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376756_a_378085]
-
Atitudini > NAȚIONALA Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Voi toată viața doar lozinci ați spus și ați trăit după lozinci întruna, de-aceea azi vă urlu și eu una: „Sculați voi oropsiți ai soartei, sus!“ De ce lăsați să stea pe tron minciuna ce numai disperare v-a adus? E timpul să înceapă-al ei apus, să o distrugem pentru totdeauna. Dacă trăiți pe sponci, nefericiți e vina celor ce prin impostură vă
NAŢIONALA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369217_a_370546]
-
plâng amarul, văduve, orfani, De cei ce nu mai au în ochi scânteia, Căci au pierdut-o prin troieni de ani. Îmi pasă de bolnavii din spitale, Bătrâni uitați în case de chirpici, De cei căzuți și părăsiți pe cale, De oropsiți, că-s mari sau că sunt mici. Calc apăsat, afară e-ntuneric, Aud cum țipă neaua sub pocioare În universul meu rotund, empiric, Cânt o cântare pentru lumea mare. Ea ne vorbește despre mântuire, Despre iertare, dragoste și har, Isus
PRIVIND ÎN LARGUL ZĂRII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374214_a_375543]
-
face să credem că, de fapt, fariseii și căpeteniile sunt cei care s-au cutremurat! Iar nu din cauza pildelor, vindecărilor sau tămăduirilor lui Iisus Hristos, ci din aceea a entuziasmului popular cu care a fost întâmpinat. Sufragiul mulțimii, al necăjiților, oropsiților, leproșilor, ologilor, săracilor, dezmoșteniților sorții, al celor străfulgerați de adevărul credinței - asta a cutremurat Ierusalimul în după-amiaza acelui neuitat aprilie!... De reținut și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul! Măsura
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
să evolueze în cadrul procesului Helsinki, iar nu să se întoarcă împotriva lui. Ați început să schimbați geografia țării noastre, dar nu puteți muta România în Africa". Lovitura cea mai puternică se află aici, în acest refuz de a însoți pe oropsiții pămîntului în numele cărora vorbește Ceaușescu, cînd apără valorile luptei socialiste. Reformiștii au ca prioritate performanța și nu proclamarea justiției amestecată cu megalomania grandilocventă. Cei cinci semnatari care s-au alăturat lui Brucan sînt: Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu fost ministru de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
verbozitatea strivind și cele câteva sclipiri de sensibilitate lirică. Versurile lui A. din Poezii postume, eliberate de povara unui modernism căutat, izbutesc mai mult să dea expresie dramei personale. Proza, tratând liric teme ca dezrădăcinarea ori viața „otrepelor sociale”, a „oropsiților”, e vădit anacronică. Renumele lui A. în anumite cercuri nu se justifică decât într-o mică măsură prin creația sa. SCRIERI: Legea poeziei pure (în colaborare cu Virgil Treboniu), București, 1930; Amorul în noapte (în colaborare cu Virgil Treboniu), București
ANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285347_a_286676]
-
În Spre ziuă se distinge un halou de lirism autentic, susținut îndeosebi de toposul căminului, mai consistent în ultimul volum, În valuri. Multul dor de soare și de primăvară, într-o formă totuși banalizată, dezvăluie aprehensiuni profunde. Sensibilitatea față de soarta oropsiților și de nedreptățile sociale, reală, nu izbutește să ocolească melodramaticul. Poemul Poveste grozavă, prilejuit de răscoala din 1907, adoptă ca soluție alegoria, însă personificările sunt comode. Se rețin totuși câteva scene, pentru realismul și vivacitatea lor. În proză, B. utilizează
BECESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
profesoară la Școala Ortodoxă din București, consilier la Casa Școalelor, redactor la revista „Albina” și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Premiată la concursul „Femina” pentru nuvela Mama, M. debutează la „Universul literar” în 1934. Volumul de schițe Oropsiții îi apare în 1938, prefațat de Liviu Rebreanu. Marele prozator remarcă limba „pură” și „caldă”, cu o discretă nuanță regională. Atmosfera rurală e încărcată de idilism, atenția scriitoarei îndreptându-se către firile sensibile, înfrânte în lupta cu duritatea vieții. În
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
și cărți în care repovestește, cu talent și delicatețe, mituri și legende ori aduce în atenția celor mici (și nu numai) figuri exemplare ale istoriei românești, ca în Lacul Omului (1975) și în Femei ale acestui pământ (I, 1979). SCRIERI: Oropsiții, pref. Liviu Rebreanu, București, 1938; Soare-Răsare, București, 1943; Semnele dușmanului, București, 1947; Cartea prietenilor mei, București, 1948; Nodul pământului, București, 1949; Puiul de cerb, București, 1950; Raza de lumină, București, 1950; Zile de vară, București, 1951; Mălina, București, 1957; Hora
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
treaptă mai înaltă se plasează romanul De ce plânge mama? și, mai ales, volumul Povestiri petrilene. Cele două cărți, scrise dintr-un unghi larg-empatic - deși include anumite categorii favorite de personaje năpăstuite: copiii, minerii, animalele, S. își extinde compasiunea asupra tuturor oropsiților sorții -, au intensități auctoriale diferite. În roman prozatorul se „copilărește” voit, intră în pielea micilor săi eroi, acordându-și stilistic vocea și vibrând emotiv laolaltă cu personajele aflate la vârsta descoperirii lumii. Nu doar o anumită vârstă prezintă, în viziunea
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
seamă mutrele celor adunați la coada care între timp se mărise...Erau muncitori de pe șantierele din preajmă, zugravi pătați de var și vopsele, mecanici, strungari, proletariatul în salopetele lui de lucru, asaltînd cu toată forța și cu nădejdea lor de oropsiți ai soartei VOTCA neapărat trebuincioasă propășirii spre raiul respectiv. Timpul se scurgea încet. Era fără paișpe minute. Sava se uita la ceas înnebunit. Și ăia, dinăuntru, care habar n-aveau; să facă ceva, să se miște, să dea vreun semn
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
frumoasă, care grăbea moartea fasciștilor și aducea înaintarea celor care vor binele și fericirea omenirii”. De la fapta glorioasă a unui caporal-erou care capturează singur nouă soldați dușmani, e rănit și apoi decorat cu Ordinul sovietic Krasnaia Zvezda, și până la „bucuria oropsiților” că a fost numit un nou guvern, al „lor”, concluzia nu poate fi decât aceea că „eroi sunt doar cei care mor”. U. publică în 1951 un microroman, Flăcăul de pe tanc, care, având aceeași intenție de manipulare ce urmează indicațiile
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
copii cu cântece și danțuri naționale (1916), Răducu și Nușa la țară (1933). În 1924 are chiar inițiativa înființării unei colecții destinate scrierilor pentru copii și tineret, „Biblioteca «Laura Vampa»”, eșuată însă după numărul inaugural, Ce mai învățăm la școală? Oropsiții, asigurat tot prin strădania proprie. Numărul al doilea, anunțat ca „teatru școlar” cu titlul Reîntoarcerea, dar fără indicarea autorului, ar fi putut de asemenea să-i aparțină. SCRIERI: Nou!, pref. autoarei, București, 1895; ed. 2, București, 1896; Cronici feminine, București
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
fi putut de asemenea să-i aparțină. SCRIERI: Nou!, pref. autoarei, București, 1895; ed. 2, București, 1896; Cronici feminine, București, 1905; La noi în sat! Teatru de copii cu cântece și danțuri naționale, București, 1916; Ce mai învățăm la școală? Oropsiții, București, 1924; Din lumea celor mici, București, f.a.; Răducu și Nușa la țară, București, [1933]. Repere bibliografice: H. [H. Sanielevici], „Nou!”, „Adevărul ilustrat”, 1895, 14; D. A. Sturdza, Concursul premielor, T, 1896, 4-5; Gr. Al. T. [Grigore Tăușan], „Cronici feminine”, „Cultura
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
în sat te-așteaptă toată casa luminată, Cu colinde și cu cântec și cu crai cetiți în stele. Tu te furișezi în taină pe la fiecare poartă, Cu pășirea ta tiptilă nu lași urme pe zăpadă, Dar se simte întreg cuprinsul oropsiților de soartă Când lași binecuvântarea peste capul lor să cadă. Tu cobori și-n sara asta, tu cobori ca totdeauna, Pe pământul greu de rele, sol bătrân de gânduri bune, Șinveșmânți un văl de pace răzvrătirea nfiorată Cum te-așteaptă-n sat
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
perspectivă deterministă, M. întâlnește și reia idei puse în circulație de critica „normativă” a lui C. Dobrogeanu-Gherea: literatura este, prin origine și finalitate, dependentă de societate, scriitorul trebuie să observe realitatea, să critice relele întocmiri sociale, să fie alături de cei oropsiți și să mobilizeze la acțiune. În acest tipar sunt introduse și evaluate scrierile lui M. Eminescu, I.L. Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță, comentariul, deseori consistent, fiind orientat exclusiv sociologic. Autorul lui Dinu Milian pledează, cu oarece ecou, pentru naturalism, văzut
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
și a văzut Costan cum se prăbușește lumea bogaților; cum avuțiile trec pe rând În folosul celor mulți. (Ă). Stau În Încăperea asta albă de la Sinaia și mă gândesc ce uriaș pas Înainte a făcut țara noastră, dacă scriitorul, acest oropsit al vieții În trecut, jucărie a partidelor politice, bătaia de joc a editorilor, a ajuns azi să locuiască În vilă, să i se plătească drept și cinstit pentru munca lui, să fie scutit de grijile zilnice care au gâtuit atâtea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intitulată Lucrare scrisă: Lenin, din care reproducem Întreg citatul: «La cinci ani tata de Lenin mi-a vorbit; Când s-a Întors de pe locomotivă ostenit Mi-a spus că n-a fost rege și nici voievod Ci un tătuc al oropsitului norod Ce-a prins viața puternic În mâini De-a răsturnat orânduirea celor hapsâni. De undeva din zăpadă Ca un sloi Ce-și topea luminile-n noi Vorbea cineva cu glas de baladă - Tovarăși, e-n cinci decembrie Ziua când
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
doar în cămeșa de câlți cu care se proslăvise pe cuptor. Destul să zărească prin gemulețul din spatele cuptorului câte un cotei traversând câmpul cu omăt. în chip curios, propria lui stare de orfan nu-l îndemna la înțelegere față de acești oropsiți a căror jalnică înfățișare pe mine mă umplea de milă. Dimpotrivă, lui Neculai, câinii vagabonzi îi trezeau o ură feroce, trădată de sângeroasele lui goane. Odată a reușit chiar să ucidă o potaie împuțită, chioară și bătrână, care, nerezistând la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
râdeau în soare pline de roadă, trezoreria statului era plină și chiar cu excedent de miliarde de dolari. Ni se părea atunci că în sfârșit bunul Dumnezeu și-a aruncat un ochi, fie chiar și puțin șovăielnic, asupra poporului acesta oropsit de veacuri și a hotărât că trebuie ajutat să iasă la liman. Ne bucuram atunci, ca niște copii ai cerului, niște copii care nu au aflat încă limitele binelui și răului, niște copii curați la suflet care nutreau mari năzuințe
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]