146 matches
-
dacă n-ar ține de moldovenismul primitiv și nu ar avea susținere oficială." Portretu-i corect. Stati a fost primul scriitor din Basarabia căruia i s-a îngăduit să viziteze Iașul. A tăcut mâlc de-a lungul celor trei zile ale ospeției și am dat-o pe seama drasticei prelucrări înainte de plecarea din Chișinău. N-aveam de unde ști că tocmai tocmai Stati se ocupa cu... prelucrările, fiind activist la Secția de propagandă a CC al PCM. De altfel, cred că tocmai în această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
H. Rowley, Worship în Ancient Israel, p. 56 și n. 7. Dar, adaptându-se la un nou stil de existență, iahvismul evoluează și se modifică. Se remarcă, la început, o reacție împotriva valorilor exaltate de către toate societățile de păstori. Legea ospeției, lege sacrosanctă la nomazi, este trădată violent de către laela: ea invită în cortul ei pe șeful canaanean Sisera, care fugea învins, și îl ucide în somn (Judecători, 4: 17 sq.) Sanctuarul mobil din timpul lui Moise cade în desuetudine. Cultul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care se chema padre Leonello. Era grăbit, m-a întrebat doar câți ani am și dacă am copii, apoi mi-a arătat o mașină veche și mi-a zis: — Hai să mergem acasă! — Unde? De ce acasă? Știam că primește în ospeție la biserica lui. După experiența cu moșul de 80 de ani nu mă mai șoca nimic. A răspuns doar: Lasă, hai, că și-așa e târziu! Casa Concettei era în munți, izolată. Următoarea casă era la vreun kilometru. Pădure și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
să trăiască fiecare după voia și credința sa. Bunicul meu, Alexandru, a căzut sub grea afurisenie din partea papistășimii pentru că oploșea pe toți boemii husiți persecutați ce pribegeau suferind pentru credința lor. Nu voi a călca această moștenire sfântă: toleranța și ospeția moldovenească. Cu o condiție, spune el, după ce face o pauză, cu vocea mai fermă, mai răspicată: să fie credincioși țării ce le-a deschis brațele și a cărei pâine o mănâncă! Să fie ajutați! încheie el și face câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dumnezeu drăguțu' cu răgazul aista. Să nu ne culcăm pe-o ureche, ci, cu mai multă tărie, să înfiripăm oastea, cetățile, ca să-i primim cu tot "ighemoniconul" cuvenit unor așa oaspeți de samă; să nu facem de râs mult lăudata "ospeție moldovenească". Aferim! Cataroaia să-i... se repede Mihail, dar Ștefan îl sâsâie: Zât!! Să întărim straja de margine pe Nistru! Radu Gangur, ochii și urechile mele să fii! Știți cum dau tatarii. Auzi răcnind: "Tatarii!!!... Au venit tatarii!!!!", și tatarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vorbe, ceia ce a pus în mirare pe toată lumea. Era bolnav de o boală destul de obișnuită și destul de urâtă. Doctorul Rizescu cu fața-i ca luna plină, mulțămit și vesel, săltându-și deseori de râs, respectabila-i burtă, face onorurile ospeției: mâncăm cu destulă poftă un harbuz pe când trecem prin târgul Lespezi, printre două rânduri de curioși, plăcuți surprinși în sabășul lor de trecerea armatei, printre două rânduri de curioase gătite, cu părul lucitor de gaz și pomadă, plăcut surprinse de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sperietură, privind dezolat la risipa ce făcuse. Râul, neștiutor a luat frumos cu el și a dus mai departe, tot ceea ce Dumnezeu pierduse din sacul Său burdușit de daruri. Iar satul acela pe care intenționa Sfântul să-l blagoslovească cu ospeția Sa, nesperată de muritori, nu era altul decât Cârțișoara noastră. Și cum se întâmpla ca totul să se petreacă tocmai într-o frumoasă zi de vară, în care mai toată suflarea satului se afla în luncă, copiii la scaldă, fetele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aceasta plec cu trenul și așa se face că pe 17 noiembrie 2000 am ajuns în gara Paris-Est, de unde am fost condus cu taxiul de fiica mea. După aniversarea din ziua următoare m-am bucurat de încă trei luni de ospeție, cu plimbări în doi pe străzile și bulevardele din jurul Arcului de Triumf, cu accent pe vestitul și mult solicitatul bulevard Champs Elysées și vecinătățile. Totuși, cele mai lungi și mai instructive deplasări au fost acelea când mă aflam singur, încât
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
totdeauna, începea sâmbătă noaptea, eram prezenți din timp, nici n u puneam geană pe geană, că avusesem atâta treabă, iar p e la ora 12, cu tot alaiul bisericesc, vecini și oameni din întreg satul, ba și rude venite în ospeție, înconjuram biserica și cântam, însoțind vocea clară a preotului și cântăreților care de la strană coborâseră în mijlocul nostru, „Hristos a înviat din morți, Cu moartea pre moarte călcând”...Aveam cu noi, pregătite de mama, toate bunătățile pe care le adusese - pască
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și rău) se va șubrezi, instituția respectului va intra în derivă (vor fi respectați, preponderent, cei nedemni). Vor câștiga teren nerușinarea, călcarea cuvântului dat, invidia. Între părinți și copii vor apărea obstacole greu de trecut, forța va prevala asupra dreptății, ospeția va declina, vulgaritatea va împânzi totul. Contemporanii noștri ar putea îmbogăți acest diagnostic prin infinite amănunte, extrase din experiența cotidiană. Evident, nu mi-am propus să furnizez cititorului o culegere, deprimantă, de toxine. Nu vreau, pur și simplu, să-l
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
semne-n stele, Ape mari și vremuri grele, Și bate puternic vântul De cutremură Pământul! Valurile mărilor Azi răsună-ngrozitor Domnul vrea să se răzbune Că nu facem fapte bune. Nu, ne mai poate răbda Că lucrăm Duminica! Celelalte sărbători Ospeții, beții și hori Noi tot bine așteptăm De la rău nu ne-nturnăm, Nici un ceas pentru Iisus Ca să ne rugăm n-am pus Și-auzim din depărtare Ape mari cutremur mare Multe sate s-au Înecat, Orașe, s-au scufundat În fundul Pământului
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
făcuse și Înainte. Când Katsutoyo se Îmbolnăvise, În timpul misiunii la Hideyoshi, Katsuie Își manifestase mânia limpede În ochii Întregului clan. „Să profite de ospitalitatea lui Hideyoshi sub pretextul bolii, iar apoi să se Întoarcă, după ce a stat câteva zile În ospeție la el - omul ăsta e de o prostie cum nu se poate descrie În cuvinte.“ În cele din urmă, veștile despre cuvintele aspre ale lui Katsuie ajunseră la Katsutoyo. Acum, Înconjurat de armata lui Hideyoshi, Castelul Nagahama era izolat, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Oh, nepricepută minte omenească!”), „fugi pân codrii Ciucului, și acolo rătăci și umblă oarecâtăva vreme rătăcit și nemâncat, pân îl birui foamea și nimeri la niște păcurari, unul săcui, altul muntean”. Prefăcându-se a-l ajuta, ciobanul secui încalcă legea ospeției și-l ucide. Apoi, cu nădejdea de a obține o răsplată bună, îi duce voievodului Mihai capul cardinalului ucis. Indignat de gestul trădătorului (deși Báthory îi era dușman), „Mihai vodă zise de tăe capul păcurariului, altul așa să nu mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
ia pă Ruxanda, fata lui Pătru vodă, sora lui Ștefan vodă; „fii-său Temuș, care ținea pe doamna Ruxandra, fata lui Vasilie vodă”; (Duca Vodă își logodește fiica, pe Catrina, cu Ștefan, fiul lui Radu Leon, cu „mare veselie”, „multe ospeți”, „multe jocuri”, cu „pehlivani de cei ce joacă pă funii” „strâns-au toată boerimea țărăi, cu toată jupâneasele și au întins corturile în deal dăspre Mihai vodă...”; un proiect nereușit - „Numai mâhnire avea [Duca Vodă] pentru fie-sa Catrina, care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
încolo; într-o; într-acolo; joc; lacrimi; lasă; lăutari; legătură; livadă; localitate; locuință; lucru; lumina; la magazin; mall; Mamaia; la mare; mari; mata; medic; mîine; mol; moară; muzica; note muzicale; natură; nota; nuntă; obiectul; o; ok; oprire; oraș; ore; orice; ospeție; pas; patos; părea; perete; pescuit; peste; poartă; popotă; pregătire; prietenă; prînz; prundiș; răscruce; rechin; refren; rîu; sală; scară; soție; Sovata; stabilirea direcției; strajă; studii; susur; școala; teatru; tîrg; tot; tra-la-la; tu; vale; Vama Veche; vecini; zi; (1); 751/187/71
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
invitație; iubire; iubirea; iubitul; înapoi; încet; îndată; înțelege; a se îndrepta; întîmpinare; întîmplare; a întîrzia; întîrzie; a se întoarce; pe jos; fără lipsă; lucru; lumea; mama; mașină; mers; mîine; mișca; moldoveni; moșul; musafirii; muștar; nicăieri; oboseală; odihnă; om; omul; în ospeție; ospitalitate; parcurge; pauză; părinți; păși; perseverență; plan; va pleca; plecase; plimba; plimbare; ploaia; poposi; poștă; prezent; prezenta; prezentare; prezență; primire; puteri; războiul; receptiv; reveni; roșu; rude; în sală; salut; sănătos; sărbători; sclipire; scop; în sfîrșit; sînge; singur; cu sorcova; sosit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
locurile de popas - hanurile - erau așteptate nu doar pentru schimbarea cailor; hanurile reprezentau pentru pasageri pretextul de a face noi cunoștințe, cu care să petreci întâmplări de care să-ți amintești toată viața. Hanurile jalonau drumurile țării, fiind locuri de ospeție și întâlnire ale drumeției. Să ne amintim de Hanu Ancuței, care trăiește, astăzi, înveșnicit de povestirile lui Mihail Sadoveanu. Dar, hanul chiar a existat aievea, încă de la începuturile veacului al XVIII-lea și, să știți, dumneavoastră, iubiților prieteni, „că hanul
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
din Piața Libertății sunt în limbile latină și germană, dar există câteva și în franceză. În patrimoniul B.J.T. există aproape 1 000 de cărți străine din secolul al XIII-lea. Axa culturală Grein - Timișoara l Artiști și oficiali austrieci în ospeție Joi seara a sosit la Timișoara o delegație din Grein/Austria, alcătuită din 45 de persoane - membri ai unor ansambluri folclorice și trupe de teatru, dar și consilieri locali ai orașului austriac, a precizat dna Jana Lavrits, purtător de cuvânt
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
epigon al lui Dimov. Ceea ce categoric nu e. Așa cum sunt tipărite aici, unele sub altele, în bloc, versurile din 1, 2, 3 sau... aduc mai mult decât e cazul cu acelea din poemele de largă respirație din 7 proze. Cu Ospeție, cu Vârcolacul și Clotilda, cu Lili și densitatea. În fine. Sigur că la o lectură atentă diferențele se observă cu ușurință. Dar, știind eu câte ceva despre cât de atent se citește la noi, prefer să suflu și-n iaurt. Mai
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
flori 5, și anume atunci când le bate ceasul. Și tocmai prin aceasta ești tu mai mare decât tine însăți: prin faptul că te afli acolo, integrată în operă, și nu ca autor. Empirismul este pus cu capul în jos, din cauza ospeției tale în lucrare. Zilele se scurg, dar nu se duc și nu se schimbă. Tu te afli în același timp în locuri diferite. Veșnică e lumea aceasta întru totul fulgurantă (așa cum în viață e doar fulgerul). Prin urmare, poți s-
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
iubitei prins de pielea mea cu agrafe de aur./ Mă îneacă dintr-o vecie într-alta cometa./ Iau foc într-o dumnezeiască fiară./ Legile fructelor au pus deasupra frunții mele ochiul/ Cel mai de sus cel mai din afund./ Acolo ospețiile visului se-ascund,/ Se-aruncă trupul în stele vechi să piară./ Rege mă simt acestor verbe căzute/ Și înălțate rotindu-se/ Veșnic pe cînd mă spulber./ Scutură-ți coama, lume, la chipul chipului,/ Fii un cleștar în pîntecul căruia se
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
odihna și m-ai îmbrăcat în pielea de foc a strigătului, acum eu culeg strugurii și îi așez în coșurile pîntecoase, iar vinul începe singur să boncăluiască în arterele mele în graiul insomniei, dar tu vii seară de seară în ospeția gîndului, Rabbi, și mă ademenești în mirul iertării cu care glăsuiește sîngele hipermnezic vărsat la nașterea utopiei deoarece chipurile lucrurilor care sînt în ceruri au trebuit curățate în felul acesta, a fost necesar ca și noi, proștii, să ne prefacem
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
atît de inconsistent și diafan al visului. Simțindu-se în largul său voyerist într-un ambient proustian, Á l'ombre des jeunes filles en fleur, Dimov nu trece nici el cu vederea farmecul tinereții fără bătrînețe. Într-un poem intitulat Ospeție, un personaj aflat "într-o dimineață cu ceai și papuci" se trezește cu o turmă de fete "sulugece de pașale și mameluci" care îi bat grăbite la ușă. "Fetele veneau dinspre sud, din Corint, / Trecuseră Dunărea pe biciclete de argint
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
n-avem, decît încolțind, cînd și cînd, din cine știe ce semințe răzlețe, romane ale familiei, nu-mi ies la socoteală, dacă stau bine să mă gîndesc, nici prea multe cărți ale musafirului. Povești cu tineri încă nerostuiți, trecînd prin Capitală-n ospeție, și bătrîni tutelari. Le-am întîlnit în atîtea și atîtea contes de vie care poetizează, de obicei, în mărturisirile scriitorilor, răscrucile de traseu literar, dar nu m-aș fi așteptat, nicidecum, să le recupereze un prozator la debut. O prozatoare
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
de oameni cu tot felul de vârste, și văd sexele diferite, și soldați trecând cu pasul târâș și preoți cu bărbile lungi și cărunte și mi se par toți că sunt aceiași." (p. 70) Nu tot așa rămînem, toți, în ospeție la acest vag și solemn altă dată? Cilibi Moise, Chimiță, Sînge-Rece, Bărbucică sau Ibric erau oamenii lui, de neam amestecat. Un cinism șăgalnic, dacă i se poate spune așa, e rețeta vieții lor, și-a vieții lîngă ei. Într-un
Domnul B. by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7943_a_9268]