192 matches
-
în timp ce, coada porcului este indicată pentru copiii care se scapă pe ei noaptea. Potrivit viziunii folclorice, gospodarii cred că pot cunoaște dacă în viitor nevestele lor vor naște fete ori băieți, după cum se arată o bucată de carne așezată în osânză. Dacă în inima porcului se va găsi mult sânge închegat, acesta era semn că stăpânul va avea noroc de mulți bani. Splina porcului este cea care descoperă durata iernii: dacă splina este groasă în capăt, e semn că vom avea
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
mă-ntreabă de ce-o... analizez așa. Acceptă să vină la atelier, nu înainte însă de a-și arăta mirarea: Cum, se mai pictează după model??; pictura nouă trăiește doar din propriile-i seve, nu? Pronunță seve cum ar pronunța osînze. Își mai joacă, o secundă, inocența: și ce trebuie să fac, dacă vin? Cum ce trebuie? vii (după fiecare detaliu ea spune așa, adică înțelege totul), te dezbraci (ea spune așa), te întinzi pe podium (așa), și atît. Rămîne stabilit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cabestan încetează să-l manevreze și, vreme de cîteva clipe, uriașul strat de grăsime însîngerată se leagănă de colo pînă colo, parcă atîrnat din cer și toți cei prezenți trebuie să bage bine de seamă, ca nu cumva halca de osînză să le julească urechile sau chiar să-i arunce peste bord. Unul dintre harponiști înaintează atunci, cu o armă lungă și tăioasă, numită „sabie de abordare“ și, pîndind un moment prielnic, decupează cu îndemînare o gaură enormă în partea inferioară
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care gâfâia și care părea că vrea s-o împingă jos din pat. Toporul pe care îl căută la intrare nu-i căzu imediat sub ochi. Acele câteva clipe de căutare îl potoliră. „Să înfund pușcăria din pricina grămezii ăsteia de osânză și a viermelui ăsta cu fund zbârcit? Doar nu-s nebun...“ Își încălță cizmele și se grăbi să iasă, înțelegând că pentru a ucide era de ajuns să vadă chipul femeii, să-i audă glasul. Își petrecu noaptea la un
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
deșertau, aburind, necurățeniile. Hăcuite în coveți, mormane trandafirii de grăsimi miroseau dulce și grețos ; lângă cratițele clocotite, pe jos, în lighene, plescăiau zoaie beșicate de steluțe grase iar, sub geamuri, începând să se acopere cu brumă argintie, zăcea carnea roșie. Osânza năpădise pe mese și scaune, ba chiar și pe dușumea, dând de lucru mâțelor care, prea sătule, o alegeau cu scârbă, scuturând-o. țintuit în ușă de urechi, capul porcului, cu ochi uciși, rânjea pârlit, iar picioarele, date și ele
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
nu vede nici cu ochelari „binefacerile” unui regim „curat constituțional” cum este cel instituit acum spre „fericirea și bunăstarea” poporului român, un cârcotaș care sare în sus la orice măsură legislativă menită să aducă fie chiar și un dram de osânză în plus celor care au pâinea și cuțitul în țara asta. Normal ar fi fost ca odată ce am citit ceea ce se spune despre mine, să mă retrag pentru o vreme în „Codrul cel mereu” cum este denumită pădurea statului din apropierea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
acestea, care pe atunci li se spunea că li se cuvine și le primeau gratuit. Chiar și jigodiile astea tinere, leprele analfabete, care se autointitulează ritos anticomuniști, stau în casele construite în socialism, sau poate și mai rău, sug din osânza pe care au putut să pună mâna prin hoție părinții lor în vremile acestea de capitalism sălbatic. Deci încă odată, o lumânare și un gând pios pentru românul demn și curat care a fost Ceaușescu. Dumnezeu să-l ierte! Și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
tăiată. Bah... Cristoase. Spatele, spatele meu mare și alb, era marcat cu treizeci sau patruzeci de crestături roșii și subțiri, aplicate după un model precis, de parcă aș fi dormit pe un pat de cuie. Apucându-mă zdravăn de colacul de osânză, am reușit să mă răsucesc și să mă uit bine la una din rănile acelea care nu sângera. O indentație, o gaură roșie. Puteam să-mi vâr degetul mic, care tremura, până la jumătatea unghiei Am făcut un pas în spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-i vina, din ogradă nu-l aruncă, Reuși, ca la căruță, să înhame-o biată juncă. Fără vlagă, costelivă, blânda noastră junicuță Nu putea să tragă plugul, deci o puse la căruță, Să se nvețe-ncet cu munca și să capete osânză, Ca în primăvară, poate, să dea lapte pentru brânză. Trecu iarna, primăvara, și, din cea juncă posacă, Apăru acu-n ogradă o frumoasă, mare vacă. Grasă, sobră, arogantă și cu ugerul prea plin, Aștepta să fie mulsă de țăranul Cătălin
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în sat este-o Joiană Care la varsat de doniți Este mare campioană. Morala: Socoteala de acasă nu se potrivește-n târg. Cumperi crud și rezultatul Crezi că-l poți avea în pârg, Deseori îmbuibi subiectul sau il umpli de osânză Și constați că te trădează Sau nu face nici o brânză. Flori de crin Am făcut casă din pietre Aruncate de dușmani Și din vorbele-ascuțite vers Să zboare peste ani, Am strâns ura-n picătură, Dizolvând-o în lumini, Fără pată
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
a doua zi cum, pe la patru dimineața, a ieșit afară stârnit de croncănitul mistreților flămânzi, de credeai c-o să surpe cabana. Afară, animalele se uitau din toate părțile cu un aer de stăpâni, cu ochii care ziua par înecați în osânză, dar la ora aia erau chiar ca un foc de tabără. Da, confirmă Zina de parcă ar fi vorbit singură, privind departe peste clădirea scorojită a gării ca și cum ar fi văzut prin ea, nu-i prea bine să-i stârnești dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mai apărea pe piață? Nu se contrase el cu gruparea aceea ciufută de poeți juni, cei pe care-i numise într-un cenaclu „lupuleții tineri”? Lupi cu colți de lapte și cu burta ștergând pământul, mușcând mereu în gol din cauza osânzei din sânge. Ce însemna să fii tânăr dacă nu să rămâi liber în gândire, să știi măcar treizeci de sortimente de vin franțuzesc, să poți face cinșpe tracțiuni la bară și să alergi un kilometru în mai puțin de zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mică și întunecoasă. O dată pe zi gardianul îmi aducea o cană cu apă și-o farfurie cu arpacaș sincer. Ce-i aia „arpacaș sincer”? se burzului aia mică din spatele reportofonului. „Arpacaș sincer” înseamnă arpacaș fără nimic: fără sare, zahăr, bulion, osânză. Doar boabe fierte, o dată pe zi, o lămuri Coposu, care acum chiar râdea. Păi bine, domnule senator, își ieși din fire ziarista - înnebunită că mii de femei pierduseră un bărbat bine, iar fostul bărbat bine se distra amintindu-și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mine și mi-a zis că din cauză că oamenii turnau uleiul folosit în chiuvetă, țevile de la subsol se umpluseră cu grăsime, iar acum apa defula în apartamentele de la parter. S-a dus în subsol cu o lampă cu gaz, să topească osânza din țevi. Eu am luat o oală mare și am început să car apa din chiuvetă la baie. O vărsam în vasul de WC. Făceam cam două ture pe minut. Din sufragerie a ieșit și Octav. Părea să se bucure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
brățări cu strasuri și emailuri, iar pe degetele cu unghii sidefii ardeau inele cu boabe verzi ca gușterul, transparente ca apa de mare, ca apa din mările Chinei. Gâfâind în spatele ei, cu turban și evantai, Balena își căra colacii de osânză cu demnitatea unei Mamie. I-am rupt eu însămi Puiei o superbă floare-de-piatră de culoare carmin dintre cele de pe marginea aleii din curtea noastră. Am vrut să i-o prind în piept, dar Balena nici nu m-a lăsat s-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de 1.800. Tot deadea Vanea Uzunov m-a ajutat vorbind cu farmacistul Țopescu care mi-a deschis credit. Aur de trei salarii. Doamna Iziumeco a intrat, drăguța de ea, pe post de dădacă, obligându-mă zilnic la porția de osânză pe pâine, telemea și lapte cu cacao și ouă, "gogăli-mogăli". Pe domnul Izumenco nu l-am prea văzut prin casă, majoritatea timpului petrecându-și-o în atelierul de cizmărie unde era și patron și meșteșugar dar mai ales susținător al
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a dreptul puturoase, sau, chiar, otrăvitoare, iar, la urmă, unele se alegeau cu un bacșiș, altele, nu. Ca, mai la urmă, la începutul și la sfârșitul lunii, cu salariul. Dar, oare, ce salar? La început, până când patroana a prins la osânză, s-a ținut de cuvânt, potrivit cu înțelegerea, dintre ea și fiecare angajată. Mai apoi, după ce și-a petrecut niște vacanțe prin străinătăți, după ce și-a sporit averea, trecând cu mult de miliard, i s-a ridicat vârful nasului,în sus
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ce dacă?! Adă-le și montează-le la loc. Nu. De ce? Au făcut aripioare. Alții să le pună la loc. Cei care umblă cu reparatul, nu eu. Să ne vedem cu bine. Au trecut câțiva ani. Omul Străzii prinse la osânză, nu glumă. Și-a construit, pe-aproape de piața centrală a municipiului, o căsuță, ca o floare. S-a mutat în ea. Și-a instalat, acolo, birourile, de schimb și de vânzări, a ideilor de valoare. Și pe bani cheș, dar
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
succes. Ah. Diavolul Întinde mîna după un borcănel cu unsoare, aflat În buzunarul blue jeans-ilor lui. Deșurubează capacul, Își Înmoaie degetul În unsoare și o Întinde pe buze, dîndu-le o amorțeală plăcută. Crème-de-philantropiste, adevărata esență a bogaților suferinzi, extrasă din osînza lor. Ah, quel élixire! Se gîndește cam cum ar fi dacă ar propulsa unul dintre ochii elefantului În mijlocul mesei, chiar peste pîinea cu ceapă. Ce lovitură! Dar oare Wakefield ar recunoaște În asta porunca pistolului de start? Probabil că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
păcate, când voiau să le Întoarcă serviciul, de regulă urma o decepție. Vulvele lor, lăbărțate de penetrări În poștă și masturbări brutale (adesea practicate cu mai multe degete și chiar cu toată mâna), erau la fel de sensibile ca un calup de osânză. Obsedate de ritmul frenetic al actrițelor porno profesioniste, Îi zgâlțâiau penisul cu brutalitate, ca pe o tijă de carne insensibilă, cu o ridicolă mișcare de piston (omniprezența muzicii tehno, care eliminase ritmurile unei senzualități mai subtile, juca desigur un rol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mai avem ideologii de-astea extremiste. Dar patriotismul trebuie să-l urmăm, tocmai pentru că știm în ce lume trăim. Suntem încă tineri și dacă nu ne jertfim noi, atunci cine să o mai facă? Cei care au prins cheag și osânză?! Așa cum stăteau, aproape îmbrățișați în dreptul cofetăriei „Tryby Tromphy“, ținută de Ohaia Micigana, mezina lui Cangurașu Brandaburlea, păreau o pereche de îndrăgostiți. Una dintre multele perechi în care femeia, mai în vârstă, mătorită în zile, cu semne vădite ale trecerii anilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
nu zilnic, așa cum obișnuia cu ani În urmă. Musculatura nu mai era atît de elastică și mai pierduse din volum; cu timpul, urma să fie acoperită c-un strat fin de grăsime, ce avea să se tot Îngroașe, o adevărată osînză. Nu neapărat. Thomas Își spunea, convins, că, În afara celor bolnavi, cu dereglări ale tiroidei sau cu probleme grave de metabolism, doar nesimțiții se Îngrașă. Hulpavii, leneșii. Făcea gimnastică, alerga, În zori, cînd nu ploua, o jumătate de oră; mergea, uneori
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
adulterine. Ultimul ei soț, doctorul Scurfuleț, încornorat plictisit, îi trântește anumite prafuri în mâncare și îi înnoadă câteva glande. În cel mai scurt timp, trupul ovaționat și afurisit al taifunicei doamne Cosiția se va acoperi cu un planșeu gros de osânză și va cântări un chintal. Urmează divorțul, rămâne porecla și varianta feminină a biciului lui Dumnezeu ajunge să conducă și să terorizeze șantierul. Pe Ulpiu, lămurită imediat cu cine are de-a face, Cosiția îl va striga de-acum Viorel
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și-a pus în evidență, 196 DANIEL BĂNULESCU În Cabinetul-dormitor al Mariei C. Nicolici, beznă să-ți vâri arătătoarele-n ochi. Has-Satan reperă bucile triste, stafidite, de colac dezumflat, ale cucoanei. Alături de ele, dosul trufaș, de statuie obeză, gelatinos de osânză, al lui Genel. Orientîndu-se după despicătura șezutului, îi detectă taximetristului umărul și-l scutură serios de omoplat de două, trei ori. - Puturosule, hai de scoală-te, de te culcă!... Belește ochii, bă! Saltă-te-n șezut!... Hai, ia deșteptarea, ca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mirodenii, după care se punea la afumat ca și mușchiulețul. Din măruntaiele fierte în mirodenii și tocate se umplea chișca porcului și se punea la afumat, obținându-se toba care se consuma la Paști. Din grăsimea de pe mațe și din osânza burții se prepara săpunul de casă care era foarte apreciat de către gospodine. O bună parte din carne se conserva pentru timp de vreme, fiind friptă bine și pusă în chiupul de ceramică sau în borcanul de sticlă peste care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]