258 matches
-
Editura Didactică și Pedagogică, București, ediția 1975-1986. ● Academia Română, DOOM, ediția a II-a, București, 2005. ● Anghelescu, M., Clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1996. ● Anghelescu, M., Ionescu, C., Lăzărescu, Gh., Dicționar de termeni literari, Editura Garamond, 1995. ● Aranghelovici, C., Îndreptar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Saeculum vizual, București, 2007. ● Balota, N., Opera lui T. Arghezi, Editura Eminescu, București, 1982. ● Beldescu, G., Ortografia actuală a limbii române, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. ● Braga, C., Nichita Stănescu: orizontul imaginar, Editura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Alternanța fonemelor consonantice. Alternanța sunetelor h, k, oh cu consoanele dentale și șuierătoare. Funcțiile morfologice ale alternanțelor consonantice în limba ucraineană contemporană; ● Structura fonetică a cuvântului. Silaba. Tipuri de silabe; ● Accentul. Principalele caracteristici ale accentului în ucraineană. d) Ortoepie: ... ● Reguli ortoepice ale limbii ucrainene literare. Ortoepia și rolul ei în cultura limbii; Principalele caracteristici ale pronunției ucrainene corecte. Rostirea vocalelor și a combinațiilor acestora; Alternanțele de tip eufonic. Pronunțarea cuvintelor împrumutate. e) Grafica și ortografia: ... ● Elementele graficii. Semnele speciale, folosite în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Radiodifuzorii au obligația de a asigura respectarea orei anunțate de începere a emisiunii/ programului, în special a emisiunilor informative; fac excepție situațiile de forță majoră. Titlul V Responsabilități culturale Articolul 88 Radiodifuzorii au obligația de a asigura respectarea normelor ortografice, ortoepice și morfologice ale limbii române, stabilite de Academia Română. Articolul 89 Programele oferite publicului de posturile de radio și de televiziune trebuie să răspundă standardelor editoriale elaborate în cadrul mecanismelor de autoreglementare, cu respectarea normelor europene și a legislației naționale în materie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203949_a_205278]
-
Articolul 1 (1) Autoritățile, instituțiile publice și notarii publici au obligația de a folosi setul de caractere al limbii române astfel cum este el definit în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM) al limbii române editat de Academia Română. ... (2) Autoritățile, instituțiile publice și notarii publici au obligația de a folosi semnele de punctuație și semnele de ortografie așa cum sunt ele definite în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație (IOOP
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181576_a_182905]
-
definit în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM) al limbii române editat de Academia Română. ... (2) Autoritățile, instituțiile publice și notarii publici au obligația de a folosi semnele de punctuație și semnele de ortografie așa cum sunt ele definite în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație (IOOP) editat de Academia Română. ... (3) Se vor folosi întotdeauna edițiile actualizate ale DOOM și IOOP editate de Academia Română. ... Articolul 2 (1) Pentru codurile numerice ale caracterelor grafice individuale din cadrul setului de caractere grafice românești se recomandă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181576_a_182905]
-
autori. Conform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici. B. LIMBA ȘI COMUNICARE Niveluri de constituire a mesajului Notă. Conținuturile de mai jos vizează: - aplicarea, în diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei; - hipercorectitudinea. Nivelul lexico-semantic - variante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție) - Subiectul - Atributul. Termeni regenți - Complementul. Termeni regenți Bibliografie 1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV. 2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 16-22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție) - Subiectul. - Atributul. Termeni regenți - Complementul. Termeni regenți Bibliografie 1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV. 2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 16-22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție) - Subiectul - Atributul. Termeni regenți - Complementul. Termeni regenți. Bibliografie 1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV. 2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 16-22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție) - Subiectul - Atributul. Termeni regenți - Complementul. Termeni regenți Bibliografie 1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV. 2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 16-22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
Radiodifuzorii au obligația de a asigura respectarea orei anunțate de începere a emisiunii/ programului, în special a emisiunilor informative; fac excepție situațiile de forță majoră. Titlul V Responsabilități culturale Articolul 88 Radiodifuzorii au obligația de a asigura respectarea normelor ortografice, ortoepice și morfologice ale limbii române, stabilite de Academia Română. Articolul 89 Programele oferite publicului de posturile de radio și de televiziune trebuie să răspundă standardelor editoriale elaborate în cadrul mecanismelor de autoreglementare, cu respectarea normelor europene și a legislației naționale în materie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203935_a_205264]
-
cu litere latine: [îndreptar] / Vlad Pohilă, Vitalia Vangheli-Pavlicenco. - Chișinău: Lumina, 1989. - 40 p. - (Text intercalate, cu litere rusești și litere latine). Pohilă, Vlad. Și totuși, limba română: (articole, eseuri, prefețe, recenzii)/ Vlad Pohilă. -- Chișinău: Prometeu, 2008. -- 496 p. Norme ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române / Academia de Științe a R.S.S. Moldova; Ministerul științei și învățământului al R.S.S. Moldova / colectiv de autori, inclusiv Vl. Pohilă. - Chișinău: Lumina, 1990. - 208 p. Buczkowski, Leopold. Torentul negru: roman / Leopold Buczkovski / trad. din polonă
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
Pedagogic de 3 ani până la desfințarea acestuia (1977) și profesor de gimnaziu la mai multe școli din Capitală. S-a ilustrat prin scrieri de lingvistică deosebit de apreciate de elevi și studenți și care au cunoscut mai multe ediții: Îndreptar ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație al limbii romane, "Dicționar de termeni lingvistici", Gramatica esențială a limbii române, "Dicționar de arhaisme și regionalisme, vol. I-II" (împreună cu Gh. Bulgăr), "Mic dicționar de terminologie lingvistică" ș.a. 1952. După studii de filosofie și pedagogie
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
1964 s-a consfințit, practic, reincluderea literei "â" în alfabetul modern al limbii române, folosită însă exclusiv pentru notarea cuvintelor având rădăcina "român", precum și a numelor proprii, în funcție de dorința purtătorilor lor. În 1982 s-a consfințit prin publicarea "Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM)", includerea literelor "q, w, y". Astfel, alfabetul modern al limbii române a ajuns să aibă 31 de litere. În continuare, însă, literele q, w și y își păstrează caracterul de litere „aparte”, fiind folosite
Alfabetul limbii române () [Corola-website/Science/297846_a_299175]
-
apropiată de graiul moldovenesc popular decât de standardul literar folosit de cele două țări România și Moldova. Principala diferență de ortografie între cele două variante (folosirea literelor â și î) a fost abolită prin publicarea „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” (elaborat de Academia de Științe a Moldovei și recomandat spre editare în urma ședinței din 15 noiembrie 2000). Înainte, în timp ce în româna standard erau folosite ambele glife, cu reguli clare de folosire (a se vedea â
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
ei aceeași ortografie (scrierea cu "î din i" și "sînt"). Decizia de a reforma ortografia pentru a include și caracterul „â” a fost luată de Academia Română în 1993. Cu toate acestea în noua ediție a „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” se aplică Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind la revenirea la „â” și „sunt” în ortografia limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
ediție a „"Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” se aplică Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind la revenirea la „â” și „sunt” în ortografia limbii române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat pe baza „"Dicționarului ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie"”, apărut la Chișinău în anul 1990, care, la rândul lui, a fost pregătit după „"Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române"”, publicat
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
române. „"Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)"” este elaborat pe baza „"Dicționarului ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie"”, apărut la Chișinău în anul 1990, care, la rândul lui, a fost pregătit după „"Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române"”, publicat la Editura Academiei Române în anul 1982, și reprezintă, în esență, o ediție adăugată a acestora. Ediția s-a îmbogățit cu 25 000 de unități lexicale, ajungând astfel la cifra de 75 000. În Republica Moldova
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
ge - gi". Partea a doua era intitulată „Cuvinte de mai multe silabe și propuseciuni” și cuprindea inițial 18 lecții (numărul acestora a crescut în edițiile de mai târziu). În cadrul lor erau învățate alte grupuri de litere cu probleme ortografice și ortoepice speciale, primele noțiuni de gramatică (numărul „singurit” = singular. „înmulțit” = plural), literele majuscule și semnele de punctuație. Ultimele lecții ale acestei părți cuprindeau și primele texte mai elaborate, în versuri și proză. Partea a treia conținea istorioare morale, fabule poezii și
Metodă nouă de scriere și cetire () [Corola-website/Science/333976_a_335305]
-
II-a) apare doar „Malaysia”. La fel, în "Mic dicționar enciclopedic" (coord. Mircea Mâciu ș.a., Editura științifică și enciclopedică, București, 1986, ed. a III-a), această țară este denumită "Malaysia". Există, în schimb, „Arhipelagul Malaez”. În 2005, noul "Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române" ("DOOM", ediția a II-a, 2005) a impus drept unică formă corectă a denumirii acestei țări, în limba română: „"Malaysia"”. Conducătorul Suprem al statului Malaezia este Maiestatea Sa Tuanku Mizan Zainal Abidin ibni Sultan Mahmud
Malaezia () [Corola-website/Science/299347_a_300676]
-
TVM, seară de seară, împreună cu colegul de breaslă Ion Dumeniuc, ciclul « Învățăm a citi și a scrie cu caractere latine ». În 1990 a editat (în colaborare) mai multe lucrări pentru familiarizarea publicului cu normele scrierii în grafie latină (« Normele ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române », « Îndreptar de ortografie », « Elemente de ortografie și ortoepie a limbii române », « Ortografia și ortoepia limbii române în tabele și blocuri schematice » etc.). Pentru a-i ajuta pe rusofonii din republică să însușească limba oficială
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
23 24 iunie 1990. 15. Un fenomen de transfer semantic: lexicalizarea în română literar veche a unor concepte de sorginte biblică (“conștiința”, “providența”), comunicare prezentată la Congresul al IV lea al Filologilor Români, Timișoara, 4 6 iulie, 1991. 16. Adaptarea ortoepica a numelor proprii greco latine, comunicare prezentată la Conferința națională de filologie “Limba română azi”, Iași Chișinău, 28 31 august 1991. 17. Actualitatea logicii scolastice, comunicare prezentată în cadrul seminarului “Logică în orizontul postmodernității”, Iași, 25 octombrie 1991. 18. Miron Costin
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
limba română. Dicționarele limbii române oscilează între cele două forme. Lingvista Mioara Avram afirmă: „Numele proprii "Isac", "Isus" se scriu cu un singur "i" inițial (nu "Iisus").” Eugen Munteanu, lingvist și biblist, susține că ambele forme sunt corecte. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, consideră că ambele forme sunt corecte, dar dă prioritate (preferință normativă) formei "Isus". Există și părerea conform căreia varianta "Isus" ar translitera cuvântul ebraic pentru „măgar” și de
Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/299116_a_300445]
-
aceste metode. Organizația ce coordonează aceste standarde este World Wide Web Consortium. Conform prof. George Pruteanu, ortografia cuvântului pe românește (scrierea lui corectă) ar trebui să fie „web sait”, și nu ca în engleză "web site". El argumentează că normele ortoepice ale limbii române impun ca toate cuvintele să se scrie precum se pronunță și invers; scrierea „web site”, dacă ar fi preluată fără schimbări în română, nu ar respecta aceste norme, cuvântul „site” chiar însemnând cu totul altceva.
Site web () [Corola-website/Science/330134_a_331463]
-
se scrie într-un singur cuvânt "niciunul", "niciuna", "niciun", "nicio", după modelul "vreunul" etc. Excepție se face atunci când "nici" are valoare de adverb sau conjuncție (v. mai jos). Tot atunci se mai schimbă următoarele: Ediția a doua a "Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române" precizează următoarele despre scrierea legată a cuvântului "niciunul" și a derivatelor sale: Împotriva deciziei din 1993 a Academiei Române și-au exprimat poziția numeroși lingviști. Astfel, Dumitru Irimia scrie în „Gramatica limbii române”, (Editura Polirom, Iași
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]