141 matches
-
Angelo Mitchievici șuieră fanteziile crivățului socialist. Mai sunt încă vreo câteva milioane care-și amintesc camerele cu igrasie, țevile sparte, deratizările fără efect, mirosul iute al ghenei, diminețile încolonate, norii fărbuiți și aerul toxic al platformelor industriale, apa caldă-ruginie, magazinele osificate, trenurile-marfar săgetând printre blocuri în nopțile calde de vară, somnul cu program și viețile planificate de la A la Z. Ca orice amintiri, însemnările lui Angelo nu pot fi rezumate fără siluire. Fiind țesute pe urzeala unei vechi prietenii - cea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
plină dezbatere în interiorul celei de-a doua Internaționale. Croce îl recitește pe Marx accentuând aspectul metodologic, punând în evidență importantă enormă a descoperirii factorului economic care permite o reconstruire istorică mult mai complexă și, în același timp, dinamica în comparație cu istoriografia, osificata de viziunea pozitivista. În același timp, Croce nega marxismului pretenția de a fi o filosofie autosuficientă, o filosofiei a istoriei (în acest aspect acțiunea autorului nu trebuie să conducă la ideea existenței unei lipse în interiorul marxismului, în condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
dar inovatoare și de mare interes, este prezentată cu aproape o jumătate de secol în urmă de Deutsch [1954]). Tabelul 9.3 surprinde aceste schimbări. Tab. 9.3. Caracteristicile regimurilor post-totalitare Post-totalitarism inițial înghețat matur Pluralism Ideologie Mobilizare Leadership inexistent osificată sporadică, ritualică birocratic-colegial emergent golită abandonată birocratic-colegial tolerat cu elemente tehnocratice terminată de partid Reactivarea pluralismului În concepția lui Linz și Stepan, este extrem de important să nu se confunde procesul reactivării pluralismului în regimurile care din autoritare încep tranziția către
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
devenit uscate în fața lui Dumnezeu. Dumnezeu nu mai este iubit. Priviți: acum la Paris nimeni nu ne mai insultă, chiar se întrec în a ne saluta, însă cei care trec pe lângă noi sunt morți ambulanți, nu au decât inimi paralizate, osificate, nu mai au viață. Le predicăm marile adevăruri și nu se convertesc. Le predicăm marile orori ale veșniciei și nu se mai emoționează. Sunt prea bolnavi. Ce leac îi mai poate vindeca? Unul singur: iubirea lui Dumnezeu. Și de unde să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
1989, dar publicată post-mortem, în 1998, dizidentul Milovan Djilas analiza tocmai acest conflict între idei și ideologii. Ideile (inclusiv cele despre legitimitatea regimurile comuniste n.n.) duc, în opinia sa, la întărirea libertății de exprimare, în timp ce ideologiile tind să devină "dogmatizate", "osificate", transformate în instrumente și aparate de manipulare și opresiune 200. Aflat sub semnul ideologiei, comunismul nu a însemnat nimic altceva decât lupta pentru putere: aceasta a fost principala concluzie la care a ajuns Milovan Djilas la capătul unei vieți care
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
al XIV-lea). Caracteristic pentru lipsa de transparență din aceste regimuri totalitariste comuniste este însăși limbajul său de lemn, exprimat atât în cadrul «cuvântărilor», cât și în presă: Limba de lemn este un mod de exprimare codificat, sibilinic și la rigoare osificat, a cărui particularitate este minima transparență. În limba de lemn nu se vorbește deschis, liber, ci pe ocolite și învăluitor. Limba de lemn nu permite radicalitatea. Și este instrumentul ideal prin care unei ideologii și se răpește eficacitatea, silind-o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
față de Stalin echivala cu un sprijin obiectiv pentru Germania nazistă. Oamenii erau constrânși să păstreze tăcerea absolută, până la venirea unor vremuri mai bune. Mergând mai departe pe această temă, „nu a fost lăsată să prindă viață nici o deviație de la normele osificate ale realismului socialist. Arta sovietică (și imitațiile ei vagi din «democrațiile populare») putea fi cu greu distinsă de monumentalismul neoclasic nazist, inspirat de dogma unui heroischvölkischer Realismus (realism popular eroic). Estetica triumfalistă, stalinistă și nazistă au fost, fără putință de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
celuloză util numai grandomaniei celui care l-a ridicat. El răstoarnă cu sarcasm această perspectivă cantitativă asupra literaturii, propunând ca valoare alternativă scrisul intensiv. Într-o parte vedem Operele (grafiate cu o majusculă ironică), Academia, Pantheonul, tradiția sedimentată și aproape osificată, captivă în propriul discurs; din cealaltă auzim răgetele subculturii și bâțâielile care umflă rating-ul. Unde vom găsi cuvântul ce exprimă adevărul? Și care este forma în care el poate fi transmis? Există câteva fragmente unde scriitorul își expune principiul
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
se pictează mai bine decât la Neu-Dachau sau la Worpswede". Balcicul era inclus într-o suită de locuri devenite celebre și în care se consuma un fenomen tipic al modernității : fuga în natură, evadarea, ca reacție față de un învățământ artistic osificat și ca încercare de recuperare a unei sensibilități și prospețimi aurorale. Apetitul pentru originar, primitiv, arhaic a cărui figură emblematică devenise Gauguin, retrăiește în cazul tuturor acestor comunități, mai mult sau mai puțin organizate, de artiști care părăsesc, e drept
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
care n-am încetat să-l regret niciodată, pe care a trebuit să-l plătesc, ca să-mi pot face auzită vocea". Lucruri asemănătoare se pot spune despre tinerii critici ai acelui moment, și ei prizonieri ai clișeelor și ai limbajului osificat moștenit de la dogmatici. Nu mă exclud dintre cei care, năzuind să fie tipăriți, au acceptat constrângerile dogmatismului reactivat, cum se poate vedea din ce am publicat atunci. O parte din articole și recenzii le-am strâns, neinspirat, în volumul meu
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
Mircea, Doru Aftanasiu, Dumitru Năstrușnicu, Maxim Cosmin. Despre Caragiale, ca și despre Eminescu, nu se poate scrie, vorbi, analiza oricum. Există cutume și există sentimentul patriotic. Sentimentul că ei fac parte din ființa neamului românesc și, de aceea, sînt intangibili. Osificați, într-un fel. Ideea este, pe scurt, că despre ei nu se poate vorbi decît de bine, într-un limbaj cuviincios, laudativ, care nici nu ar necesita, la urma urmelor, o apropiere reală, concretă față de un text sau altul, față de
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
și al artei create în spirit partinic; și există, pe de altă parte, o fervoare comunistă, un roșu vertical ce explodează în poemele lui Ion Gheorghe, conferindu-le natura agitatorică a manifestului. Atâta puritate revoluționară ajunge să deranjeze un sistem osificat, vehiculând lozinci în care nu mai crede nimeni; astfel că, apărut în plin ceaușism, la ani buni de la Tezele din iulie 1971, volumul acesta elegiac și nu prea a fost sever cenzurat. Ediția de față recuperează textele, versurile și cuvintele
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
Negrii sud-africani sînt expuși infecțiilor cînd albul îi privește cu dispreț și face un gest de scîrbă cu gura care proiectează saliva". Deja se vede din exemplele de mai sus că media este cea vizată. Sînt deconstruite parodic discursurile mediatice, osificate, incapabile să stabilească o ordine a priorităților. Autorul joacă rolul receptorului care nu poate distinge gravitatea concretă a unor fapte, bombardat fiind de un ton apocaliptic fără variații. În al doilea rînd, cititorul cunoscător al lui Eco va putea identifica
Cum se scrie o carte bună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16351_a_17676]
-
lui Groșan viața bate ideologia, dar nu contrapu-nându-i un contradiscurs similar, o teorie a libertății sau a rezistenței, ci gestul uman, nu prin sentințe, ci prin ironie. Domnul Benea se află prizonierul unui tip de discurs encomiastic-patriotard bricolat din clișee osificate la fel de moarte că limba moartă a ideologiei. Darcleu își manifestă nedumerirea cu privire la proprietatea colectivă, dubitativele sale reflectă din plin incapacitatea propagandei de a fixa spiritul și sensibilitatea într-o convenție, de a-și subordonă integral viața. Formele contestatare nu sunt
O caravană, două caravane… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6098_a_7423]
-
o serie de filosofi și scriitori. Lucian Blaga punea, în 1923, orientarea culturală în stil european a generației tinere și în seama contribuției profesorului Motru. Mihai Ralea, în 1924, scria că Motru, prin ,pasiunea ideilor pentru idei", prin absența ,îndărătniciei osificate" și a ,dezorientării lipsită de credințe", este un ,gânditor occidental într-o țară de politică, de afaceri și arivism". D. D. Roșca vedea în el ,un exponent al culturii române în cadrul european", iar Nichifor Crainic îl lăuda pe ,exemplarul academic
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
cultivator al pământului), putem crea cuvântul vremeapahari (cronoplugar; plugar al timpului), vremiarob (cronocultivator; cultivator al timpului), ajungând a numi printr-un cuvânt direct oamenii care își cultivă timpul vieții, așa cum plugarul își îngrijește ogorul [...]. Creația verbală este inamicul limbii livrești osificate. Bazându-se pe faptul că, și astăzi încă, pe undeva prin satele din prejma râurilor și pădurilor, mai continuă să apară noi mostre lingvistice, în fiece clipă izvodindu-se cuvinte care ba mor, ba obțin dreptul la nemurire, creația verbală
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
poate fi considerat mai curând un produs al gustului legiunilor de cititori, decât al personalităților care l-au scris."): "Desigur, emițătorul e dezgustat de această condiționare a produsului literar. Cum poate autorul să-și comunice personalitatea apelând la o formă osificată, la Ťconvenții necesareť? Romanul nu ar trebui să aibă astfel de constrângeri - scriitorul își va impune propriul mod de abordare, independent de Ťgusturiť. Însă este posibilă această formulare pentru roman? Ni se sugerează că nu, întrucât numai poezia Ťnu respectă
O Românie ideală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7611_a_8936]
-
Stan Velea Înclinații ludic-barochiante și nonaderența instinctivă la formule osificate, la convențiile fără conținut, pe care le va sfida întotdeauna fără menajamente, fumuri aristocratice, nelimitate disponibilități protestatare și conștiința propriei valori amenințate de alienare - iată doar câteva trăsături (se mai pot adăuga și altele) care alcătuiesc portretul, mai exact autoportretul
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
aveai loc să arunci un ac, în ultimele două zile, sau că dezbateri au fost sumedenie, chiar dacă "reporterul" Suplimetului de cultură n-a fost prezent la ele. Important, ca să-l parafrazăm pe autorul nostru, este să inovezi inclusiv în spațiul osificat al reportajului cultural, oferindu-i publicului cititor nu realitatea din teren, ci propriile fantasme. Să fie de vină vecinătatea Târgului de băuturi, cum ne sugerează ultima propoziție a lui Constantin Vică? Ar fi totuși prea simplu... Concept de cultură Revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8367_a_9692]
-
colo, ornînd nu mesele tradiționale, ci becurile din tavan, zeci și zeci de obiecte incredibile, manufacturate, care se înghesuie unele în altele, pe pereți, pe dulapuri, care cresc, cumva ca niște buruieni, peste tot. Maroniul de scoarță de copac bătrîn, osificat domină cromatica peisajului. Undeva în stînga scenei, un pat de pitici. Acolo, îngropate la propriu în somn-veghe, două arătări. Li se văd capetele imediat lîngă tălpi. Ca în desene animate. Ca în teatrul de păpuși. Două personaje intrate la apă
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
două secțiuni ale volumului: Între o tradiție supralicitată și o modernitate diortosită și Filosofia statului, titluri de o importantă semnificație, revelând un traseu ideatic falimentar, de la speculația filosofico-socială întemeiată pe observații valabile și pe o remarcabilă intuiție, la o gândire osificată, de esență ideologizantă. Acesta este fenomenul, impresionant și dramatic, urmărit cu minuție și competență de Viorel Marineasa - procesul de ideologizare al unei gândiri inițial libere, creatoare. Dacă, încă din anii formației sale müncheneze, ca student atent la toate mișcările de
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
de la moartea lui Bulgakov, apărea la Moscova romanul Maestrul și Margareta, "ultimul meu roman, romanul de amurg", urmat de traducerea în mai multe limbi și de gloria postumă a scriitorului rus. Scris în plină ascensiune a stalinismului și apărut în osificata societate comunistă post-stalinistă, romanul a fost perceput într-o primă etapă în grila subversivă, tipică Estului, citirea lui echivalând aproape cu un act de disidență. Pornind de la premisele că "Maestrul și Margareta este un mare roman figural, căruia i se
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
Chelcășoz, Iulia în iulie și Departe-n zare, spre Azuga (întru totul remarcabile), povestirile se rotesc în jurul acelorași teme, obsedante, dar diferă semnificativ prin strategiile narative adoptate de autoare. Miza e pusă, de fiecare dată, pe identificarea unor articulații existențiale osificate, fire subțiri și nevăzute, îngroșate tot mai mult și devenite, vai!, vizibile care ne fac captivi în propria viață. Foarte deosebite între ele, personajele Adrianei Bittel au o problemă comună: ajung să trăiască la modul mecanic, să se târască de pe
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
e ceva aici. Adina Dinițoiu aduce iar vorba despre un fenomen interesant, pe care însă nu-l chestionează. Anii 1980 în România culturală au un specific despre care ar trebui vorbit la un moment dat: deși discursul oficial era iremediabil osificat, caduc, investițiile culturale oficiale se împuținau (cu excepția, desigur, a construcțiilor culturale și a spectacolelor omagiale), ceea ce făcea ca brize culturale neoficiale, dar permise, diseminate, să circule tot mai mult și să reziste atîta vreme cît cuplul Ceaușescu nu afla de
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
notînd interdicția atingerii acestora... grăbindu-se apoi s-o facă de cîteva ori, "pentru dumneavoastră, că filmați". La acest nivel, calitățile demersului lui Iepan sunt de aflat deep inside, sub epiderma gregară, ele țin de introducerea în spațiul documentarului local osificat a unui nou registru: libertatea, ludicitatea relației cu camera.
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]