409 matches
-
la Nechifor Lipan, pe care îl cunoscuse bine: iarna făcîndu-și fini și cumetri; în restul anului îngrijindu-se de buna rînduială a turmelor. Mai departe, la Călugăreni, pe malul Bistriței și în apropiere de Piatra Teiului, alt cîrciumar, David, un ovrei de treabă, dar mai cu seamă balabusta sa, care nu știa bine românește, asociau imaginea dispărutului cu firea lui petrecăreață și simpatică; munteanca, adică Vitoria, se vedea nevoită să accepte cu tăinuită bucurie asemenea descrieri, știind că „era om cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Împreună cu Aurel C. Popovici, la București, participă la redactarea cotidianului politic și cultural „România jună” (1899-1900). Este secretar al Ligii Culturale, se află în prejma lui N. Iorga și a lui A. C. Popovici, ale căror opinii le susține (Românii și ovreii, 1913). Cu V. Pârvan și Virgil Arion editează, în 1913 și 1914, la București, revista „Românismul”. Înzestrat cu o vie curiozitate, citea enorm, atras de mai toate domeniile culturii. Și-a spus părerea în chestiuni de religie și teologie, geografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
vară își oxigena fibra culturală la prietenii din Occident. La Freud, ne amintește Bădiliță, trăgea ca la hotel. În țară, a ales mai degrabă să fie închis cu toți prietenii lui români (lotul Noica-Pillat) decât să se poarte ca un „ovrei fricos”. Și, paradoxal, tocmai închisoarea i-a oferit prilejul de a scrie un Jurnal al fericirii: „De neînchipuit cât de slobod și de fericit m-am simțit în detenție, în camera 34 pe Reduit, la Jilava, spre pildă, o cameră
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
facem așa,să facem altfel...De ce atâta discuție?Până și la mine, în curte, toți chiriașii, cum se adună la taifas,repede ajung la țărani, ș-apoi dă-i și dă-i cu problema și cu chestia...Baremi un cizmar ovrei și mai ales feciorul lui,care-i mare socialist, nu mă întâlnesc o dată să nu-mi bată capul cu fel de fel de soluții și cu proorocirea că, de nu se rezolvă chestia țărănească, are să vie revoluția să facă praf
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
-și întreține familiile în orele rămase libere”, după cum suna un Ordin Circular venit de la București pe la toate Birourile pentru evrei pendinte de Cercurile de recrutare județene. Evreilor li s-a mai spus de către români de-a lungul secolelor și „jidovi”, „ovrei” sau „jidani”. Primul și ultimul termen sunt considerate de către Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) ca fiind „peiorative populare”, „jidov” provenind din slovacul „židovinǔ”, iar pentru „jidan” nedându-se vreo explicație cu toate că, după părerea noastră, ar putea proveni din germanul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lei pentru cumpărarea de satin negru cu ocazia morții Lordului Balfour”. Suma fusese ordonanțată „D-lui D. Grünberg”, ce era patron al magazinului sugestiv numit „La doi lei”, situat pe strada Ghica Vodă, nr.46. Dar, cum de au investit ovreii hușeni această sumă de bani pentru un „goim” (necredincios) creștin? Răspunsul este foarte simplu și ține de ideea realizării lui Eretz Israel (Marele Israel), ca stat al evreilor de pe tot întinsul globului pământesc. De fapt, asta a fost, timp de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de beneficiarul sumei, Avram Leibovici, care mai scrisese următoarele: „Facerea unui postament la o sobă de fer la Bae, complectarea cu 9 metri de burlane, un capac de tablă la sobă și unul la cazanul sobei”. De unde și-au procurat ovreii hușeni „celebra” sobă de „tuciu”, am aflat răsfoind dosarul cu pricina și citind un document. Astfel, am constatat pentru prima și ultima dată că acest important articol necesar băii nu a putut fi găsit în vreuna din prăvăliile evreiești, ea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
40 de lei; 5 kgr. de var și o litră.) galbăn - 26 lei; 3 cutii cu chibrituri - 8”. O altă binefacere de o importanță covârșitoare a fost aceea a decontării unor medicamente ce fuseseră cumpărate de la farmaciile din oraș de către ovreii pauperi, potrivit expimării epocii. Conducerea comunității avea și o „listă a compensatelor”, așa cum li se spune astăzi leacurilor vândute la drogherii. Modalitatea era următoarea: bolnavul „pauper” mergea la un doctor (de regulă evreu!) care îi elibera o rețetă. Cu rețeta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
împuțită, care nu iese nici cu toate gea- murile deschise. — Sachi Disperatu’, domnișorule Vasile, râde Ion Pribeagu, amicul lui Mihail, întrebat despre unul dintre pseudonimele sale. Așa am semnat cel mai des ! — O, Doamne, dar publicul trebuie să vă iubească ! Ovrei, neovrei, Sachi Disperatu’ e de senzație, glumește și Cristi. — Ei, mon cher, râzi tu, râzi, dar dumnea-mea chiar a semnat așa. Cristi se întoarce spre Mihail, iar acesta îi confirmă. Nu, serios ? Sachi ? Disperat după amor și romanțe, domnișorule Cristian
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Boantă ? — Păi, am venit împreună, doar n-om pleca separat. Dar ce, nemernicilor, v-ați luat ? se aude un hohot. D-aia ați venit la Paris, c-am auzit că -n București îi aleargă ăia pe homosexuali ca și pe ovrei ! — Ei, lăsați voi planurile, așa am venit și noi, să stăm câteva zile, câteva săptămâni... N-o să vreți să vă mai întoar- ceți, fraților, aici e viața ! La ville de l’amour ! Și-au pus-o imediat pe petrecut. Amintiri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ce context s-a întâmplat lucrul acesta? O intervenit Securitatea și m-o’ arestat. Și la anchetă prima întrebare o fost: Cum de am ajuns eu inginer? Nu are importanță, întrebați pe șefi! Norocul a fost că amândoi directorii erau ovrei, că dacă erau români nu știu ce făceau, ce scoteau... Pe mine Securitatea m-a făcut pur și simplu că-s legionar, că am luat parte la Buitur, la nu știu ce... că aș fi cântat. Da’ eu n-am cunoscut Buiturul, n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a II-a care va apărea, cred, în chiar acest an, mai spre toamnă, încolo. Este, acest al V-lea, volumul destinat „Dezvoltării poeziei românești” din a doua jumătate a veacului de față. începe cu Beniuc și se sfîrșește cu... ovreii scriitori de poezie în românește, acolo în Israel. Ceilalți ovrei stau bine mersi în expunerea mea de ansamblu fieșcare la locul cuvenit. Mai înaintea acestui capitol, penultimul și antepenultimul, mă ocup de basarabeni bucovineni și de poeții români din Banatul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
an, mai spre toamnă, încolo. Este, acest al V-lea, volumul destinat „Dezvoltării poeziei românești” din a doua jumătate a veacului de față. începe cu Beniuc și se sfîrșește cu... ovreii scriitori de poezie în românește, acolo în Israel. Ceilalți ovrei stau bine mersi în expunerea mea de ansamblu fieșcare la locul cuvenit. Mai înaintea acestui capitol, penultimul și antepenultimul, mă ocup de basarabeni bucovineni și de poeții români din Banatul sîrbesc, respectiv. Ți-l trimit și d-ta alegi ce
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
în decursul anului 1881 în coprinsul acestui District se născură 2 972 copii adecă 39,1 la o mie de suflete"1376. Din cei 2 972 de nou-născuți: 1 657 erau ortodocși, 1 279 musulmani, "iar restul sunt catolici, protestanți, ovrei"1377. În privința mortalității, medicul făcea precizarea că aceasta "fu de 1 959, adecă 25.7 la mie". În aceste condiții, "comparând numărul morților (...) cu al născuților (...) găsim un escedent de 1 013 a născuților asupra morților"1378. Rezultă din aceste
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
printr-o primejdie de moarte. Zăcea doborât de-o boală necunoscută căreia nici medicii apusului nici sanatoriile din Elveția nu i-au venit de hac. S-a întors prin urmare să moară acasă. Nu-l mai trata decât un doctoraș ovrei din Huși care și-a dat seama că boierul are tenie. Știa și leacul, care era banal. O esență de hrean ce se găsea în farmacopeea națională. L-a întreținut pe Ralea cu aceste picături până când profesorul a dat naștere
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și leacul, care era banal. O esență de hrean ce se găsea în farmacopeea națională. L-a întreținut pe Ralea cu aceste picături până când profesorul a dat naștere unui monstru de paisprezece metri pe care, înfășurat pe-un băț, triumfător, ovreiul i l-a prezentat. GHEORGHE AGAVRILOAIE (1906-1981) Poreclit de studenți „Moș Tavan”, ginerele lui Garabet Ibrăileanu, profesorul Gh. Agavriloaie a fost asistentul lui George Călinescu, fiind singurul colaborator menționat în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”. Cu ocazia epurării
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
În ultimii ani (ca În alte țări din zonă : Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Austria), vreo anchetă serioasă care să pună În lumină felul În care este receptat evreul de către populația autohtonă. O carte interesantă de imagologie etnică este Popa și ovreiul, scrisă de un anonim și publicată la Craiova În 1898. Este de fapt o broșură de 32 de pagini, care conține un fel de „dispută imagologică” Între un preot creștin și un negustor evreu, ambii din nordul Moldovei. Preotul trece
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
căci nu vorbesc În numele meu”), o parte dintre viciile pe care românii le pun pe seama evreilor : că se ocupă „numai cu negoț și ghișefturi”, că trăiesc din Înșelăciune și din „paguba altora”, că „Talmudul are legi În contra cristianis mului”, că „ovreii sunt răi”, dar și „fricoși și lași”, că sunt paraziți („nefolositori societăței”), lipsiți de loialitate și de patriotism, că sunt Împotriva căsătoriilor mixte și refuză asimilarea etc. Celălalt personaj al disputei Închipuite, evreul, Îi răspunde preotului la fiecare acuzație, demontând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
recunoaște Învins. Din antisemit („am fost puțin contra voastră, fiindcă am citit numai jurnale românești”), preotul devine un tolerant : „acuma când te-am ascultat și pe tine judec cu totul altfel și conchid că n-au drept să persecute pe ovrei, nici din causă că sunt de o altă religiune, nici din causă că se ocupă cu comerciul”. Nu este exclus ca autorul anonim al acestei broșuri să fie un evreu supărat de modul În care sunt percepuți evreii de către români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(505, p. 80)"/>. Pentru pașoptiștii români, sentimentele față de evrei erau amestecate, variind Între milă și dezgust, admițându-se totuși că acești „străini rătăcitori”, pe cât sunt de necesari societății, pe atât sunt de supuși „netoleranței și prejudecăților sălbatice ale norodului”. „Ovreiul - scria Alecu Russo În 1840 -, această ființă degradată și rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index, și totuși nu se poate lipsi de ea (la noi, se Înțelege), Îți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Russo În 1840 -, această ființă degradată și rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index, și totuși nu se poate lipsi de ea (la noi, se Înțelege), Îți insuflă milă : ovreiul e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Nu este Întâmplător faptul că În programul revoluționarilor români din 1848 se cereau „emancipația graduală a israiliților
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de cenzurare a subiectelor evreiești din spațiul editorial. În toate edițiile postbelice ale operei lui Alecu Russo, În textul Iașiul și locuitorii săi În 1840, pasajele referitoare la evreii din Iași sunt drastic amputate <endnote id="(366)"/>. Scrisoarea XX, intitulată „Ovreii”, a fost exclusă de cenzură din edițiile de după război ale volumului Scrisori către V. Alecsandri de Ion Ghica <endnote id="(381)"/>. Vasile Alecsandri Însuși a fost cenzurat În această epocă, operele sale mai mult sau mai puțin „complete” nu au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
devenise atât de uzuală, Încât unii autori ajunseseră să se autocenzureze. Silviu Angelescu, de pildă, mi-a mărturisit că În 1988, pentru a nu compromite publicarea romanului său Calpuzanii, a exclus de bunăvoie episodul referitor la Rașelica, fiica unui „cârciumar ovrei, jupân Moișă sin Bercului” <endnote id=" (825)"/>. Paginile autocenzurate au fost reintroduse În cuprinsul romanului abia În 1999, În ediția a II-a, revăzută, a cărții <endnote id="(856)"/>. În 1985 s-a publicat În România un volum de miniaturi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru a avea textul complet <endnote id=" (724)"/>. În 1980, Într-o antologie de studii referitoare la Legenda Meșterului Manole, un studiu al lui Lazăr Șăineanu din 1896 a fost cenzurat În același sens : mențiunea privind sacrificarea „unui turc sau ovrei” a fost Înlocuită cu puncte de suspensie <endnote id="(290, p. 84)"/>. Tot Într-o antologie de studii (din 1971), semnate de Vasile Bogrea, editorii au cenzurat etnonimul „jidani” din textul unei legende culese de Simeon Florea Marian <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noses („Și-au schimbat numele de Moise, dar nu și-au schimbat forma nasului”) <endnote id="(754, II, p. 99)"/>. O idee similară a versificat pe la sfârșitul secolului al XIX-lea românul Theodor Speranția, În satira Botezul lui Ițic : „Un ovrei se botezase/ Și din Ițic și-a spus Stan,/ Se schimbase doar pe nume.../ Dar În colo tot jidan”. Pentru Thomas Mann, doar „dragostea pentru spirit” a evreilor „Îi face să pară mai străini printre germani” decât Îi face să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]