1,215 matches
-
urmărește evoluția literaturii de ficțiune și a prozei scurte românești în particular. Fiind vorba de proza românească interbelică, o scurtă cronologie 1940-1990 "marchează" evenimentele (aproape toate nefaste) ale celor cinci decenii scurse de la finele ultimei conflagrații mondiale. Informații de ordin ortografic și fonetic au darul edificării oricărui cititor care s-ar întreba, descumpănit, cum Dumnezeu se va fi pronunțând un cuvant precum "Costică" sau "Tepeneag", iar notele de final îl orientează pe același cititor în geografia, obiceiurile și momentele din istorie la
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]
-
a fi utilizat textul din Gândirea, revizuit de autor, cu adaosul câtorva file, păstrate an manuscris. an fapt, textul trimis la tipar de Perpessicius a fost unul transcris de văduva scriitorului, text pe care editorul a mai efectuat mici modificări ortografice. Tot an Fondul Saint-Georges, la aceeași cota (2-4,3-4 și 9-5) se află trei caiete dictando, scrise de mână Marichii M. Caragiale, respectiv unul nenumerotat și scris pe ambele fete și alte două, scrise pe o singură față și numerotate
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
Un caz aparte de folosire polemică a ortografiei - scrierea cu inițială minusculă al unor nume proprii - a fost observat mai de mult de Al. Graur; prezența sa în publicistica din 1990 a fost descrisă de Mioara Avram. Preluările sau "citatele" ortografice se folosesc adesea cu scop persuasiv în publicitate ori în polemică politică, dar sînt și tratate ludic de alte tipuri de texte. La nivelul cel mai general, poate fi evocat un alfabet anume, evident marcat cultural: de pildă alfabetul chirilic
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
în genere conotația "străin", iar în particular poate trimite atît la spațiul rusesc cît și la cel german, maghiar sau anglosaxon. De fapt, numai cine cunoaște polemicile locale și orientările a simpatiile și antipatiile - diferitelor grupări poate detecta semnificația abuzului ortografic. În primii ani de dupa 1989 era mai prezenta aluzia rusească (proletkultură, florikultori - în "Timpul", 13, 1990, 8); în publicațiile extremiste și xenofobe agresarea numelor, despre care am mai vorbit, urmărea să imite mai ales ortografia maghiară sau germană (insinuînd originea
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
Paralelă 45, 1998 - e din categoria celor care oferă multe subiecte curiozității lingviștilor; cu riscul, aproape inevitabil, ca analizele acestora să nu mai păstreze nimic din umorul textului. În cartea această, în care aproape totul se petrece la nivelul codurilor ortografice, efectul estetic al experimentelor formale mi se pare indubitabil: prin artificiul inteligent, bazat pe surpriză, inventivitate, tensiune a raportului dintre formă și sens, se obțin reliefarea, înstrăinarea, distanțarea ironică (permițînd abordarea dezinvolta a unor teme "mari"). Merită însă observată chiar
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
și sens, se obțin reliefarea, înstrăinarea, distanțarea ironică (permițînd abordarea dezinvolta a unor teme "mari"). Merită însă observată chiar relevanță pur lingvistică pe care o are asemenea formulă poetica: fie și pentru că ne face sa repunem în discuție natură convenției ortografice, presiunea normei, să ne întrebăm care inovații sînt posibile în română și de ce, si mai ales unde se află limită de la care acestea devin un simplu joc manierist, incomprehensibil, gratuit. În volumul lui Caius Dobrescu strategiile formale mi se par
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
colegii săi de generație, nepoeți, nu se sfiesc să râgâie sonor pe stradă sau să păstreze guma de mestecat în gură în timp ce se sărută. Limba română este folosită neglijent. în unele cazuri este vorba de o încălcare voită a normelor ortografice ("plovăr" în loc de "pulovăr", "sânt" în loc de "sunt"). Alteori, însă, abaterile de la regulile gramaticale reprezintă simple agramatisme ("scârțâiai paturi" în loc de "făceai paturi să scârțâie", "s-a reîntors" în loc de "s-a întors", "vroia" în loc de "voia"). Trebuie spus totuși că din aceste deșeuri literare
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
Massim (Dicționariul limbei române, tom II, fasc. 7, 1874), în care odalisca era o "muiere în serviciul surorilor, fiielor și muierilor sultanului; și muiere destinată la plăcerile sultanului".(Pentru a nu cădea în efectul pitoresc ieftin al reproducerii unui sistem ortografic latinist, care maschează de multe ori calitățile reale ale textului, am actualizat ortografia; dincolo de ea, rămîne însă o anume expresivitate involuntară a registrului popular-arhaic folosit de autori). Dicționarele noastre, care și-au impus de mai multă vreme principiul de a
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
cuprind și o probă de gramatică (limbă română), ale cărei subiecte presupun, conform programei, și cunoștințe (de lexic, de ortografie etc.), care nu aparțin domeniului disciplinelor gramaticale în sens strict: descoperirea în text a neologismelor sau arhaismelor lexicale, alegerea formei ortografic sau ortoepic corecte nu presupun cunoștințe de gramatică, dar sînt cunoștințe lingvistice necesare unei comunicări corecte și clare, cunoștințe presupuse de minimumul lingvistic cultural vizat ca finalitate de procesul de învățămînt organizat. În această utilizare, termenul gramatică are în vedere
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
adversarului": termenul e înregistrat în Dicționarul limbii române moderne (= DLRM, 1958), fără indicație de pronunție, ca provenind din engl. bluff. în DEX 1975, ideea sursei englezești se păstrează, dar e prezentă transcrierea fonetică șblöfț, pe care o reia și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (= DOOM, 1982), cu precizarea că e vorba de pronunția franceză (cuvîntul e deci interpretat ca venind prin filiera respectivă). în ediția actualizată - DEX 1996 - bluf, din engl bluff, apare ca pronunțat și șblafț - ceea ce îl (re)așează
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
Rodica Zafiu Noutățile limbajului informatic, intrate rapid în uzul curent, nu sînt doar de tip lexico-semantic (cuvinte și sensuri noi), fonetic și ortografic (pronunții și grafii nespecifice românei, eventual în curs de adaptare) ori morfologic (selecția unor desinențe de plural sau încadrarea în clase de conjugare) -, ci și sintactic: tipuri de construcții, calcuri, combinarea cu anumite prepoziții sau conjuncții etc. În momentul de
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
doar spre a fi mai convingător. Pe Balzac, în primul rând, contează și în ce fel de ediție îl citești. Bineînțeles, aceasta pentru lectorii împătimiți. Și nu numai fiindcă vreuna din ele s-ar deosebi de celelalte prin cine știe ce amănunte ortografice, de redactare, cerute de timp... Fără a fi un bibliofil înrăit, ediția pe care o am sub ochi în clipa de față a fost tipărită în 1856, pe vremea războiului Crimeei, când noi, românii, nici nu ne uniserăm, și când
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
cinstesc pe marea lor concetățeancă" - dar "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" (RL 2692, 1999, 24). Oscilațiilor uzului le corespund, în cazul denumirilor etnice, oscilațiile normei. Principalele sale instrumente - Dicționarul explicativ (DEX 1996) și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) - nu sînt în perfect acord în privința femininelor în -că. (E drept că dicționarele trebuie să opereze o selecție a derivatelor de la toponime sau antroponime în funcție de frecvența lor în uz.) în DEX, nu sînt înregistrate decît
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
DOOM, derivatelor cu -că li se acordă ceva mai mult spațiu - ceea ce ar părea să implice mai multă încredere în puterea lor de impunere. Apar așadar americancă, europeancă, elvețiancă - dar, fără -că: lituaniană, indiană, germană, palestiniană și (cu o decizie ortografică discutabilă - izraeliană). Stilul actual al presei românești pare totuși să acorde drept de intrare în dicționare mai multor derivate în -că, întărind modelul tradițional de marcare a substantivelor care desemnează persoane.
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
avizat - nu e sigur de justețea opțiunilor și a deprinderilor sale lingvistice - A. Crijanovschi a înregistrat în ordine alfabetică un număr destul de mare de cuvinte (17.000), selectate ca fiind susceptibile de utilizări contravenind normelor literare lexicale, dar și ortoepice, ortografice sau morfologice. Cum era previzibil ținînd seamă de forțele care, în ultima jumătate de secol, au imprimat un caracter deviant evoluției limbii române literare din Basarabia, dificultățile înscrise în dicționar sînt, în majoritatea cazurilor, rezultatul "dialectalizării", al folosirii elementului regional
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
grebănos, întrolocat etc., la adăugător 3,-oare adj. (Calc din lb. rusă) Suplimentar, complimentar, se include (precedat de indicația Vezi și) un cuprinzător inventar de cuvinte cu semnificație modificată sub influența echivalentului rusesc; numeroase sînt și listele ilustrînd aceeași regulă ortografică (cf. cheltui, mâine...), ortoepică (deficient, infiltra, piesă...), același tip flexionar (părea, cafenea, poliță...) etc. (Merită să fie relevată grija autorului de a impune atenției cititorului prin tipul de caractere tipografice utilizate, poziția față de normă a diverșilor termeni.) Prin gruparea pe
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
i-a indicat sursele unor poezii din sumar. Despre ediția lui Xenopol din 1893, prima ediție antimaioresciană, reeditată de multe ori, este, cum apreciază dl N. Georgescu, azi "o curiozitate tipografică în editologia eminesciană datorită cronologiei arbitrare a poeziilor, sistemul ortografic folosit de editor, informațiilor cu neputință de verificat". Dar aceasta are meritul de a fi devenit ediția de masă a liricii eminesciene, editorii ieșeni frații Șaraga ajungînd să tipărească, în vreo 10 ani, aproape 15.000 de exemplare, tiraj exorbitant
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
analogie cu verbele formate de la substantive și interjecții; de altfel, inovațiile recente rămân cam în aceeași zonă semantică a sugestiilor onomatopeice. Pot fi aduse ca exemple a knockăi, a bipăi, a clicăi, care apar totuși puțin în scris, cu oscilații ortografice ținînd de gradul lor de adaptare: "un knock-knock la ușa ta"; "dacă cumva mă cauți să knock-ăi la ușa mea" (listă de comentarii la o fotografie, în Internet); Limita e marcată de un post de control care-îi bipăie bagajul" (22
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
Următorul pas va consta în umplerea golurilor, prin completarea literelor rămase neterminate - D (în 1949 apărea fascicula D-de) și L (cum se știe, seria veche se întrerupsese la cuvîntul lojniță) - și prin introducerea celor necuprinse din rațiuni de sistem ortografic (K, Q). Responsabilii actuali ai dicționarului anunță publicarea unor volume care să reia și să integreze părțile vechi (din D, J, L) și speră în realizarea unui Supliment care să unifice mai mult seria veche și pe cea nouă, adăugînd
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
Trebuie spus că, atunci când este realizată de istorici literari autentici, și reeditarea unei curiozități devine o ediție adevărată. Aceasta de față a realizat un tur de forță, căci Grama, fidel etimologismului ciparian, scria încă - la 10 ani de la mica reformă ortografică din 1881 - cu o ortografie și un lexic profund latinizante. Dacă ar fi fost reprodus ca atare, textul său ar fi fost ilizibil azi. Ioan Chindriș și Niculina Iacob au adaptat, așadar, ortografia lui Grama la normele actuale, păstrând numai
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
autori să „nu confirme” (e o expresie care-mi displace profund) aparenta excelență a începuturilor. Aici însă e vorba chiar de excelență. Slavă Domnului, Lucian Vasiliu n-a intervenit decisiv asupra ediției inițiale. Remanierile sunt în primul rând de ordin ortografic („â” luând locul lui „î”) și de paginare, mai multe poeme compacte în 1981 fiind „sparte” acum într-o nouă dispunere strofică. Singura noutate veritabilă o reprezintă eliminarea unui paragraf onomatopeic din poemul Veciniada. Fragmentul „Se rostogolește/ cucuvaia din pom
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
în folosul celor care îl vor citi. Pentru o mai bună înțelegere... În cele peste 20 de cărți de specialitate și peste 200 de articole și studii de lingvistică publicate în reviste de specialitate a introdus concepte noi, din perspectivă ortografică: pleonasmul, contradicția în adaos, pedantismul, hipercorectitudinea, contaminarea, analogia improprie; este primul teoretician al figurilor de stil, al arhaismului ortografic și echivocului ortografic și este primul cercetător care a abordat la noi valoarea stilistică a antonomazelor, iar în volumul „Fascinația numelui
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
specialitate și peste 200 de articole și studii de lingvistică publicate în reviste de specialitate a introdus concepte noi, din perspectivă ortografică: pleonasmul, contradicția în adaos, pedantismul, hipercorectitudinea, contaminarea, analogia improprie; este primul teoretician al figurilor de stil, al arhaismului ortografic și echivocului ortografic și este primul cercetător care a abordat la noi valoarea stilistică a antonomazelor, iar în volumul „Fascinația numelui - studiu al creației lexico-semantice și stilistice” a abordat teme noi: importanța epistemologică a ortografiei, valoarea ei stilistică. Ca să enumerăm
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
200 de articole și studii de lingvistică publicate în reviste de specialitate a introdus concepte noi, din perspectivă ortografică: pleonasmul, contradicția în adaos, pedantismul, hipercorectitudinea, contaminarea, analogia improprie; este primul teoretician al figurilor de stil, al arhaismului ortografic și echivocului ortografic și este primul cercetător care a abordat la noi valoarea stilistică a antonomazelor, iar în volumul „Fascinația numelui - studiu al creației lexico-semantice și stilistice” a abordat teme noi: importanța epistemologică a ortografiei, valoarea ei stilistică. Ca să enumerăm numai câteva... Pentru
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
ies din centrul atenției. E normal să existe chiar mai multe dicționare de acest tip, în mai multe versiuni și formule lexicografice, cît mai adaptate cerințelor publicului. E foarte bine, de aceea, că a apărut de curînd un nou Dicționar ortografic, ortoepic, morfologic și explicativ de nume proprii românești și străine (Niculescu, 2007), avîndu-i ca autori pe Ion Toma și Ana-Maria Botnaru. Dicționarul urmărește să ofere mai multe tipuri de informații: e morfologic pentru că - în unele cazuri, în special al cuvintelor
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]