1,607 matches
-
Ioan Scărarul, op. cit., pp. 314-315. footnote>. Când se referă la rugăciune ca remediu al acestei patimi, Sfinții Varsanufie și Ioan spun următoarele: De multe ori am fost și eu cumplit ispitit, frate, în tinerețe, de către dracul curviei. Dar m-am ostenit, luptând cu gândurile și împotrivindu-mă lor și nevoindu-mă cu ele; căci puneam înaintea ochilor mei chinurile veșnice. Și făcând eu aceasta în fiecare zi, vreme de șapte ani, m-a ușurat Dumnezeu de ele. Acestei ispite îi pune
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
uciderile, adulterele, desfrânările, hoțiile, mărturii mincinoase, hule (Matei 15, 19); căința inimii, curățirea cu grijă a celor ascunse ale ei; stăpânirea voinței și a conștiinței noastre<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânăriiă, p. 99. footnote>. Pentru curvie, postește, priveghează, ostenește-te și petrece în singurătate<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.13, în Filocaliaă, vol. II, p. 89. footnote>, îndeamnă Sfântul Maxim Mărturisitorul, iar Sfântul Ioan Damaschin subliniază: ... curvia e stinsă prin dorul dumnezeiesc și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
grijile zilei de mâine, în curând nu mai sunt lemne de încălzit și nici petrol pentru lumină. Sunt seri în care dormim în frig cumplit. Mai ales copiii au mai mult de îndurat. Mama, în vrednicia ei fără pereche se ostenește ca noi să avem pe cât se poate strictul necesar. Printr-un soldat ardelean ne vine vestea cu o scrisoare, că bunul și iubitul nostru bunic a trecut din viață. Era anul 1917, primăvară, când l-a doborât moartea în plină
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
șleau cu școlarul valoarea ori nevaloarea cutărui text interzis." Însă înnoiri nu se pot face cu acei - mulți? puțini? - profesori plămădiți dintr-un material de duzină, trădîndu-și printr-o simplă vorbă găurile din propria-le educație, care-i fac, pe măsură ce ostenesc în meserie, sau chiar de la început, să semene cu niște mahalagii autoritari. De citit, de către toate profesoarele care ridică glasul, făcînd, în clase și cancelarii, atît de familiarele crime de lez-urbanitate, însemnările despre Pupăza, sau despre ce nu trebuie să
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
Ea, un mare artist, mare și discret, fascinant, deloc comod, deloc superficial, un reper clar a ceea ce înseamnă muzica originală de scenă, nebunia profesiunii, a teatrului, pasiunea care te devorează ca să te creeze altfel. Să te inventeze fără să te ostenească vreodată. Am stat, cîndva, amîndouă pe o bancă. Priveam ma-rea. Era toamnă. Cerul încărcat de nori. Am întrebat-o, ca de atîtea ori, ce culoare au ochii ei. Albaștri, verzi, mov... "Cum e cerul de dincolo de nori", mi-a
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
474) se plimba printr-o pădure de la marginea orașului, când întâlnește un bătrân orb care îi cere să-i dea apă. Ostenelile lui Leon sunt zadarnice: nici un fir de apă. Atunci aude glasul Maicii Domnului: “Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure și luând cu mâinile apă tulbure potolește setea orbului și apoi unge cu ea ochii lui cei întunecați”. Într-un final, Leon a găsit izvorul. Apa a potolit setea orbului
Izvorul Tămăduirii, sărbătoarea din vinerea Săptămânii Luminate () [Corola-journal/Journalistic/23055_a_24380]
-
găsit-o. Nu s-a dovedit a fi la înălțimea așteptărilor, dar nici dezamăgitoare. Inventing Our Selves face parte din categoria acelor cărți care, în cel mai rău caz, iti aruncă în brațe cîteva ipoteze îndrăznețe, pe care nu se ostenește să le susțină temeinic, dar care sînt în sine suficient de interesante încît să treci cu vederea slăbiciunile argumentative ale autorului. În cel mai bun caz, ar fi putut fi un studiu revoluționar. Deși se apropie mai curînd de primul
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
cu cinci fete, român tezist, care încerca conformarea la prerogativele prolectualiste - de altfel un eșec -, generează un veritabil scandal, desi cartea era menită doar să urnească tipărirea monografiei dedicată lui Goethe, rămasă și ea printre manuscrisele autorului). Nedreptatea încă nu ostenise, cum ar spune Ț. Vianu. În ăScînteiaă din 1958 (nr. 4283/ 2 aug.) un Miron Dragu denunță viziunea naturalista din volumul de povestiri Patru ciudate întîmplări (aDe ce a fost editata?a, iar M. Beniuc, președintele de atunci al Uniunii
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
-o în plenul Academiei, îngrijindu-se să-i fie publicată în Analele Academiei Române. Din păcate, nimeni n-a luat în seamă această completare, cele două ediții ale cărții (una în anii optzeci, alta în anul 1998, neintregrînd acest adaos). A ostenit, apoi, la elaborarea unui studiu despre democrație, pe care ar fi voit să-l publice în broșură dar nu putea din cauza cenzurii. L-a publicat, apoi, tot în Analele Academiei, nefiind, nici el, reluat apoi. Se interesa de soarta Convorbirilor
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
o mai largă audiență. Din păcate, mai funcționează, într-un fel, în urma golului creat prin prăbușirea falselor glorii proletcultiste, produsă pe la jumătatea anilor ^60, "dreptul primului ocupant", ca-n cucerirea Vestului sălbatic. Am aratat în repetate rînduri, insă n-am ostenit a repeta acest lucru, cîtă vreme situația nu s-a schimbat într-un mod pe deplin satisfăcător, că există două grupuri de scriitori, aparținînd aproximativ aceleiași perioade de "intrare în scenă", favorizate de scurtă "liberalizare" din jurul anului 1965. Unii care
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
de trei simboluri decelabile și în structura motivică a operei Oedip de George Enescu: lumina, strigătul, misterul. Faptul certifică afinitatea de substanță a gândirii muzicale a lui Pascal Bentoiu cu gândirea muzicală a compozitorului pe care - în ultimii ani - nu ostenește să-l restituie istoriei muzicii universale, "completându-i" schițele Simfoniilor a IV-a și a V-a și, de curând ale Poemului "Isis", cu "țesătură orchestrală". Revenind însă la ciclul Flăcări negre, "duhul" maestrului Jora (al cărui discipol preferat a
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
și i-a editat scriitorului jurnalul (acum reeditat, la Editura Albatros, reintegrînd pasajele, multe, eliminate de cenzură) într-o masivă ediție în trei mari volume. Ani de zile ne reîntîlneam, zilnic aproape, în sălile de lectură ale Bibliotecii Academiei, unde osteneam probabil cu spor. Ajungînd la această vîrstă a împlinirilor, îi urez sănătate și spor în ceea ce întreprinde, scriind, săptămînal, cu onestitate (de astă dată la ALA) despre cărți și personalități de istorie literară. Pentru toate înfăptuirile sale i se cuvin
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
un cuvânt.” (Lart, 4). Pe aceeași pagină cu interviul, Grigore Vieru mai publică poemul Ascultă „dedicat” «unora care într-un mod jignitor, arogant, ne spun la fiecare pas că ne-au eliberat și ne-au făcut oameni.»: Bre Muscale,-am ostenit / Să te-ascult necontenit, / Să te-ascult neîncetat, / Că m-ai fost eliberat; Că m-ai ajutat, isteț, / Să trăiesc un timp măreț, / Că mă-mbraci, că m-ai născut, / Iar eu mă uit peste Prut... Dar ce fel de
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
pietre! Conștiința ta uită mecanică cea de fiecare zi și creierul capătă ceva din vagul vegetal al măduvei de copac. Și ai vrea atunci să rămîi alături, cu stîrvul paralel spre celelalte, cetățean obscur de liniște... Și plec pe cărare, ostenit de tăcere, convins că-l voi regăsi fără lacrima și mîine aici și la anul, pînă în ziua cînd vor urca și alții la cimitir, să mă găsească pe mine". Destinul a vrut altfel. Fundoianu a murit, gazat, la 2
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
și acest volum, cu gândul de a-l prezenta cititorilor. Entuziasmul mi-a fost ansa brusc retezat când am băgat de seamă, aproape cu incredulitate inițial, ca traducerea fusese făcută din italiană. Din acea clipă nici nu m-am mai ostenit să citesc cartea: mi se pare inadmisibil să preluăm opera unui filozof de calibrul lui Kierkegaard printr-o filiera intermediară. Daneză nu este, la urma urmelor, o limbă atât de exotică și de depărtata, nădăjduiesc, ăncăt să fie imposibil a
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
numele mari ale literaturii americane, de la Faulkner și Hemingway, via Saroyan și Malamud, pînă la mai puțin cunoscuții pentru cititorul român Cynthia Ozack sau Tim O�Brien. Sumarul stabilit de Updike e într-atît de contestabil, încît nimeni nu se va osteni să îl conteste cu adevarat. La fiecare nume aproape s-ar putea veni cu un contracandidat, ca să nu mai vorbim de textele alese. E un volum rezultat clar din idiosincrazii, nu conceput pe baza unui algoritm infailibil. Dar cînd idiosincraziile
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
M-am săturat de viața asta scârboasă. Pricepi? Arne: Bine-nțeles. Oricine poate pricepe asta. (Revine la bar și-și face de lucru.) Nils: Nu! Nu e adevărat! Nu oricine poate pricepe... Arne: Cei așa de greu de priceput? Ești ostenit. De muncă... Nils: Nu de muncă! Îmi place munca... Arne: De singurătate... Nils: Singurătatea... aici poate că ai dreptate. Arne: Sigur că am. Te scoli la 5 dimineața, tragi la docuri până te ia dracu', vii acasă, mănânci numai uscături
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
i-am dat crezare. Am vrut doar să văd dacă există... Arne: Și există? Paul: Naiba știe. Cred că da... Nils: Dar ce dracu ai visat? Paul: Aurora boreală. Arne: Aurora boreală? Dar bineînțeles că există! Nu trebuia să te ostenești săajungi până aici, ca să afli asta... Paul: Nu știu dacă există așa cum am visat-o eu. Pricepi? Arne: Nu. Paul: Eram la Napoli. Un loc cum rar găsești pe lume. De bine, de rău mă aranjasem. Conduceam o camionetă a
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
Ei dețineau și informația și capacitatea să investească aceste sume în afacecri rentabile (de pildă, exportul de grâu subvenționat!), care li se întorceau, în timp record, însutit! În fine, sus de tot, marii șacali: elită infracțională care nici nu se ostenea să mai prezinte garanții pentru milioanele de dolari pe care, serviabile, băncile se înghesuiau să le depună, radios, în conturi! Concluzia: prinde orbul, scoate-i ochii! Când îi văd astăzi pe foștii șefi de bănci dând din colț în colț
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
pentru nimic în lume n-aș vrea să nu-l putem trece“ spre a ajunge dincolo. Acel „dincolo“ s-a materializat de-a lungul a doisprezece ani în Eu &tu &el &ea... sau dialogul generalizat, căci condeiul său nu a ostenit, ci doar s-a odihnit. Nefiind o luptă, dialogul poate fi reluat, autonomia preopinenților rămânând neștirbită, iar rodul confruntării fiind îmbogățitor amândurora. Îi rămâne cititorului opțiunea de a găsi criteriile și modul de a se hrăni din spusele Mai Știutorului
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
-i flatau conștiința și-i îndulceau existența. Cu părul alb că spumă laptelui, cu obrajii emaciați de reflexele luminii de sub abajurul ce nu lipsea niciodată de pe birou, alături de coupe-papier-ul din fildeș pentru desfoitul cărților, cu priviri ușor melancolice și parcă ostenite de atîta veghe peste lecturi și manuscrise, el patrona astfel de la masa aceea de lucru, acoperită cu o scoarță în motive populare românești, toata literatura ce se întindea dincolo de zidurile casei sale. Așezat totdeauna în scaunul larg și comod din spatele
Biroul si biblioteca maestrului by Pericle Martinescu () [Corola-journal/Journalistic/18197_a_19522]
-
cheltuia toată verva și bonomia lui de copil teribil al literaturii noastre". Dar spre a încheia cronica de față, să relevăm următorul pasaj din Memorii, în care, punîndu-se sub scutul analogiei cu Ulise, autorul își mărturisește revenirea acasă, cu inima ostenită de aventurile și tulburătoarele viziuni ale dragostei, într-o meșteșugită adaptare a mitologiei la trecutul său lasciv: "Asemenea lui Ulise, și cam pe la vîrsta lui, mă întorc acum acasă cu inima obosită după aventurile și vedeniile tulburătoare din cartea asta
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
felul cum este luat de mână, așezat în lumină, lângă un stâlp de care atârnă lira aflată la îndemâna lui, felul cum i se pun dinainte pocalul cu vin, bucatele și coșul cu pâine din care să mai guste când o osteni. Ei bine, numai un orb știe să confere atâta însemnătate gestului de a i se pune la dispoziție cele trebuitoare, în așa fel încât, într-un loc necunoscut, să se poată folosi de ele singur, al nevoie. Dar să lăsăm
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
operație de permutare între elementele aceleiași mulțimi, antologia cu pricina și comentariile de la începutul ei. Deși am avut la început impresia că e vorba doar despre o consecvență a ideilor, am constatat cu amărăciune că Marin Mincu nu s-a ostenit să schimbe nici măcar o frază, modificările fiind exclusiv cantitative. La Dan Laurențiu apare în 2000 un paragraf în plus care discută un volum postum apărut la Editura Pontica. La Virgil Mazilescu lipsește prima propoziție în care autorul deplîngea faptul că
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
al secolului trecut. În subiacent rămâne și consecvența lui Blaga în preferința pentru influența catalitică și nu pentru cea modelatoare, care l-ar fi putut despărți subtil de Lovinescu. Or, ceea ce au omis cerchiștii - și nici Blaga nu s-a ostenit să-i convingă - era că influența catalizatoare însemna tocmai sublimarea substanței etnico-istorice în orizontul noilor orientări estetice. Mai ales că Radu Stanca a realizat acest sublimat, cu precădere în teatru (Hora domnițelor, Ochiul etc.), dar și în poezie. Desigur, nuanțat
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]