489 matches
-
textele, cu stările, cu orașele. Un cronicar de finețe care, însă, nu devine monocord și nu ocolește (avocat fiind) viața de zi cu zi: „omenește, Mihail Sebastian refuza să considere rafinamentul sufletesc un drept exclusiv, într-o lume și așa pângărită de prea multele privilegii abuzive.” (p. 160). Înțelegător și solidar, sceptic, spune Geo Șerban, în privința condiției umane, dar preocupat de adevărul din întâmplări și de frumusețea din oameni. Iubind răzleț, mai curând prieten decât fou d’amour, niciodată indiferent, uneori
Albumul Sebastian by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3095_a_4420]
-
vine Străpungând bazalt în coaste, Praguri, crânguri și rovine. Vântul nu va recunoaște Adierile de-aripă, Zboruri frânte vor renaște, Etern Pheonix se-ntruchipă. Dumnezeu va recunoaște Omul, marea, zborul, vântul Nici un alt zeu nu se naște Făr' de-ai pângări cuvântul. *** Volumul ~ manuscris "Clonapolis" Referință Bibliografică: Dumnezeu va recunoaște! / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI, 01 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DUMNEZEU VA RECUNOAŞTE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382454_a_383783]
-
pământul este centrul absolut al lumii care se rotește în jurul lui. Și pentru „petele din soare” descoperitorii lor au murit pe rugul credinței deoarece au îndrăznit să-l „murdărească” Ar rezulta că omul nu are nici dreptul să gândească deoarece pângărește religia prin această activitate. Atunci ce are voie să facă omul? Pentru ce trăiește? Omule înmulțește-te! Este voia Domnului să-ți găsești jumătatea cu care să creezi o nouă viață pe care trebuie să o aduci la maturitate spre
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-au înjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu mai am flori argintii să curg «o dulce ploaie/ Pe creștetele a doi copii/ Cu plete lungi bălaie.». Îmi pângăresc aura trecătorii asfaltului cu pașii apăsați, dar cu sensibilitatea șubrezită. ” Salcâmul: „Nu mai am sub aripă o îndrăgostită cu ochii mari ce «cată-n frunza cea rară». Am niște oameni - albine ale materiei, ce-și măresc averile înțepându-mi florile
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
adevăratul înțeles al lor. Pentru că nici Biserica primară și nici Sfinții Părinți nu au tălmăcit ca alternativă la "mâncarea și băutura cea cu nevrednicie" abținerea de la Sfânta Împărtășanie, în sensul că respectul pentru Taină și teama de a nu o pângări să aibă ca rezultat moral refuzarea Sfintelor Daruri. Este evident că nu aceasta a dorit Sfântul Apostol Pavel să spună. Într-adevăr găsim în Epistolele sale, în îndemnurile sale, prima formulare a unui aparent paradox, dar care în realitate constituie
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
smintiți ce sunteți! Dacă nu vezi, înseamnă că ești orb. Dacă nu înțelegi, înseamnă că ești ignorant. Dacă nu vorbești în condițiile date, înțelegând să aduci respect și prețuire celor care deschid porți spre nemurire, otrăvești aerul, apa, pământul, sufletul. Pângărești, în loc să admiri. Te condamni, în fond, la perpetuă nefericire. Incapabil să apreciezi, hulești. Superficial fiind, rămâi pe marginea drumului și dai cu pietre. Înțelegerea rostului nerostit îți e străină, dar tu crezi, despre tine, că e drept să judeci pe
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
Studențesc București, care a definitivat textul moțiunii de solidaritate cu ieșenii și a trimis telegrama cu textul: “Suntem întru totul alături de voi în apărarea sfintei cauze pentru care luptați. Nu vom îngădui nicicînd ca memoria marelui Domnitor Cuza să fie pângărită. Piața Unirii, simbolul pentru care el s-a jertfit, trebuie să fie locul statuii lui”. Rezultatul admirabilei tenacități și solidarități studențești din acele timpuri îl știm cu toții: statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost amplasată în Piața Unirii, fiind dezvelită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
mâncărurile lui; căci în ce chip ar fi să înghită cineva un fir, tot astfel mănâncă el și bea. Și nici să-l primești la tine pe el și să mănânci îmbucătura cu el: căci o va voma și va pângări cuvintele tale cele bune” (Pilde 23, 6-8). Din invidie se nasc: ura, clevetirea, vicleșugul, înșelăciunea, uciderea, precum și slăbirea puterilor sufletești și trupești ale celui plin de invidie. De asemenea invidia duce și la depărtarea de Dumnezeu, căci înăbușă dragostea curată
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
viziriul. — Da, luminăția-ta, de ceva-cumva. De ceva-cumva cam atât? - grăi vizirul, gonind cadânele. Păi să ne socotim! - zise spătarul Vulture. Două de la logofătul Veardză, c-a rămas pe drumuri. — Două! - notă viziriul. — Două de la hatmanul Viezure, că i-au pângărit giupâneasa. — Patru! - zise viziriul. — Două de la clucerul Stănilă, că i-au pârjolit casa. — Șase! Una de la preasfinția-sa Amfibie, că i-au pervertit giudecata. — Șapte! — Una din partea bivelvornicului Stronțiu, că l-au pus de-au giucat geamparalele ziua-n-amiaza mare cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
avem puț și nici un alt loc unde să mergem. Nu mai avem nici grădină și nici animale. Și am pierde pentru totdeauna singurul lucru care ne-a mai rămas, mândria de a fi tuareg. Dacă acum ne dăm bătuți, vom pângări memoria tatălui nostru. — În situația asta, el ar înțelege... - șopti Laila. Sunt situații în care victoria este complet imposibilă. — Amintește-ți că el niciodată nu lupta cu gândul la o victorie nesigură - preciză fiul cel mare. Lupta pentru că era obligația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
al Greciei deasupra insulei Delos, ștergîndu-se ca un oval de soare. Keats, neștiutor de greacă, avea preștiința Greciei. În acest Delos al poeziei ridicate, nouă sau veche, modernismul sună ca o evocare profană. D-l E. Lovinescu, inofensiv în genere, pângărește poezia, când o teoretizează. * La nordul și la sudul teribilei Babel, lenevesc alți doi ihtiozauri: diferențierea și mutația valorilor. Întrucât diferențierea vrea să provoace, ca și sincronismul, aceeași întrecere, în poezie, a puterilor temperamentale și individuale (pe care le declarăm
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
am fost. Parcă ai intrat la apă, nenorocitule! Ce trufaș erai când mă călcai în picioare, bestie ordinară! O să te ajungă blestemele mele, fir-ai al dracu’ cu tot neamu’ tău! Și pe tine și pe ăla de m-a pângărit, mânca-v-ar viermii de jigodii să vă mănânce! Nu m-au atins alții... Nu am mai putut să mă las mângâiată de mână de bărbat. Nu am mai avut liniște. Nopțile mele au fost albe. Ar ajunge lacrimile mele
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
și 83 erau lipite cu muci scorțoși, iar pe bordura de sus, era scris: Ce să mai faci cu cărțile acum, când lumea s-a deșteptat de tot? Ca să te ștergi la k...cu ele, ți-e frică să nu pângărești organul sacru... Dacă însă hârtia ar fi avut calități absorbante, femeile ar mai fi putut face altecâteșicelea cu ea...Ha, ha, ha!” (Și scriitorul observă altecâteșicelea subliniat de două ori.) Într-un alt exemplar pe care-l deschise la repezeală
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
orice zi, în special în zilele de post; pe nemâncate. Agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, iar când se învechește (nu se strică) nu trebuie aruncată oricum, ci vărsată în locuri curate pentru a nu fi pângărită. Câteva referințe bibliografice: - Pr. Lect. Univ. Dr. Alexandru Gabriel Gherasim - http://ziarullumina.ro/invataturi-ortodoxe/agheasma-lucrare-sfintitoare-duhului-sfant - 27.05.2013 - Diac. Pavel Cernea - http://ziarullumina.ro/spiritualitate/agheasma-mare-constiinta-populara - 09.01.2015 - Pr. Răzvan George Topală - http://ziarullumina.ro/agenda-crestinului/sfaturi-practice-biserica-agheasma-mare-nu-inlocuieste-sfanta-impartasanie - 17.03
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
cutremur o barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-auînjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu mai am flori argintii să curg «o dulce ploaie/ Pe creștetele a doi copii/ Cu plete lungi bălaie.». Îmi pângăresc aura trecătorii asfaltului cu pașii apăsați, dar cu sensibilitatea șubrezită. ” Salcâmul: „Nu mai am sub aripă oîndrăgostită cu ochii mari ce «cată-n frunza cea rară». Am niște oameni - albine ale materiei, ce-și măresc averile înțepându-mi florile mai
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
vorbe grele/ De-ați zguduit infernul din țâțâni/ Ați tulburat și apele din stele/ Și-ați otrăvit izvoare din fântâni// Vă închinați, o, ce nesăbuință!/ La venetici și trădători de țară/ V-ați depărtat de glie și știință/ Și-ați pângărit speranța milenară// Omagiați filozofii nebune/ Amanetând schelete din morminte/ Nesocotiți preceptele străbune/ Nepăsători la port și jurăminte Zadarnic invocați divinitatea/ Nu mai doiniți de dor printre străini/ Ați obosit să protejați dreptatea/ Și nu mai vreți să vă numiți români
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
de Marco care și-a bătut joc de sentimentele mele și care m-a dat pe mâna a prietenului său, șacalul cel gras și slinos de Nicola care îmi întoarce toată ființa pe dos doar la gândul că m-a pângărit și a trepădușilor lui drogați, jur pe ce am mai sfânt, că țelul meu final va fi să-i fac să plătească, fiecare în parte așa cum merită și vor vedea că până la urmă, nimeni din cei ce au făcut rău
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
dăduse în clocot la amândoi. Costi, în timp ce pusese stăpânire definitiva peste gura fetei, cu mâna stângă îi mângâia sânul ce stătea să sară din bluzița subțire și din cupa sutienului. La început Ana avea senzația că cineva vrea să-i pângărească trupul cu aceste atingeri, dar senzațiile ce se transmiteau prin podul palmei partenerului de joacă și al degetelor sale pline de înțepături de ac, îi adormi simțul veghii, se abandonă în mâna vicleanului croitor, care îi desfăcu nasturii bluzei și
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
dăduse în clocot la amândoi. Costi în timp ce pusese stăpânire definitiva peste gura fetei, cu mâna stângă îi mângăia sânul ce stătea să sară din bluzița subțire și din cupa sutienului. La început Ana avea senzația că cineva vrea să-i pângărească trupul cu aceste atingeri, dar senzațiile ce se transmiteau prin podul palmei partenerului de joacă și al degetelor sale pline de înțepături de ac, îi adormi simțul veghii, se abandonă în mâna vicleanului croitor, care îi desfăcu nasturii bluzei și
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
lor l-au mințit În păcate păgâne s-au amețit Peste cei răi a dat blestem fermecat La păgâni ocară veșnică le-a dat Și-a ales pe David robul minunat PSALMUL 78 În moștenirea Ta neamuri intrate De au pângărit Lăcașul Tău Cel Sfânt Din Ierusalim ruină și mormânt Prăpăd au făcut inimi speriate Ajută-ne că am sărăcit foarte Izbăvește și curățește pe noi Scoate-ne din acest blestemat război Să nu ne ducă păgânii în moarte Răzbunarea sângelui
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
adevăratul înțeles al lor. Pentru că nici Biserica primară și nici Sfinții Părinți nu au tălmăcit ca alternativă la "mâncarea și băutura cea cu nevrednicie"abținerea de la Sfânta Împărtășanie, în sensul că respectul pentru Taină și teama de a nu o pângări să aibă ca rezultat moral refuzarea Sfintelor Daruri. Este evident că nu aceasta a dorit Sfântul Apostol Pavel să spună. Într-adevăr găsim în Epistolele sale, în îndemnurile sale, prima formulare a unui aparent paradox, dar care în realitate constituie
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
pună pe calea cea bună, indiferent cât ne-ar costă. Dacă ne împietrim și nu acceptăm verdictul Lui, dacă atunci când păcătuim prin vorbirea de rău ne ascundem și căutăm să acoperim râul care este în noi și prin care le pângărim hainele sfinte ale celorlalți frați, sfârșim prin a fi părăsit de marele nostru Mângâietor și Călăuzitor, de Dumnezeu Duhul Sfânt. O împărăție nu poate exista dacă este dezbinata. De aceea Domnul Isus Hristos nu va întârzia să izbăvească poporul Său de
COMORI ASCUNSE IN TORA de IOAN PEIA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367093_a_368422]
-
București, 1985, în care proliferarea aspectelor fragmentare ale timpului se asociază cu complexitatea tot mai mare a interacțiunilor dintre ele. [98] Pornid de la Apocalipsa lui Baruch, Mircea Eliade avansează ideea Ierusalimului ca reproducere aproximativă a modelului transcendent: cu toate că putea fi pângărit de către un om, modelul era incoruptibil, pentru că nu era implicat în timp, a se vedea Sacrul și Profanul, Ed. Cit., p. 59. [99] Sf. Ap. și Ev. Ioan, cap. 2, vers. 14 - 17 [100] A se vedea în acest sens
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
pândi. În noaptea când n-am mai visat, În gânduri vicii mi-au venit Și de păcat n-am mai scăpat, Viciile s-au înmulțit. În viață când n-am mai iubit Păcatul a ajuns durere Căci dragostea mi-am pângărit Pentru o clipă de plăcere. Când țara nu mi-am apărat Și neamul mi-am disprețuit N-am mai știut nici ce-i păcat Și sufletește am murit. ---------------------------------------- Milena MUNTEANU Toronto, Canada 23 martie 2016 Referință Bibliografică: Milena MUNTEANU - NICOLAE
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
fie cules cu dragoste. Cerințele pentru a face silvoițul-magiun personal sunt și mai mari. Dacă emiți un câmp odios în ziua culesului, te bântuie vreo undă sinistră sau te-ai certat cu nevasta, vecinul sau șeful, mai bine nu păcătui, pângărind roadele cu mâinile tale prin care se scurg energii negative. Cele mai bune prune pentru demersul nostru anunțat sunt prunele bistrițe. Pentru cine nu le cunoaște, bistrițele sunt exact fructele prunului prezentate în abecedarul copilăriei mele, la litera P. Sper
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]