1,143 matches
-
culorile, cată!... Vin, iar, zilele scurte și-i galben deja timpul, Se scorojește nucul, murmură-o rugăciune, Natura-și țese-n aur totul,.. E-o minune, S-o vadă vântul cum o-nfoaie anotimpul! Păsările-s grăbite ... Bolta ostenită, Un pâlc cu frunze roșii așteaptă-n drumul brizei Și-și pierde iarba umbra, de doruri năpădită, Soarele surâde, deși,-i în gura crizei! În vechiul sfeșnic arde iarăși, vremea frântă... Prin sângele fierbinte droguri de lumină Aleargă-n vis, acum când
VĂL SCĂMOŞAT DE TOAMNĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lia_ruse_1445085426.html [Corola-blog/BlogPost/378350_a_379679]
-
în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Țara tuturor Pustiu .Cât vezi cu ochii piatră Și peste ea , un strat gălbui , uscat , Aici nu-i iarba verde niciodată Deși pământu-i binecuvântat . Din loc în loc ,eucalipt în pâlcuri La umbra lor tresare parcă viață . Orașele ascunse după dealuri , Sau prin deșert în oaze-ți ies în față . E soarele stăpân pe aceste plaiuri Sub mângâierea vântului fierbinte , Ce ziua te-mpresoară cu căldură Iar noaptea frigu-n oase te
TARA TUTUROR de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1430982592.html [Corola-blog/BlogPost/369588_a_370917]
-
podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire suie, Norii în pâlcuri aleargă din casă în casă Sub soare via își fierbe mustul Și Oltul macină în turbine lumina, Mama tot mai aduce răcoarea fântânii, Sora mea tot coase batiste și față de masă, Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea acasă. Al doisprezecelea
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
accentua de două ori valoarea picturii: - Privește copacul acesta! exclamă comisarul Dan Simionescu, atenționându-și colegul. E... fenomenal! Un stejar de zile mari! Apropie degetul arătător de tablou fără să-l atingă, urmărind coroana bătrână și tot atât de verde precum celălalt pâlc de arbori care coborau dealul. Alături, cascada-mică, aceeași de pe proprietatea artistului din Zăvoaia. Părea un colț de mister desprins din trupul naturii, adânc și neprevăzut, ca un animal de pradă care-și savurează cina la ceas festiv. Doru Stroie urmărea
PROMISIUNEA DE JOI (III) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_iii_gina_zaharia_1360002440.html [Corola-blog/BlogPost/351738_a_353067]
-
Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 441 din 16 martie 2012 Toate Articolele Autorului Când seara se culcă pe umerii tăi, Umbrindu-și neliniști în ochii-ți senini, În noi se ascund întomnatele văi Și doruri mai curg pe sub pâlcuri de-arini. În plete-acum seara ne coase văpăi, Pictându-ne-n suflet o floare aprinsă Iar eu mă topesc în incendii-călăi, În hora de foc a amurgului prinsă. Și ardem, și ardem, nebuni de amor Iar seara, uimită, se-aprinde
INCENDIU de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 by http://confluente.ro/Incendiu_curelciuc_bombonica_1331929073.html [Corola-blog/BlogPost/354606_a_355935]
-
strângea fericită acel braț cu ambele mâini. Se simțeau bine împreună. Vorbeau cu lux de amănunte despre Sinaia și istoria sa, priveau, se opreau să admire câte o vitrină ori o vilă sau hotel, un spațiu amenajat pentru copii, un pâlc de brazi înalți și bătrâni acoperiți de zăpadă, plecau râzând și gesticulând ușor pentru a fi mai convingători și se priveau ades în ochi oprindu-se din mers în clipe de extaz. La un moment dat, în zona centrală a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394892665.html [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
și au trebuit peste 20 de minute pentru ca cei apropiați s-o facă să-și revină în simțiri. Altă femeie a căzut și s-a lovit rău la genunchi. Până la urmă, a fost așezată „la loc cu verdeață” - acum cu pâlcuri de zăpadă și cu noroi, în groapa de dinainte pregătită. Cu toți frații și-au luat rămas bun înlăcrimat și bocit, de la ea. I-am spus și eu Rugăciunea Domnească și un Ave Maria, ba și Rugăciunea inimii și mi-
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Chita_tableta_spirituala_cezarina_cezarina_adamescu_1357322895.html [Corola-blog/BlogPost/345188_a_346517]
-
statului, ai partidelor de toate culorile în succesiunea putere-opoziție, și la final câteva ong-uri de rezerviști gârboviți, topiți de durerea bolilor incurabile. S-a mai întâmplat câte odată să apară, voluntar, după ce crainicul și-a încheiat citirea listei sale oficiale, pâlcuri de copii, majoritatea elevi de clase mici, conduse de dascălii de viță veche, cu remanențe vocaționale ale dăruirii patriotice! Și apoi, gata! Repede la mașini, cu plecat în trombă, cu girofaruri, cu escorte și uitare instantanee! Câte un falit rămas
ZIUA ARMATEI ROMÂNE – ÎNTRE IPOSTAZE POLITIZATE ŞI MESAJ IDENTITAR de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mircea_chelaru_1414617600.html [Corola-blog/BlogPost/352284_a_353613]
-
ACOLO UNDE ÎNCEPE RAIUL"- DIN CARTEA "RAIUL ÎN CARE AM FOST" Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Din atașul motocicletei, priveam câmpiile nesfârșite, mărginite pe alocuri de tufărișuri înflorite sau de pâlcurile cu maci, lumânărele galbene și de cicoarea albastră ce părea cioburi de cer senin de vară timpurie căzute pe pământ. Vântul poznașul îmi fâsâia pe la urechi, iar stâlpii de telegraf aliniați defilau în poziție de drepți pe marginea șoselei. Cocostârcii
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_acolo_unde_incepe_raiul_din_dorina_stoica_1385980190.html [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
grădină, de la vecină. Mici, cu petale ca focul, și câte un bănuț de mei, în mijloc. Azi, a fost o dimineață frumoasă. Am luat o mână de flori, și am plecat la ai mei. Lângă părinți și bunici, era un pâlc de oțetari groși cât mâna. Se tot întinseseră. De această dată, erau tăiați. Lângă socri, un desiș de măceși ocupase locul. Și ei, erau tăiați. Nu, nu de mine. De nimeni din familie. Cine o făcuse, nu lăsase niciun nume
VISUL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Visul_jianu_liviu_1383314497.html [Corola-blog/BlogPost/363193_a_364522]
-
Lucreția Ciobanu, lumină magică a masivilor Sibiului. Înălțați de brazi, ca de frunți, munții urcă temerar la soare și la oceanul magnific al veșniciei. Asemeni lor, glasul Lucreției Ciobanu zboară la armonia melodică a edenului muntenesc al Sibiului, mozaicat de pâlcuri albe de oi păstorite de ciobani doinitori din fluier, frunză, bucium... și încă alte instrumente arhaice care, cu glasul au mers și au cântat prin munți, în urma turmelor, veacuri după veacuri. Artista Lucreția Ciobanu preia în cântec povestea crestelor munților
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
dar pe drumul care urcă de la șoseaua principală spre Ein Hod, se văd copacii carbonizați, peisaj trist, deși natura este minunată în această primăvară, pajiștele înverzite, acolo unde nu au fost pîrjolite, sînt pline de flori galbene, flori de cîmp. Pîlcuri, pîlcuri de oameni se îndreptau spre clădirea Muzeului, parcarea era plină, cu greu am găsit un loc pe marginea drumului. Rareori, în ultimul timp, un eveniment cultural atrage un public atît de numeros. Emoția mea era cu atît mai mare
MARCEL IANCO (JANCU) ÎNTR-O NOUĂ PREZENTARE de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Marcel_ianco_jancu_intr_o_noua_prezentare.html [Corola-blog/BlogPost/349664_a_350993]
-
pe drumul care urcă de la șoseaua principală spre Ein Hod, se văd copacii carbonizați, peisaj trist, deși natura este minunată în această primăvară, pajiștele înverzite, acolo unde nu au fost pîrjolite, sînt pline de flori galbene, flori de cîmp. Pîlcuri, pîlcuri de oameni se îndreptau spre clădirea Muzeului, parcarea era plină, cu greu am găsit un loc pe marginea drumului. Rareori, în ultimul timp, un eveniment cultural atrage un public atît de numeros. Emoția mea era cu atît mai mare, deoarece
MARCEL IANCO (JANCU) ÎNTR-O NOUĂ PREZENTARE de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Marcel_ianco_jancu_intr_o_noua_prezentare.html [Corola-blog/BlogPost/349664_a_350993]
-
începu să se mijească de ziuă, masculul dominant se îndreptă spre plajă, își luă întreaga comunitate de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
puștilor sub scară, par niște stele căzute-n afară. Par a fi pletele ielelor pe ramuri, fantomele marilor generali mauri, urechile doamnelor venite la teatru, din perechi se fac trei sau patru, par submarine ce ies din adâncuri, aprind vâlvătăi, pâlcuri, pâlcuri, totul se risipește pe dată, când se trezește ultimul papă. Numai copacilor le place focul, mori și trăiești cum ți-e norocul, ne spune profesorul plin de grijă, nu știe când l-o străpunge o schijă. Referință Bibliografică: Citesc
CITESC VERSURILE PROFESORULUI ÎN ÎNTUNERIC, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1402199099.html [Corola-blog/BlogPost/365454_a_366783]
-
sub scară, par niște stele căzute-n afară. Par a fi pletele ielelor pe ramuri, fantomele marilor generali mauri, urechile doamnelor venite la teatru, din perechi se fac trei sau patru, par submarine ce ies din adâncuri, aprind vâlvătăi, pâlcuri, pâlcuri, totul se risipește pe dată, când se trezește ultimul papă. Numai copacilor le place focul, mori și trăiești cum ți-e norocul, ne spune profesorul plin de grijă, nu știe când l-o străpunge o schijă. Referință Bibliografică: Citesc versurile
CITESC VERSURILE PROFESORULUI ÎN ÎNTUNERIC, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1402199099.html [Corola-blog/BlogPost/365454_a_366783]
-
România, pentru prima dată, prezența să a fost semnalată în Munții Măcinului, mai precis în județul Constantă la Hagieni, Techirghiol, Mangalia și Basarabi. În prezent, în aceste locații dar și în județul Caraș-Severin la Fântână Fetei se mai găsesc doar pâlcuri izolate de bujori de stepa. La Zău de Câmpie, câmpul cu bujori este împărțit în două parcele. O parcela de 2,5 hectare, pe care bujorul de stepa crește la cea mai înaltă cota din interiorul arcului carpatic, respectiv 477
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1494345817.html [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
finalul poemului sinusoida coboară vertiginos în, iar, lirismul profund, tensiunea scade brusc, expresia devine frumoasă, inefabilă. “Totuși de undeva din apropiere Păstrez gustul de miere Al părului tău ca de înger Și-adorm la umbra mării. Și-a două, trei pâlcuri de pini.” Poetul nu propune soluții, nu dă verdicte, nu distinge metamorfoze grave ci își asumă acest parcurs cerebral prin chiar existența ireversibilă. “Ceasornicarul din Strasbourg” este timpul trecând absolut, ca anotimpuri între științe și nonculturi prețioase, însă cu interogații
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1432097450.html [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
să i se-ndesească pe chipu-i înnegrit, câteva fire roșcate. Iar scârna și-o depune într-un luminiș la vedere, să se usuce la soare. Verzi și adânci sunt costișele și văile acestei coline. Potecile dintre vii conduc la pâlcuri năstrușnice de fete, îmbrăcate în culori țipătoare, ca s-o petreacă pe capră și să chiuiască până-n câmpie. Uneori mai apar șiruri de coșuri de fructe, dar nu urcă pe culme țăranii, ci le poartă acasă, în spinare, gârboviți, și
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 by http://revistaderecenzii.ro/meseria-de-a-trai-jurnal-1935-1950/ [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
privirea spre culmea arsă de soare. Dimineața pe răcoare se întorc deja vlăguiți de lurul din zori, iar de trece un cerșetor, apa toată pe care jgheaburile o varsă printre culturi e pentru el, s-o bea. Râd disprețuitor spre pâlcurile de femei ori le întreabă când, îmbrăcate în piele de capră, vor ședea pe colinele toate să se înnegrească la soare. [1933] PEISAJ [II] Colina, pământ golaș, se albește sub stele; s-ar vedea și hoții, sus pe culme. Prin
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 by http://revistaderecenzii.ro/meseria-de-a-trai-jurnal-1935-1950/ [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
fel de dulgheri pentru mobilă. Nu poți face o operă monumentală fără să o mobilezi. La ce ar folosi? Pe de altă parte academia Bauhaus s-a născut din nimic. Studenți cu duiumul, profesori; de unde? Conducerea locală a adunat un pâlc de oameni cu experiență constituiți în corp profesoral al noii academii care va pregăti viitorii arhitecți de renume. Au început cu începutul, cum este și firesc. O mie de studenți tineri și viguroși sub conducerea pâlcului de specialiști cu mistria
PROFESOR DE ... DE TOATE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472546779.html [Corola-blog/BlogPost/375543_a_376872]
-
locală a adunat un pâlc de oameni cu experiență constituiți în corp profesoral al noii academii care va pregăti viitorii arhitecți de renume. Au început cu începutul, cum este și firesc. O mie de studenți tineri și viguroși sub conducerea pâlcului de specialiști cu mistria în mână și-au construit o clădire-școală și locuințe pentru toți. Nu bați din palme și devii dintr-o dată constructor. Mortar poate face un necalificat. Dar zidăria trebuie făcută cu cap. Și mai sunt instalații, mobilier
PROFESOR DE ... DE TOATE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472546779.html [Corola-blog/BlogPost/375543_a_376872]
-
construit o clădire-școală și locuințe pentru toți. Nu bați din palme și devii dintr-o dată constructor. Mortar poate face un necalificat. Dar zidăria trebuie făcută cu cap. Și mai sunt instalații, mobilier, ferestre și uși, etc. În pauzele de odihnă pâlcul de specialiști deveneau profesori ca apoi să redevină maiștri îndrumători. Este mai mult decât firesc. În al doilea an o altă mie de tineri vânjoși încep prin hei-rup studenția. Aveau de acum scoală și cămine. Studenții de anul 2 erau
PROFESOR DE ... DE TOATE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1472546779.html [Corola-blog/BlogPost/375543_a_376872]
-
care ducea direct spre o plajă amenajată de localnici, special pentru a se scălda. Ziua călduroasă atrăsese destui tineri pe plajă pentru a se răcori în apa Dunării. Găsiră totuși un loc mai retras, care avea în apropiere și un pâlc de copaci, la umbra cărora se mai puteau apăra de razele fierbinți ale soarelui. După ce lăsară bagajele la umbra copacilor, fetele se dezbrăcară fără nicio jenă, rămânând în costumele de baie pe care deja le aveau pe sub rochițele subțiri de
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433085097.html [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
Căluții de mare nu aveau simțurile delfinilor-informatori, dar se puteau strecura ca niște umbre în cele mai mici locuri, așa încât nu le fu greu să o urmărească pe bătrâna prezicătoare. Se ghemuiră speriați unul în altul, ascunzându-se după un pâlc de ierburi unduitoare când aceasta se întâlni cu monstrul uriaș care le răpise stăpâna. - Ce-ai făcut cu Algus, o întâmpină monstrul lovind cu coada nerăbdător în stânga și în dreapta? Nu am primit semnalul tău! - Te grăbești, Valkan, iar mie nu
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]